1,162 matches
-
acolo, văd că femeia lucrează și bărbatul doarme, apoi se conving că femeia Îi este credincioasă bărbatului. Fidelitatea Îi este răsplătită: pe un pumn de bani te vei culca și pe doi te vei scula. O altă legendă are ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga Într-un ceaun mare și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
multă. Seva trece din butuc În viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl prin Fiu, este puterea roditoare care permite ucenicilor rămași Întru Domnul lor să facă să rodească câmpia Împărăției. Apariția calului Înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent În basmele fantastice. Calul a preluat nu numai atributele păsării, ci și funcțiile ei. Basmul vădește trăsături mai arhaice decât religia greacă. Dacă În basm calul este dăruit de mort, În mitologia greacă, zeii Înșiși sunt Întotdeauna cei care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de grave tulburări ale ființei : ori e ticălos, și atunci trebuie exterminat, ori e nebun, și atunci trebuie internat cu forța la balamuc, ori e dezorientat, și atunci trebuie dusă cu el muncă de lămurire. Cvartum non datur. Regăsim un topos al propagandei filmice bine înfipt în creierul colectiv în 1990 : „Iliescu te votăm, te votăm cu toții/ Ca să moară de necaz leneșii și hoții”. Cine nu era cu Iliescu, moștenitorul în efigie al lui Ceaușescu, era exclus să fie harnic sau
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu poate fi îndreptat este neom, căci aceasta se află numai la neoameni. Însăși vocația-vocea autorului V. Fetescu devine sub forma scrierilor, operei sale, adevărată instituire, școală-instituție, loc și artă făcătoare de oameni (a se vedea din greacă, „acordurile” dintre topos - loc, ethos - set de valori, suflet și eutokos - naștere bună). Cel care în 1966, doar cu o hârtie de numire în funcția de director a re-ființat la Iași Școala Normală „Vasile Lupu”, el, acum când - sub tăvălugul libertinajului democratic, nivelator
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
acolo unde nu ne așteptăm, fiind intrigați că dăm peste ea și în „sanctuarul obiectivității”: discursul științific. Prin urmare „asistăm astăzi la deplasarea acestui trop din spațiul lingvisticii și al retoricii în cel al epistemologiei: problematica metaforei a devenit un topos central în cunoaștere. Metafora a încetat pe de o parte să fie un mit poetic, devenind principiu explicativ în știință, iar pe de altă parte să se cantoneze doar la nivel lexical, pentru a intra în câmpul teoriei discursului.” (Daniela
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spațiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală proprie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
drept "descrierea unei opere de artă într-un text literar". Cristina Sărăcuț pornește de la o prezentare a câtorva dintre teoriile care privesc descrierea operei de artă într-un text literar, căutând să sintetizeze cercetările care s-au referit la acest topos 1 în studiile occidentale și românești. Lunga tradiție a acestei figuri retorice, care pornește încă din Antichitate, trece prin Renaștere și Manierism pentru a fi apoi adaptată de literatura modernă, nu poate fi prezentată în câteva pagini și de altfel
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ea sau pe cele pe care le consideră relevante pentru propria analiză. Astfel, ea se oprește în capitolul "Ekphrasis și descriere - O introducere în teoria ekphrastică a secolului XX" asupra unor teorii care reprezintă puncte centrale în istoria analiza acestui topos atât de frecvent întâlnit în literatura occidentală. Cristina Sărăcuț prezintă apoi, în capitolul al doilea al lucrării, studiile teoretice românești care privesc relația dintre literatură și arte vizuale publicate între anii 1960-1995, pregătind astfel terenul pentru analiza câtorva dintre cele
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
interes a criticilor români, cel puțin până în 1995, pentru ekphrasis Cristina Sărăcuț comentează un singur articol care privește acest subiect, al Ameliei Pavel. Este adevărat ca înainte de 1995 s-au publicat puține lucrări cuprinzătoare privitoare la ekphrasis, dar cercetarea acestui topos a atras din 1995 atenția multor cercetători, care s-au referit descrierea unor opere de artă în texte literare cât și la relația dintre literatură și ilustrația de text6. În cadrul acestor cercetări, literatura română a fost puțin analizată; or în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sălbatică, alături de celelalte două obiecte, pendulul și îngerul de cireș, fără a oferi o analiză efectivă a pasajului descriptiv: O relație intimă leagă în Galeria... personajele de obiectele din jurul lor (fie ele obiecte neînsuflețite, peisaj, bucate, etc.). În plus, fiecare topos (chiar atunci când în realizarea lui sunt angajate vaste descrieri de tip realist) are o subliniată încărcătură simbolică, semnificând întotdeauna și altceva. Astfel sunt construite anticariatul lui Brummer (bazilică, loc apocaliptic, mai târziu crematoriu), galeria casei Sumbasacu (semnificația suplimentară e cea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cititorului 22. Din această observație referitoare la indicele canonic al operelor de artă citate în ekphrasis derivă și o altă posibilă explicație a preferințelor scriitorilor români pentru ele. Atunci când discută stereotipiile din descrierile ekphrastice Alexandra Vrânceanu vorbește despre existența unor toposuri culturale ce întrețin frecvența apariției unor imagini și permit reactualizarea unor coduri culturale 23. În cazurile pe care le-am analizat se poate vorbi de o "complicitate" hermeneutică stabilită între romancier și publicul său, activată în baza unor sensuri nespuse
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
of plastic art, contains the whole, the work of verbal art", Idem, p. 18. 10 "I initiated this enquiry by accepting the narrow meaning given ekphrasis by Leo Spitzer [...] as the name of a literary genre, or at least a topos, that attemps to imitate in words an object of the plastic arts", Murray Krieger, Ekphrasis - The Illusion of Natural Sign, Baltimore- London, The Johns Hopkings University Press, 1992, p. 6. 11 "Even while deferring to the special connection between ekphrasis
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
angajarea asumată a intelectualului în viața cetății. O elită intelectuală este, în același timp, și expresia unei generații care se plasează în timpul scurt al ritmului istoric și sub semnul unui eveniment fondator. De fapt, o generație nu constituie un simplu topos al unei monoculturi: în interiorul ei coexistă temperamente și sensibilități diferite. Abordarea generaționistă rămâne fecundă din perspectiva cercetării și analizei planurilor de clivaje care se produc în cadrul diverselor sale structuri 6. Astfel, studiul asupra istoriei intelectuale interbelice românești poate fi privit
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mai scurtă scrisoare din lume, transpunând în limba română unitatea specifică concret/abstract, destinată Kairos.-ului, de deschidere a transcendenței către sufletul ființei. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că fiecare secvență a acestui epistolar creștin - de altfel, foarte concis - reconfigurează toposul parenezei sau al trăitorului necunoscut care valorifică coordonatele devenirii sale. Opisul Arhimandritului Arsenie Papacioc poate fi socotit drept un substitut al îndemnului cu valoare patericală: "quiquid agis prudenter agas et respice finem" ("ai mereu în vedere sfârșitul"), o temă recurentă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a mâinii; într-însă au înflorit și înfloresc științele, meșteșugurile, bunele obiceiuri și buna nemurire; și cum că iaste cu cuviință ca aciastă Evropă să se numească podoaba lumii. Că ne aflăm în fața unei adevărate definiții ne varietur, al unui topos ideologic bine constituit, o dovedește și un text dintr-o cronică a lui Naum Râmniceanu, scrisă către 1800. prestigiul teoretic al Europei era atât de mare încât umplea de admirație până și marea cuviință a zidirilor Evropii (pe care autorul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sa funcție biologică. Piatra de la Mecca sau icoana creștină sunt în același timp obiecte, dar și hierofanii, adică realități transfigurate de prezența sacrului. Magicianul practică, printre altele, bilocația, anulând astfel legile convenționale ale universului fizic. Spulberă ireversibilitatea timpului și unicitatea topos-ului. În cazul său, lanțul cazualității științifice este răsturnat: "după" poate precede "înainte" și atunci toate comentariile și explicațiile științifice referitoare la acest miracol magic cad pe lângă. În concluzie, magia își are alte legitimități și principii de funcționabilitate decât știința
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
către perfecțiune. Cercetarea ar putea continua cu inventarierea scrupuloasă a mai multe variante ale mitului cosmogonic românesc, cum ar fi: a) varianta Elena Niculiță Voronca; b) varianta Simeon Florea Marian; c) varianta Ion Otescu. Toate sunt ipostaze, chipuri, ale unui topos ideal și deschis. Fiecare variantă ,,reia și completează scenariul cosmogonic dintr-un alt punct de vedere, încât întregul se reface într-o privință cu fiecare versiune distinctă în parte" (L. Afloroaiei). Ideea îmi amintește de interpretarea lui Ioan Petru Culianu
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
broaște țestoase, iar în legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim în lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească întreprinde un abil demers în imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze ale topos-ului "cartea sorții", în proverbe, în literatura de autor (Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir), în legendele biblice (despre Sf. Petru, Sf. Ilie), conchizând că această carte este imaginată într-un spațiu sacru, chilia, aflat în apropierea "Izvorului Iordanului". Evenimentele vieții
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acolo, văd că femeia lucrează și bărbatul doarme, apoi se conving că femeia îi este credincioasă bărbatului. Fidelitatea îi este răsplătită: "pe un pumn de bani te vei culca și pe doi te vei scula". O altă legendă are ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană [Niculiță-Voronca] este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga într-un ceaun mare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
5)" Seva trece din butuc în viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl prin Fiu, este puterea roditoare care permite ucenicilor rămași întru Domnul lor să facă să rodească câmpia Împărăției." Apariția calului înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent în basmele fantastice. Calul a preluat nu numai atributele păsării, ci și funcțiile ei. Basmul vădește trăsături mai arhaice decât religia greacă. Dacă în basm calul este dăruit de mort, în mitologia greacă, zeii înșiși sunt întotdeauna cei care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mit prin sacrificiu, iar civilizația supraviețuiește prin urmele ei materiale și prin jertfă. De aceea, descălecatul lui Traian are la bază nu doar structurile unui ritual civilizator (înfruntarea dintre două forțe, victoria celei mai puternice, apoi contopirea lor), ci și topos-ul construcției unei lumi noi, având ca necesară piatră de temelie jertfa de sine a căpeteniei locale: Decebal. ... [Traian, n.n.] a ridicat oaste nenumărată ... și el însuși era oștean în oastea lui. A luat cu sine chiar și mai mulți
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reprezentau (Pippidi 164-84)]. Sala Tronului este prin excelență spațiul politic în care se desfășoară ceremonialul primirii solilor (ipostaziat și în pictură: curtea lui Țepeș), dar și al judecății și al milosteniei domnești, puse sub semnul dreptei-credințe. Câmpul de luptă reprezintă topos-ul cel mai puternic conotat, dramatizat atât în imaginarul cărturăresc, cât și în cel colectiv (la fel, la Neagoe). Întreaga organizare scenografică a lumii creștine, pe care un fiu de domn trebuie să învețe să o guverneze, servește pentru a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
garanție a validității mărturiei lăsate posterității; asistența publică era totodată și cel dintâi filtru social în efortul colectiv de memorare a evenimentului cu relevanță istorică și identitară. Atât în imaginarul românesc, cât și în prima parte a Învățăturilor lui Neagoe, topos-ul domnului-Pantocrator și, implicit, cel al relației sale cu credincioșii sunt preluate fidel din textele religioase fundamentale. La rândul ei, iconografia fixează în tablourile votive alăturarea domnitorului (uneori, și a familiei sale) de Christos, doar că, spre diferență de perioada
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și nici nu se acordă importanță cultului doamnei, precum în romanul cavaleresc francez. Imaginarul local a găsit totuși o formă de compensare în raport cu manifestările iubirii (atât de atent controlate) din romanele de aventuri, în care picarescul include eroticul sub forma topos-ului pasiunii (agápē) și a unei senzualități mai "relaxate" (Etiopica, în secolul XVII, Imberie și Margarona, Istoria lui Erotocrit și Aretusa, prelucrarea lui Dionisie Fotino - Noul Erotocrit -, Filerot și Antusa, la sfârșitul secolului XVIII). Aceste adaptări la sensibilitatea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spațiat" și un bestiar demonic inedit. O graniță labilă desparte somnul natural de transă, ca poartă de acces pentru călătoria prin lumea de dincolo, "vis al sufletului" sau, inversând, "viața ca vis al morții". Țiganiada oferă chiar mai mult: un topos al medievalității populare - "țara în care curge lapte și miere" − vizitată de eroul "cavaler" al taberei țiganilor, într-o replică dată unei realități niciodată mulțumitoare. Legendele apocrife notate de Grigore din Măhaciu atestă frecvența reprezentării infernului − tema dezvoltată cu predilecție
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]