4,574 matches
-
comportarea polimerului. Grupele funcționale pendante pot servi atât pentru modificarea în mod direct a proprietăților polimerului, cât și ca loc de amplasare ulterioară a unor noi unități în molecula acestuia. Proprietăți fundamentale ca temperatura de tranziție sticloasă, cristalinitatea, punctul de topire, solubilitatea, etc., depind în mod direct de polaritate, revendicările sterice și interacțiunea grupelor funcționale pendante. Grupele funcționale pendante, în special cele polare, pot imprima proprietăți deosebite în sistemul polimeric și anume: colorare, higroscopicitate, adezivitate, permeabilitate și înaltă rezistență, în cazul
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
o cantitate mai mare de substanță la cald decât la rece (diferența se depune sub formă de cristale la răcirea soluției); nu dizolvă la cald impuritățile din substanța de purificat; are un punct de fierbere mai coborât decât punctul de topire al substanței; are punctul defierbere suficient de coborât astfel încât să poată fi ușor îndepărtat la uscarea cristalelor; este accesibil și prezintă riscuri minime în ceeace privește toxicitatea și inflamabilitatea. Apa întrunește cele mai multe din condițiile de mai sus, de aceea este
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cu ajutorul baghetei pe o sticlă de ceas sau pe o hârtie de filtru. Uscarea se face fie în aer la temperatura camerei, fie într-o etuvă la o temperatură cu cel puțin 20 0 C mai mică decât punctul de topire al substanței purificate. Experiment: grădina chimică Pentru a obține grădina chimcă propriu-zisă, se prepară o soluție de silicat de sodiu în care se aruncă câteva cristale de diferite săruri. Din acestea, în scurt timp se vor dezvolta adevărate ,,tufe” foarte
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
albe, sulfat de magneziu; tufe incolore, sulfat de zinc; sulfat feros pentru tufe verzi. DETERMINAREA CONSTANTELOR FIZICE ALE UNOR LICHIDE: DETERMINAREA DENSITĂȚII Densitatea Substanțele pure conțin o singură specie moleculară și posedă anumite proprietăți fizice care le caracterizează: punct de topire, punct de fierbere, densitate, indice de refracție etc. Substanța pură prezintă aceleași proprietăți fizice și chimice în toată masa sa și este caracterizată prin compoziție chimică bine determinată. Densitatea reprezintă masa unității de volum și se exprimă ca raportul dintre
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
magnetizarea M este diferit de zero doar în faza feromagnetică. În faza feromagnetică există o ordine mai mare, aceasta fiind faza cu o simetrie mai mică. Exemple de tranziții de fază : 1) trecerile dintr-o stare de agregare în alta (topirea, solidificarea, lichefierea, condensarea, sublimarea, desublimarea); 2) trecerile dintr-o formă cristalină în alta (schimbarea bruscă a simetriei cristalelor care se produce fie prin variația temperaturii, a presiunii, fie prin cea a câmpurilor electrice și magnetice care influențează aceste transformări)de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
presiunii vaporilor saturanți în funcție de temperatură. Din ecuația Clapeyron - Clausius se pot trage următoarele concluzii : - la trecerea din starea lichidă în cea de vapor , când volumul se mărește are loc o absorbție de căldură, adică Același lucru se petrece și la topirea corpurilor Există și unele excepții: astfel în cazul topirii gheții și curba are panta negativă ; la creștera presiunii temperatura de topire scade. Așa cum arată experiența , curba de tranziție gaz - lichid se determină întotdeauna într-un punct de coordonate ( Tcr , Pcr
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
se pot trage următoarele concluzii : - la trecerea din starea lichidă în cea de vapor , când volumul se mărește are loc o absorbție de căldură, adică Același lucru se petrece și la topirea corpurilor Există și unele excepții: astfel în cazul topirii gheții și curba are panta negativă ; la creștera presiunii temperatura de topire scade. Așa cum arată experiența , curba de tranziție gaz - lichid se determină întotdeauna într-un punct de coordonate ( Tcr , Pcr). Nu același lucru se întâmplă cu linia de tranziție
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de vapor , când volumul se mărește are loc o absorbție de căldură, adică Același lucru se petrece și la topirea corpurilor Există și unele excepții: astfel în cazul topirii gheții și curba are panta negativă ; la creștera presiunii temperatura de topire scade. Așa cum arată experiența , curba de tranziție gaz - lichid se determină întotdeauna într-un punct de coordonate ( Tcr , Pcr). Nu același lucru se întâmplă cu linia de tranziție solid -lichid care împarte planul termodinamic în două regiuni. În cazul existenței
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
gradul de libertate minim v=0, se poate obține pentru f=2. În sistemele monocomponente pot exista simultan deci cel mult două faze, și acestea numai la o anumită temperatură. Ca urmare, în cazul compușilor și metalelor pure, procese ca topirea, solidificarea și transformarea polimorfică se desfășoară la temperatură constantă. În cazul acestor sisteme o singură fază poate exista într-un interval de temperatură deoarece pentru f=1, v=1. Curba de răcire pentru un astfel de sistem este arătată în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
a particulelor - Ordinea locală se repetă în tot volumul solidului - Au ordine locală , adică prezintă zone cu o dispunere ordonată a prticulelor - Prezintă anizotropia proprietăților fizice - Prezintă o izotropie spațială a proprietăților fizice - În stare pură , au punct fix de topire - Temperaturile de topire nu sunt bine precizate , trecerea din starea solidă în starea lichidă realizându-se prin înmuierea treptată a solidului amorf. - D.p.d.v.termodinamic au o stare stabilă de echilibru caracterizată printr-un minim absolut al energiei libere de configurație
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
locală se repetă în tot volumul solidului - Au ordine locală , adică prezintă zone cu o dispunere ordonată a prticulelor - Prezintă anizotropia proprietăților fizice - Prezintă o izotropie spațială a proprietăților fizice - În stare pură , au punct fix de topire - Temperaturile de topire nu sunt bine precizate , trecerea din starea solidă în starea lichidă realizându-se prin înmuierea treptată a solidului amorf. - D.p.d.v.termodinamic au o stare stabilă de echilibru caracterizată printr-un minim absolut al energiei libere de configurație - Este considerată o
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
și uneori o fază gazoasă. Faza lichidă este cel mai frecvent o topitură de silicați , dar apar și compuși carbonați , sulfurici sau oxidici. Faza solidă e constituită din cristale aflate în suspensie, care aparțin unor specii minerale cu punct de topire ridicat. Faza gazoasă e reprezentată de compușii volatili ca : H2O, HF, HCl , SO2, N2, O2, CO , CO2, etc. De regulă acești constituenți volatili se găsesc dizolvați în faza lichidă și numai în anumite situații (de exemplu modificarea bruscă a temperaturii
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
pot ajunge la suprafață și se numesc lave. Diferența între lave și magme constă în aceea că lavele pierd faza gazoasă, având astfel o compoziție diferită de cea a magmelor . Formarea corpurilor de magmă se poate realiza în 3 moduri: - Topirea parțială sau totală a fazelor solide ale litosferei ; - Diferențierea sau fragmentarea unei magme inițiale în două sau mai multe magme diferite ; - Amestecul unor magme inițiale cu formarea unor magme hibride. Se admit două tipuri genetice de magme: - Magme primare, obținute
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
însemnată în alcătuirea rocii ele determină definirea unor specii petrografice. De exemplu unele dunite conțin până la 40%din volum ilmenit 6.În acest caz specia petrografică este numită dunit cu ilmenit. De regulă mineralele accesorii sunt minerale cu temperatură de topire ridicată, fiind primele minerale care cristalizează din magmă. Cele mai frecvente minerale accesorii sunt: zirconul, granatul, abelsonitul, monticeritul, apatitul, monazitul, magnetitul, ilmenitul, cromitul, spinelul, perowskitul, pirita, calcopirita, pirotina și altele. Unele minerale din grupele oxizi și sulfuri pot cristaliza în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
izotopilo . Geotermometria se ocupă cu studiul factorilor fizico- chimici care condiționează cristalizarea mineralelor și a rocilor. Acești factori sunt: temperatura , presiunea , concentrația mediului de cristalizare a mineralului. Metodele geotermometrice se clasifică în :Metode bazate pe legea echilibrului fazelor;punctul de topire; - punctul de transformare; - soluții solide. - metode geochimice de apreciere a temperaturii de cristalizare: - geotermometrul feldspatic;geotermometrul sistemului muscovit - paragonit; metoda bazată pe relația dintre potențialul termoelectric al mineralului și temperatura lui de formare; - metode bazate pe măsurarea magnetismului remanent natural
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
se produc fără schimbarea stării de agregare. Aceste transformări pot fi: aă monotrope ( transformări ireversibile); - de exemplu: carbonatul de calciu 3 CaCO , apare în natură sub două forme polimorfe, după reacția: Metodele de analiză termică diferențială pot detecta fenomene ca topirea, cristalizarea, fierberea și de asemenea pot pune în evidență transformările polimorfe . Analiza termică diferențială este o metodă care permite obținerea unor informații legate de variația entalpiei libere a unei substanțe în cursul transformărilor induse prin analiza termică. Ea constă în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
particulele aranjate astfel în rețea ajung la energia liberă minimă corespunzătoare structurii cristaline și eliberează excesul de energie liberă pe care lau avut în stare amorfă. Acesta este cazul sticlelor care, cu timpul, sau prin tratament termic (încălzire pânâ la topire), pot căpăta structură cristalină. Procesul se numește devitrificare. Tot în timp, prin îmbătrânire, pot cristaliza unele formații coloidale, cum sunt de exemplu gelurile de minerale ca limonitul, piroluzitul, etc , numite și glaskopf- uri. Cristalizarea este fenomenul de trecere a materiei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
a unei sticle, care la temperatură uzuală este un corp solid amorf, se constată că, pe măsură ce crește temperatura, sticla se înmoaie transformându-se într-o pastă din ce în ce mai puțin vâscoasă, până ce devine complet lichidă. Nu se poate stabili un punct de topire. Procesul este continuu. La răcirea treptată a topiturii, fenomenul decurge în sens invers, până la solidificarea completă a sticlei care își păstrează omogenitatea confuză, pe care o avea și în starea lichidă. Procesul este tot continuu, și nici aici nu se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
stațiunea Amara. Dacă se pune într-un balon o cantitate de hiposulfit și prin dopul balonului este introdus un termometru , iar balonul este încălzit, se constată că la temperatura de 41 0 C substanța se topește. Temperatura rămâne constantă până la topirea completă după care continuă să crească, lăsând topitura să se răcească liniștit, se constată că aceasta ajunge la temperatura camerei fără să cristalizeze. În această stare, de lichid, hiposulfitul poate rămâne un timp indefinit. Dacă însă în topitura subrăcită se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
topitură, rezultă o curbă simetrică care începe cu un minim, trece printr-un maxim și ajunge iarăși la un minim odată cu coborârea temperaturii de subrăcire (figura 12 de mai jos) Din examinarea acestei curbe se constată că la punctul de topire și chiar sub punctul de topire pe un mic interval de temperatură , se produc numai un număr redus de germeni. Dacă subrăcirea este mai mare, numărul de germeni crește mult până ajunge la un maxim. La subrăciri cu temperaturi și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
începe cu un minim, trece printr-un maxim și ajunge iarăși la un minim odată cu coborârea temperaturii de subrăcire (figura 12 de mai jos) Din examinarea acestei curbe se constată că la punctul de topire și chiar sub punctul de topire pe un mic interval de temperatură , se produc numai un număr redus de germeni. Dacă subrăcirea este mai mare, numărul de germeni crește mult până ajunge la un maxim. La subrăciri cu temperaturi și mai coborâte, numărul de centre scade
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
puternic subrăcite sunt sticlele și caramelul, care au un caracter solid amorf. Cu greu și doar în anumite condițiuni se poate produce cristalizarea lor, care este numită devitrificare, respectiv zaharisire. Dacă însă aceste corpuri sunt încălzite până aproape de temperatura de topire, atunci cristalizarea lor se poate produce cu mai multă ușurință. Există și multe substanțe care nu suferă subrăciri puternice. De exemplu , în general , metalele , care suferă subrăciri slabe, trecând, prin răcirea topiturii, chiar de la început în stare cristalină. Cristalizarea din
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
anumită presiune constantă, când vaporii trec direct în starea solidă cristalină . Apa și cele mai multe substanțe care au presiunea corespunzătoare punctului triplu mai mică de om atmosferă ( 760 mm Hg). Punctul lor de fierbere este diferit și mult superior punctului de topire. Sunt însă și substanțe ca iodul, sulful, naftalenul, etc, a căror presiune de vapori la punctul triplu este mai mare decât presiunea atmosferică normală. Aceste substanțe nu pot fi topite la presiunea atmosferică normală deoarece sublimează. Astfel bioxidul de carbon
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cazul acesta se formează mai întâi germenii de cristale care apoi continuă să crească. Ecuația Clapeyron - Clausius este exprimată sub forma: Evident rezultă că și derivata dP dT este tot pozitivă. Între entalpiile molare de sublimare, de vaporizare și de topire este relația : Cristalizarea din soluții Soluții cristaloide. Prin variația condițiilor de temperatură, presiune și concentrație din soluții se pot separa faze solide cristalizate. Cantitatea maximă dintr-o substanță pe care o poate dizolva un lichid la o anumită temperatură și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cazul silicei care se solidifică în formă amorfă sticloasă și care prin adăugare de substanțe ce măresc fluiditatea topiturii, cristalizează la răcire. Cristalizarea ei trebuie, în mod teoretic, să înceapă la concentrația de saturație a soluției sau la temperatura de topire a substanței. În fapt începe ceva mai târziu, după o oarecare suprarăcire sau supra saturare. Ca să ferim soluția de contactul cu germenii din atmosferă, care de asemenea pot provoca cristalizarea, trebuie să acoperim vasul în care se află, iar înainte de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]