2,344 matches
-
fi declarat indezirabil. Ilustrativă pentru arbitrarul cu care puteai fi inclus în categoria deținuților politici este remarca făcută de unul dintre conducătorii comuniști din această perioadă, Pantelimon Bodnarenco: „Câți nu am arestat noi pentru că aveam nevoie de casele lor!” (Arhivele totalitarismului, nr. 21). Trebuie menționat că, în unele județe, din fiecare sat sau comună provenea cel puțin o persoană arestată pe motive politice. După unele mărturii, aceasta era o politică de a-i dezarma pe cei care ar fi încercat să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
politic. Astfel, textele din ciclul Libertățile dictatoriale, scrise în perioada ceaușismului agresiv, exprimă laconic și percutant oprimarea ființei în universul totalitar, ale cărui mecanisme s-au infiltrat malefic în conștiințe. Aici tonul devine parodic, demistificator, poetul dând în vileag absurdul totalitarismului prin mimarea logicii strâmbe și a limbajului plin de clișee al acestuia. Uneori demistificarea, mai puțin apăsată, e cu bătaie mai lungă, așa cum se întâmplă în parabolele ironic-meditative prezente mai cu seamă în ultima parte a cărții și care, precum
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
perioadă. Repere bibliografice: Lucrările Primului Congres al Scriitorilor din RPR. 18-23 iunie 1956, București, 1956; Ana Selejan, România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol. I: Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, [I-VI], Sibiu, București, 1994-2000; Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, îngr. și introd. Eugen Negrici, București, 1995; M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, îngr. M. Ciurdariu, București, 1995; Marian Papahagi, Literatura în criză: din
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
București, 1965; R. Robin, Le Réalisme socialiste. Une esthétique impossible, Paris, 1986; Ierunca, Românește, 83-147; Ana Selejan, România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol. I: Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, [I-VI], Sibiu, București, 1994-2000; Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, îngr. și introd. Eugen Negrici, București, 1995; Nițescu, Proletcultismul, passim; Marin Radu Mocanu, Cazarma scriitorilor, București, 1998; Michel Aucouturier, Realismul socialist, tr. Lucia Flonta, Cluj-Napoca
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
Mirage linguistique spune ceea ce lumea intelectuală franceză a trecut sub tăcere un timp îndelungat și aruncă o lumină revelatoare asupra comportamentului discreționar al intelectualilor francezi, care au manipulat lingvistica în scopuri precise. Autorul face radiografia inclementă a unei forme de totalitarism științific falimentar, dar și o evaluare a costurilor sale morale. Cartea consemnează despărțirea de structuralismul tinereții și al debutului românesc, fiind scrisă evident din perspectiva unui mediu cultural de adopțiune - cel american -, mai puțin propice mutațiilor bruște și înzestrat cu
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
face să progreseze ideea morală, el nu simplifică teza adversă. Tema cărții alunecă discret spre Inchiziție și, de la un punct, preopinenții își unesc eforturile de a indica formele pe care le ia represiunea împotriva spiritului (o temă incomodă pentru ideologia totalitarismului). Dialogul e prezent și în eseurile următoare - Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980), Polemici cordiale (1983), Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a autoportretului (I, 1986) -, căci de oriunde ar porni P. ajunge în cele din urmă la ideea de adevăr
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
morții ca refuz al sistemului semiotic dominant, idee preluată prin Jean Baudrillard) cu formulări plastice („Epica magna e epopeea unei Troie de după războiul troian”) și observații de reală subtilitate (circularitatea semnificanților din Epica magna e decodată ca reprezentare voalată a „totalitarismului sistemului semiotic”). De altfel, principala calitate a criticii practicate de P. constă în ingeniozitatea ipotezelor, întotdeauna polemice și provocatoare. O deficiență rezidă în insuficienta contextualizare a interpretării, ceea ce face ca unele concluzii să fie aplicabile unui număr indeterminat de conținuturi
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
incertitudine, vor căuta să prezinte într-o manieră negativă modurile de organizare alternative. Anticomunismul, de exemplu, este utilizat frecvent de către ideologia burgheză ca o modalitate de apărare a statu-quo-ului. Conform acestei ideologii, orice alternativă de organizare socialistă a societății înseamnă „totalitarism”, ineficientă economică, rigiditate birocratică, expansionism. Pentru a învinge aceste tipuri de rezistență la utilizarea cunoștințelor științifice este necesară atât o cunoaștere profundă a dinamicii sistemelor sociale, cât și o modificare a orientării și organizării lor. Este esențială o anumită pregătire
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
studiu asupra valorilor, atitudinilor, participării și condițiilor sociale - sondaj realizat În aprilie 2003. Atitudinea populației față de regimul democrat ca formă de guvernare a societății moldovenești La Începutul celei de-a doua decade a procesului de tranziție a societății moldovenești de la totalitarism la democrație, membrii acesteia manifestă o atitudine sceptică față de regimul democratic ca mod optim și eficient de guvernare a societății. În acest sens, jumătate din populația chestionată - 49,9% la mijlocul anului 2002 consideră că este mai bine Într-o societate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Existența cotidiană era marcată de ubicuitatea fricii. Radu Clit devine un expert al descrierii acesteia. Având o etiologie complicată, dar ținând - până la un punct - de normalitatea umană, această stare a avut În comunism o existență plenară, marcând acțiuni și destine. Totalitarismul comunism a ridicat teroarea la strategie de stat, de pârghie sigură de directivare și manipulare. Autorul menționat evocă particularitățile societății totalitare, formele de manifestare a terorii, consecințele acesteia În plan individual și colectiv. Contextul comunist a creat diverse forme de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Nașterea filosofiei în epoca tragediei grecești, pref. Vasile Muscă, Cluj-Napoca, 1992, Ecce homo, Cluj-Napoca, 1994; Rainer Maria Rilke, Povestiri despre bunul Dumnezeu, Cluj-Napoca, 1993; V. Volkoff, Struțocămila, îngr. Răzvan Bucuroiu, București, 1993; Mihail Solomon, Magadan, București, 1993; Hannah Arendt, Originile totalitarismului, București, 1994 (în colaborare cu Ion Dur); Denis de Rougemont, Partea diavolului, București, 1994; Robert Musil, Omul fără însușiri, I-V, București, 1995-1996; Sören Kierkegaard, Școala creștinismului, București, 1995; Christoph Ransmayr, Ultima lume, București, 1996; Eugène van Itterbeek, Ein meer
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
în acuzarea de conservatorism a contemporanilor care nu reușesc să promoveze într-un mod mai accelerat schimbările cu aură de modernitate. Uneori, tradiția este aruncată în secolul al XIX-lea, alteori în perioada interbelică a secolului XX, iar alteori în totalitarismul comunist care ori a înghețat istoria, ori a făcut-o de-a dreptul regresivă. Instituirea a ceea ce este tradițional sau modern se face din afară, adică de către sociolog sau analist, din perspectiva propriului sistem de valori și de cunoștințe. Astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
1978, 39; George Muntean, „Alertă în munți”, RL, 1983, 10; Mihai Ungheanu, „Pământ, pământ...”, LCF, 1984, 4; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 252-255; Nicolae Georgescu, De la soldat la general, LCF, 1986, 34; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, Sibiu, 1995, 50-55; Micu, Ist. lit., 228, 244, 264; Dicț. scriit. rom., III, 193-195; Popa, Ist. lit., I, 1030-1031; Negrici, Lit. rom., 165. C.M.B.
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
volum al Biografiei... este primul dintre cele consacrate veacului al XX-lea - epocă a marilor reducționisme, a opțiunilor-limită, marcate de o retorică a excesului. Spiritul vremii își lasă amprenta asupra destinului ideii de literatură. Reflex literar al intoleranței și al totalitarismului, radicalismul agresiv ia locul relativismului, contrazicând în aparență logica internă a matriței. Ca și în epocile precedente, ideea de literatură face joc dublu pe cele două planuri principale de referință: specificul și heteronomia. Sub presiunile contextuale enorme ale epistemei contemporane
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
promisiunea edenică într-o istorie naturaliter entropică. Într-o lume industrială și tehnicizată (supremația „insistentei cereri de livrare”, în terminologia lui Heidegger: die Herausforderung), incapabilă de gândire poetică și imaginație simbolică, utopia este o escapadă cu pretenții de rigoare științifică. Totalitarismele de culoare brună și roșie au escaladat acest delir al utopiei într-un proiect de inginerie socială fără precedent. Promisiunea imanentă a unui ev țesut din reconcilierea săracilor și bogaților a fascinat mai ales ideologia comunistă, care a transformat politica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
păzitori. Utopia secolului XX a pavat drumul către infern. Chiar și în formele lor atenuate, kitsch-ul și utopia rămân o fatalitate pentru modernii lipsiți de rădăcini organice în trecutul tradiției și de garanția transcendentă a unui viitor. În cazul totalitarismelor, utopia hrănește kitsch-ul și exprimă mereu o anumită panică claustrofobică. Nu întâmplător, criza de timp („cincinalul”) și spațiu („sistematizarea orașelor”) devine una din bolile cronice pentru dictaturile moderne. Viteza de schimbare a aparențelor vieții sociale întărește încrederea nu atât
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
amoralismului economic revine așadar nu neapărat la o poziție de stânga, ci mai ales la înțelegerea imenselor dezastre pe care le produce decuplarea liberului schimb de produse din țesătura narativ-praxeologică a virtuții. Poate secolul XXI să fie marcat de un totalitarism economic lipsit de rival în veacul obsedat de politic al celor două mari conflagrații mondiale? Într-o țară afectată de contraste paralizante - sărăcie medievală în satele abandonate de tranziție și opulență saudită în marile orașe - este nepotrivit să începi printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cel ce vine întru numele Domnului”. Domnia lui Dumnezeu - atribuită de Crezul nicean lui Hristos - indică sursa legitimă pe care orice autentică formă de exercițiu al autorității o poate primi în ochii unui modern dezabuzat. Experiența anihilării vieții în tranșeele totalitarismelor seculare, născută prin declarația de autonomie a omului fără cer și lipsit de rădăcini, conduce la întrebarea: putem investi viața comunitară fără un orizont al transcendenței? Există polis fără mythos? Ne putem imagina istoria colectivă a umanității clădită în afara lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
culturii și puterii, istoriei și „boicotării” sale, intelectualilor și răspunderii lor sociale. Într-un mod destul de curios, deși a fost scrisă și publicată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Das Glasperlenspiel nu conține practic nici o referire la lucruri precum totalitarismul sau autoritarismul, atrocitățile sau genocidul, tehnologia și războiul. Prin această uimitoare lipsă de preocupare explicită pentru contextul său istoric imediat, Hesse se deosebește în mod evident de prietenul său Thomas Mann (1875-1955), ale cărui mari romane, mai cu seamă Doktor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
suspiciune orice încercare de a propune imperative morale și activități colective bazate pe proiecte vizionare, mesianice sau nu. Antipatia față de utopie este una dintre trăsăturile centrale ale doctrinei liberale clasice, iar Karl Popper a crezut că utopia generează automat violență, totalitarismele - tiraniile secolului XX - descinzând direct din „ingineria socială utopică” inventată de filozofi ce disprețuiau libertatea, începând cu Platon. Pesimismul justificat al lui Popper, care scria Societatea deschisă și dușmanii săi sub impactul regimurilor totalitare (cel puțin ca intenție) de la jumătatea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Societatea deschisă și dușmanii săi sub impactul regimurilor totalitare (cel puțin ca intenție) de la jumătatea secolului trecut, a dus - astăzi o știm mai bine - la exagerări și chiar ocazionale răstălmăciri ale textelor pe care le acuza de a fi inspirat totalitarismul modern: traducerile propuse de el pentru multe pasaje din Platon sunt tendențioase; pasajul din Legile dat ca exemplu de „proto-totalitarism” la începutul Societății deschise se referă, de fapt, la armată, nu la întreaga societate, deci nu trebuie generalizat prin scoatere
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Ana Selejan Literatură În totalitarism 19491951 ediția a II-a adăugită cu o Anexă care cuprinde trei texte teoretice ale autoarei București Editura Cartea românească, 2007 Notă la a doua ediție Spre onoarea ei, Editura Cartea Românească continuă actul de restituire culturală prin această retipărire
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Reeducare și prigoană, apărute În primă ediție În 1992 respectiv 1993, restituire care urmărește repunerea În circuitul informării, pentru alt public, pentru altă generație de căutători ai adevărului, Într-un ritm editorial mai susținut, și a celorlalte cinci cărți despre totalitarismul literar românesc radiografiat de mine până În 1960. Nu cred că În vreo literatură estică ce a traversat experiența nefirească a realismului socialist și a etapei anterioare acesteia de politizare și massificare a literaturii, să se fi Început atât de devreme
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se fi Început atât de devreme: nu atât procesul comunismului literar, cât dezvăluirea documentată a ravagiilor acestuia, așa cum o fac cele opt cărți ale mele publicate din 1992 Încoace, adică cele două sus-pomenite și ciclul de șase volume Literatura În totalitarism, a cărui reeditare Începe În acest an prin prezenta carte. De aceea, recunoștința pentru aceste reeditări este nu numai a mea, ci, sper, și a noilor mei cititori, care pot miza pe un real câștig cultural și informațional - același de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scriitor, cât și, ca orientări și direcții literare - cele care au reașezat creația pe fundamentul specific, asigurându-i diversitatea estetică și libertatea de inspirație și viziune. Repere bibliografice: Ov.S.Crohmălniceanu, Pentru realismul socialist, București, ESPLA, 1960; Ana Selejan, Literatura În totalitarism. 6 vol. Sibiu, București, 1994-2000; Michel Aucouturier, Realismul socialist, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. Asemănări și deosebiri Între proletcultism și realismul socialist Sunt curente literare și artistice specifice țărilor totalitare comuniste. Ambele au debutat și s-au dezvoltat În URSS de unde
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]