1,211 matches
-
brazi se zărește casa Ioanei lui Gavril. Aceasta venise aici de pe Dealul Armanului, trăgându-se din familia Băcenilor, a Porțolanilor. Cei doi frați Luncani, Gavril și Lupu, veniseră aici, probabil, fie de pe Pârâul Luncanilor, fie din Lunca Mureșului unde În Toplița este un cătun cu numele de Luncani. Gavril Luncan a avut trei feciori: Constantin, poreclit Cota, Vasile (Sâle) și Nuțu Mic. Așa-i zicea mama lui, Nuțu Mic, iar vecinii au transformat dezmierdarea În poreclă. Toți Îi ziceau Nuțu. Cel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
panseze și pierzând mult sânge, În cele din urmă se prăbușește. Dar după moartea lui, coana Ioana Își găsește alt concubin, un bărbat falnic și voinic, potrivit preferințelor sale, Îl chema Dumitru Blaga. Între timp, fiica, Ioana, se căsătorește În Toplița cu un bogătaș, proprietar al unei fabrici de cherestea. Îl chema Dușa Vasile și nu a avut noroc de nici un urmaș, În ciuda bogăției acumulate. Blaga Dumitru, concubinul, după ce este alungat din casă de fiica Mariei Lupului, Ioana Dușa, se retrage
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Blaga Dumitru, concubinul, după ce este alungat din casă de fiica Mariei Lupului, Ioana Dușa, se retrage În Subcetate, unde Însă nu mai trăia dăscălița care Îl crescuse flăcău voinic. Dușa, după ce cunoaște rigorile temnițelor comuniste, vine În Preluca fiindcă În Toplița nu mai avea nimic. Acum, bătrân și cu conștiința Încărcată de unele nelegiuiri săvârșite În vremurile bune, după ce Își adună ceva bani din culturile de in se duce la Remetea În mare taină și Îi dă o sumă de bani
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fel de luminiș, slavii i-au zis prelucă. Cu timpul cuvântul devine toponim, numind un loc anume. Și cuvântul s-a transmis peste veacuri. În Împrejurimi, Diacul Începuse să fie cunoscut fiindcă era și cantor la bisericuța din lemn din Toplița din Deal, construită În anul 1791 și mutată În anul 1903 În Gălăuțaș. Tradiția spune că Înaintea acesteia ar fi fost o altă bisericuță din lemn În Toplița, contemporană cu cea din Moglănești. La acea bisericuță din Deal se slujea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să fie cunoscut fiindcă era și cantor la bisericuța din lemn din Toplița din Deal, construită În anul 1791 și mutată În anul 1903 În Gălăuțaș. Tradiția spune că Înaintea acesteia ar fi fost o altă bisericuță din lemn În Toplița, contemporană cu cea din Moglănești. La acea bisericuță din Deal se slujea În rit greco-catolic pe atunci, fiindcă era după anul 1700. Tolerat de oamenii din Gheorgheni, care-și aveau domeniile și aici, până În Valea Găinii, mai Întâi ca paznic
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cei mai Înstăriți, erau dați la Învățătură. Nuțu până la urmă s-a Însurat cu o văduvă tânără În Călnaci, după ce l-au dezbărat cu greu de Maria Lupului. Pe fete le-a măritat În Subcetate (Maria și Paraschiva) și În Toplița (pe Anuța). Mama mea, Țăran Paraschiva, n-a rămas prea mult timp În Subcetate, fiindcă nu s-a Înțeles cu soacra. Așa s-a Înrudit cu neamul Dobrenilor din Subcetate. În afară de Dumitru, care a murit În anul 1947, ceilalți au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
când va veni rândul cătunului Zăpode. Acum să vedem ce s-a Întâmplat cu celălalt fecior al lui Simion al Diacului, Toader din Deal, tot Țăran și el. După informațiile mele, acesta a avut doar doi feciori: Gheorghe căsătorit În Toplița În Zencani, căruia i se mai spune și Georgică din Zencani și al doilea Ionaș, care s-a căsătorit acolo lângă tatăl său cu o toplițeancă, pare-mi-se, Ioana Braic, căreia În sat i se spunea Ioana lui Ionaș
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ascuns prin păduri și imașuri. Trebuiau ocolite cazărmile rusești și orice aglomerație urbană. Dacă aveai ghinionul să Întâlnești o patrulă rusească, aveai toate șansele să sfârșești În Siberia. Și a mers bietul Simion pe jos, ajungând după multe peripeții la Toplița În zi de Rusalii. Cu vântul răscolindu-i părul de pe capul În care parcă se cuibăriseră moliile, cu fața arsă de soare și neras câteva luni, cu haine din care mai rămăseseră doar zdrențe, urca prin Pietrar pe unde prelucanii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Cu vântul răscolindu-i părul de pe capul În care parcă se cuibăriseră moliile, cu fața arsă de soare și neras câteva luni, cu haine din care mai rămăseseră doar zdrențe, urca prin Pietrar pe unde prelucanii mergeau la biserică În Toplița Îmbrăcați În straie de sărbătoare. Neprimind de la el nicio știre, părinții i-au făcut după datină toate pomenirile la Biserica din Deal, socotindu-l mort. Întreaga noapte a bătut drumul din Călimani, unde poposise la o stână, mânat de acel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ionuț nu a murit și că s-a Întors acasă. Venea lumea să-l vadă ca pe o minune Au trecut câțiva ani și Simion se gândea de acum la Însurătoare. I-a adus mamei o noră, fată frumoasă din Toplița, Ioana lui Ionaș. Zicea că ei Îi trebuie o noră care să muncească În gospodărie, nu o doamnă din Toplița. Până la urmă, Simion a luat-o de nevastă, amenințând-o pe mama lui că de se tot opune, pleacă el
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trecut câțiva ani și Simion se gândea de acum la Însurătoare. I-a adus mamei o noră, fată frumoasă din Toplița, Ioana lui Ionaș. Zicea că ei Îi trebuie o noră care să muncească În gospodărie, nu o doamnă din Toplița. Până la urmă, Simion a luat-o de nevastă, amenințând-o pe mama lui că de se tot opune, pleacă el acolo la ea În Zencani. S-a dovedit În cele din urmă a fi o gospodină foarte bună dar a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
luat-o de nevastă, amenințând-o pe mama lui că de se tot opune, pleacă el acolo la ea În Zencani. S-a dovedit În cele din urmă a fi o gospodină foarte bună dar a rămas mereu cu nostalgia Topliței. Când a murit a fost Înmormântată acolo În Zencanii ei, așa cum Își dorise. Încă era tânără și frumoasă când a plecat din Preluca pentru totdeauna. Simion se odihnește și el sub cireșii plantați acolo de bunici, clopotnița nu mai este
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zece kilometri. Un pârâiaș, al cărui șopot abia se aude vara, Își adună apele rând pe rând de la mai multe izvoare și, după ce-și unește firul destul de firav cu cel al Văii Găinii, se varsă În Mureș pe teritoriul Topliței. La gura pârâului se stabiliseră În urmă cu mai bine de un veac câțiva țigani nomazi veniți cine știe din ce zări. Cu timpul s-au emancipat, și au construit bordeie și s-au Înmulțit. Lucrau ca zilieri pe la casele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Din consultarea bătrânilor pe care i-am mai apucat În viață, am ajuns la concluzia că două nume de familie au fost mai vechi aici: Doltea și Filipaș. Strănepoții lor spuneau că au venit de undeva din Zencani, cătun al Topliței. Cel care s-a stabilit chiar În capătul cătunului a fost Doltea Andrei, după ce a cumpărat aici ceva pământ de la un evreu, Melic. Mai apoi, prin defrișări succesive, și-a lărgit proprietățile și a Început să crească animale și să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a fost Doltea Andrei, după ce a cumpărat aici ceva pământ de la un evreu, Melic. Mai apoi, prin defrișări succesive, și-a lărgit proprietățile și a Început să crească animale și să cultive pământul. Se spune că ar fi fugit din Toplița ca să nu fie luat În armata austriacă. Cine știe dacă aceasta ar fi fost pricina! Din altă informație rezultă că acest Doltea Andrei este a doua generație de zăpozenii, iar tatăl său, unul Ionaș, ar fi venit mai Întâi aici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ștefan Boacu s-a Însurat târziu după ce sa Întors de pe front de la Cotu-Don. Cum o fi scăpat de acolo, numai el știe. Păcat că nu avem rămase mărturii de la el. După moartea lui, soția sa, Bilboranca, s-a mutat În Toplița, la Gura Zăpozii, unde era căsătorită o fiică a sa, apoi a murit și ea. Casa lui Neculai al lui Ștefan, unde se organizau de Anul Nou vergeluri, acum este pustie ca și a fratelui său Gheorghe, căsătorit aici cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, frate cu Marcu Iacob. Doi copii a avut acest Coconete: Floarea, căsătorită cu Toader fiul Eudochiei (Cita) Prușului, din neamul Prușenilor de pe Dealul Armanului și al doilea copil Petru căsătorit cu Dina venită aici din Toplița (era fata Soficăi din Gura Zăpozii). Această Dina a avut o fată, Aurelia, și un băiat, Viorel. Aici la ea, fiindcă era văduvă, se adunau zăpozencele cu furca de tors și torceau până noaptea târziu, iarna când nopțile sunt lungi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
glas tare. Și apoi, noi suntem instruiți pentru război? zise Milu. La levente, (premilitărie) ce instrucție am făcut noi? Un rahat, zise al lui Boleanu. Îmbarcați În tren, nici ei nu știau unde vor fi duși. Trenul se apropia de Toplița, trecuse de Gura Zăpozii. Măi, ce facem acum? Nu se știa dacă trenul va opri În Toplița. Eu am un pistol la mine, zise Traian Pop, Împușcăm pe acesta de la capătul vagonului și sărim din tren. Pe urmă vedem noi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
făcut noi? Un rahat, zise al lui Boleanu. Îmbarcați În tren, nici ei nu știau unde vor fi duși. Trenul se apropia de Toplița, trecuse de Gura Zăpozii. Măi, ce facem acum? Nu se știa dacă trenul va opri În Toplița. Eu am un pistol la mine, zise Traian Pop, Împușcăm pe acesta de la capătul vagonului și sărim din tren. Pe urmă vedem noi ce-o fi. N-ar fi prea Înțelept, zise Aurel Cotfas. Se aude Împușcătura și vin cendării
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În câteva minute ieșiră cu toții de prin tufișuri. Măi, dar cuferele? Lasă-le dracului de cufere! De astea ne ardea nouă? Ce, puteam noi urca cu ele În spate până pe culme? Ce facem acum? zise Milu. Dacă ăștia trimit din Toplița un pluton Înarmat să ne dea de urmă? N-aveți grijă, eu cunosc locul pe aici. O luăm spre Valea Găinii și până la Troci nu ne mai oprim. Nu Îndrăznesc ei să vină pe o așa vreme prin desișurile astea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
După ce-i ospătară pe cei treisprezece tineri, Îi duseră În șură. O să dormiți până mâine seară În podul grajdului acoperiți bine cu fân. Pe urmă vom mai vedea noi. A doua zi, armata română și cu rușii erau deja În Toplița cu o divizie de tancuri. De acu n-are ce să ni se mai Întâmple, zise Mitru, putem merge fiecare la casa lui. Când ne-or vedea ai noștri, o să-și facă cruce cu amândouă mâinile. Și a treia zi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de care trebuia să porți de grijă Încă de acuma. La Începutul verii, gospodarii Își reparau colibele din Padina și din Zăpode În care dormeau noaptea văcărițele, fiindcă acum vitele erau la pășune. Pe la Sânpetru Întâlneai prin prăvăliile evreilor din Toplița bărbați cumpărându-și coase. Le Încercau să audă cum sună când le lovesc și le mai Încercau gura cu unghia. Evreii Îi asigurau că toate sunt bune, că le-au adus din alte țări. Din piață Își cumpărau cute și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
bată cu piciorul un drum așa de lung după o zi de muncă sub arșița dogoritoare a verii? Ar mai avea ele chef de hârjoană prin poienile Padinei? De aici, după ultima mulsoare din zori, duceau surplusul de lapte până la Toplița unde-l vindeau pe câțiva bani nevestelor fabricanților ca să-și cumpere câte ceva din cele necesare gospodăriei. Apoi se Întorceau acasă, luau traista cu merinde În spate, greblele și pruncul dacă era mic și mergeau la fân, ducând prânzul mare la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trebuiau făcute acum. Și mai erau Încă destule. Un eveniment important era târgul de vite de toamnă. Muncind cu multă grijă și valorificând fiecare palmă de pământ, țăranul putea crește cam până la cinci vite și la târgul de toamnă din Toplița putea să vândă una sau două ca să-și mențină șeptelul mereu tânăr. În afară de acestea, se Îngrășa cam la doi ani un tăuraș. Prin vânzarea acestora omul Își mai rotunjea veniturile gospodărești. Tineretul bovin era crescut cu multă grijă ca să poată
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
țuica. Dacă ar mai ține măcar o săptămână această toamnă, Își ziceau uneori câțiva țărani din sat, vreo douăzeci, am merge la moară la Ditrău. Am avea făină de grâu până la primăvară. Mălai pentru mămăligă mai măcinăm noi și În Toplița. Erau săteni care aveau și cai bună. Până acolo, la moara secuilor erau vreo douăzeci de kilometri, iar pe Șesul Ditrăului mai ieșeau noaptea haitele de lupi la șosea. Din cele zece căruțe care Își propuneau să meargă la moara
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]