1,203 matches
-
Ceramică în Baru, în special datorită îndemânării locuitorilor la practicile de prelucrare a materiei prime și a existenței lutului în solul dealului învecinat localității. Unelte și instalații pentru prelucrarea lânii și cânepii. Istoricul grec Herodot semnala în lucrările sale că tracii se îndeletniceau cu cultivarea cânepii. Această practică agricolă străveche a persistat până în deceniile 40-50 ale secolului XX, în prezent a dispărut datorită apariției pe piață a unei game variate de textile. Tehnicile de cultivare și prelucrare a cânepei erau cele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Ulise, rege al Itacăi, reușește să îi împiedice să plece. Cele două armate sunt gata de luptă: aheii, veniți cu un număr mare de vase din întreaga Grecie vor face față căpeteniilor troieni și aliaților acestora, dardanieni, pelasgieni, lycieni și traci. Troianul Paris, fiul regelui Priam, este cuprins de teamă la vederea lui Menelau, căruia îi furase soția, pe Elena, declanșând astfel conflictul. Ca urmare a reproșurilor dure ale fratelui său, viteazul Hector, Paris le propune aheilor să se înfrunte el
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
prelungire de tip „pinten-barat” până la malul drept Crișului Repede. Din acest loc se putea controla întreaga zonă, deoarece comerțul cu sare și piese de bronz se făcea cu ajutorul plutelor pe Criș de către populația tracă a secolelor XIV-X î.d.Hr. Tracii făceau și ei parte din popoarele indo-europene care s-au așezat, cu precădere,pe teritoriile Europei de Est. Din neamul tracilor se trăgeau triburile dacilor și ale geților, așa cum afirmă istoricii din antichitate. De la această cetate hallstattiană, adică din prima
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
și piese de bronz se făcea cu ajutorul plutelor pe Criș de către populația tracă a secolelor XIV-X î.d.Hr. Tracii făceau și ei parte din popoarele indo-europene care s-au așezat, cu precădere,pe teritoriile Europei de Est. Din neamul tracilor se trăgeau triburile dacilor și ale geților, așa cum afirmă istoricii din antichitate. De la această cetate hallstattiană, adică din prima vârstă a epocii fierului, la nici 100 de metri în linie dreaptă se află peștera Lesiana (Ungurului), pe malul stâng al
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
trace de la sfârșitul epocii bronzului și începutul epocii fierului, iar identitatea stilistică a pieselor de bronz din aceste depozite cu cele descoperite în alte localități de pe teritoriul României dar și din centrul și sud-estul Europei ilustrează unitatea de cultură a tracilor de pe un vast areal geografic . În alte părți ale lumii tocmai se termina înfloritoarea civilizație myceniană una din cele mai însemnate din epoca bronzului reprezentată în insula Creta prin palatul de la Knossos și alte orașe antice din sudul Greciei de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
trecute cu vechime întinsă peste mii de ani. La Ciuperceni, Teleorman, la 10 m adâncime, au fost identificate unelte din piatră cioplită cu o vechime de aproximativ un milion cinci sute de mii de ani. Din limba daco-geților (ramură a tracilor), localnicii din marginea de nord a Dunării, inclusiv cei din Năvodari, au moștenit cuvinte ca: moș, copil, prunc, brânză, zăr, viscol, mal, mazăre, zestre, etc. De la unele ramuri ale tracilor, localnicii din marginea de nord a Dunării, inclusiv cei din
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
sute de mii de ani. Din limba daco-geților (ramură a tracilor), localnicii din marginea de nord a Dunării, inclusiv cei din Năvodari, au moștenit cuvinte ca: moș, copil, prunc, brânză, zăr, viscol, mal, mazăre, zestre, etc. De la unele ramuri ale tracilor, localnicii din marginea de nord a Dunării, inclusiv cei din Năvodari, au moștenit „păstoritul”(creșterea oilor) și „pendularea”( adică vara locuiau în câmpie, unde creșteau vite, oi etc. și iarna acasă pe dealuri ). Acest obicei s-a menținut în Cioara
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
în nordul Dunării ( a. 271 d. H. ). Pe linia de sud a Dunării, Imperiul Roman a continuat să administreze teritoriile numite respectiv: Moesia Prima, Dacia Mediteranea, Dacia Ripensis, Moesia Secundară, Scithia Minor. Locuitorii acestor teritorii erau în majoritate urmași ai tracilor. Cu toate că dacii din sudul Dunării erau administrați de romani, totuși dacii din părțile nordice ale Dunării au continuat să păstreze și să amplifice relațiile cu dacii din sud. Un rol important în dezvoltarea relațiilor la „nord-sud de Dunăre” a avut
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
răsărit de comuna Vânători, a apărut la sfârșitul sec. al XVIII-lea, ca urmare a refugiaților din Comuna Lisa situată la poalele de nord a Carpaților, aflată la vremea aceea sub stăpânire Austro-Maghiară. Oamenii acestor meleaguri făceau parte din neamul tracilor, care la rândul lui era format dintr-un mare număr de triburi întinse într-o bună parte a Europei și în partea de sud-vest a Asiei. Dintre aceste triburi amintim: odrizii, bessii, triballii, moesii, geții, dacii. Aceste triburi uneori colaborau
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
pe podul de terasă de 40 - 50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar - gospodărești. În partea de vest a satului se află dealul Dumbrava unde au fost făcute săpături arheologice și au fost descoperite morminte ale tracilor și sciților, dovadă a locuirii încă din cele mai vechi timpuri a acestor teritorii. Mai multe informații la adresa www.archaeologicalexcavation.info .
Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/301861_a_303190]
-
așezări, în totalitate fragmentar, cu excepția unei fusaiole și a unui lustruitor, provine probabil, de la vase de diferite mărimi că: farfurii, cești, străchini, castroane, ulcior, frecvent întâlnite în așezările Coțofeni. Purtătorii culturii Coțofeni de la Aruncuta erau o populatie autohtonă indoeuropenizată a tracilor, a cărei ocupație era predominant păstoreasca. Faptul că în Aruncuta au fost identificate lame de silex, unele ustensile folosite la confecționarea vaselor sau la vânarea animalelor, pledează pentru practicarea de către membrii comunității a unor îndeletniciri complementare păstoritului, ca cele de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
acest sens: D. Berciu, Die Verbicioara-Kultur. Vorbericht über eine neue in Rumanien entdeckte bronzezeitliche Kultur, Dacia NS, 5, 1961, p. 123-161; M. Nica, Date noi cu privire la geneza și evoluția culturii Verbicioara, Drobeta, 7, 1996; S. Morintz, Contribuții arheologice la istoria tracilor timpurii. 1. Epoca bronzului în spațiul carpato-balcanic. Biblioteca de Arheologie, XXXIV, București, 1978; M. Nica, La genése, l’évolution et les relations chronologiques et culturelles des cultures Verbicioara et Gârla Mare dans le contexte des civilisations de l'âge du
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
spirituală în această perioadă este apariția panteonului, chiar dacă in cadrul anumitor populații au dăinuit credințe ancestrale, cum ar fi animismul, cultul naturii. Panteonul se caracterizează prin asocierea unor expresii umane cu principii naturale, sociale, economice. S-a manifestat la celți, traci, daci, iberici. În privința ritualurilor funerare, înhumarea devine preponderentă, înlocuind, cu timpul, incinerarea. Fenomenul de stratificare socială a dus la o dezvoltare fără precedent a artelor minore. Importanța persoanei era adesea sugerată prin purtarea de obiecte de prestigiu, cel mai adesea
Hallstatt (perioadă) () [Corola-website/Science/298615_a_299944]
-
aceea condusă de Lisimach, care este luat prizonier. Tot în sec. III î. Hr. este menționată, intr-o inscripție de la Histria o uniune de triburi din sudul Moldovei condusă de Zalmodegikos. Între secolele III și II î. Hr., Histria este atacată de tracii sudici, conduși de Zoltes. O inscripție a cetății amintește pe Rhemaxos și pe fiul acestuia, conducători dobrogeni, care ajută cetatea. La începutul sec. II Î. Hr., în estul Transilvaniei, uniunea de triburi condusă de Oroles se luptă cu bastarnii, fiind
Regatele dacice () [Corola-website/Science/298618_a_299947]
-
(ori Salmoxis, Zamolxis, Zamolxe, Samolxis), a fost zeu al tracilor, fiind considerat de mulți autori români ca zeul suprem din panteonul geto-dacic. Unii consideră chiar că a facilitat convertirea geto-dacilor, priviți ca strămoșii neamului român, la creștinism; această teorie este mai ales vehiculată de mediul creștin-ortodox român, fiindcă ar arăta
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
ca să se știe dacă chiar este un alt nume pentru Zalmoxis sau dacă este numele unei alte zeității confundată de Herodot cu Zalmoxis. Vasile Pârvan, probabil ca să „salveze” monoteismul get, a afirmat că unii cercetători atribuie în mod arbitrar geto-dacilor (tracii de la nord de munții Haemus - munții Balcani) culturi și zeități care au fost specifice numai tracilor sudici aflați sub influența grecilor, făcând de Gebeleizis un zeu specific trac. Însă, rudenia geților și tracilor rămâne subiect de alte discuții. Nicolae Densușianu
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
alte zeității confundată de Herodot cu Zalmoxis. Vasile Pârvan, probabil ca să „salveze” monoteismul get, a afirmat că unii cercetători atribuie în mod arbitrar geto-dacilor (tracii de la nord de munții Haemus - munții Balcani) culturi și zeități care au fost specifice numai tracilor sudici aflați sub influența grecilor, făcând de Gebeleizis un zeu specific trac. Însă, rudenia geților și tracilor rămâne subiect de alte discuții. Nicolae Densușianu a argumentat că numele vine de la „Zeul moș”. Mircea Eliade afirmă ca numele zeului dac venea
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
unii cercetători atribuie în mod arbitrar geto-dacilor (tracii de la nord de munții Haemus - munții Balcani) culturi și zeități care au fost specifice numai tracilor sudici aflați sub influența grecilor, făcând de Gebeleizis un zeu specific trac. Însă, rudenia geților și tracilor rămâne subiect de alte discuții. Nicolae Densușianu a argumentat că numele vine de la „Zeul moș”. Mircea Eliade afirmă ca numele zeului dac venea din frigianul "zalmos" care însemna lup, din acestea putem spune că numele zeității este de fapt Zalmoxis
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
Matthäus Prätorius (1688) propusese sensul de "pământ". În 1852, Cless îl compară pe Zalmoxis cu zeul lituanian al pământului, Zameluks.. Paul Kretschmer, în 1935, a elaborat o demonstrație lingvistică, discutând în paralel "Zemelô" (de pe inscripțiile funerare greco-frigiene din Asia Mică), tracul "zemelen" (pământ) și Semele (zeița pământului, mama lui Dyonisus), termeni care derivă din tema protoindoeuropeană *"g'hemel-", "pământ, sol, aparținând pământului" (cf. și avesticul "zam", pământ, lituanianul "žêmé", letonul "zeme", vechi prusacul "same, semme", vechiul slav "zemlia", „pământ, țară”). Nici
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
din epoca de bronz, și apare în țările în care a trăit rasa pelasgică, pe care o întâlnim de la începuturile ei și pe teritoriul țării noastre. Svastica este, în genere, semnul distinctiv al raselor ariene, și în special al ramurei tracilor, din care se trage și poporul român, prin daci. Pe teritoriul României, cele mai vechi semne ale svasticii au fost găsite în Transilvania, la Bod (Brenndorf), lângă Brașov, la Turda, dar și în alte localități, datând din epoca pietrei. De la
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
Poporul trac era, după cum spune Herodot, "neamul cel mai numeros după inzi" și ocupa un spațiu vast din centrul și estul continentulului european. Din marea familie a tracilor se evidențiază dacii, numiți, tot de Herodot, "cei mai viteji și mai drepți dintre traci". este una matură, bine închegată, cu un panteon restrâns, zeii fiind puțini, dar cu responsabilități bine definite. Dacii venerau un număr de 4-5 zei majori
Mitologia traco-dacă () [Corola-website/Science/299548_a_300877]
-
era, după cum spune Herodot, "neamul cel mai numeros după inzi" și ocupa un spațiu vast din centrul și estul continentulului european. Din marea familie a tracilor se evidențiază dacii, numiți, tot de Herodot, "cei mai viteji și mai drepți dintre traci". este una matură, bine închegată, cu un panteon restrâns, zeii fiind puțini, dar cu responsabilități bine definite. Dacii venerau un număr de 4-5 zei majori: zeul războiului, asemănător zeului grec Ares și probabil încă un număr restrâns de zei minori
Mitologia traco-dacă () [Corola-website/Science/299548_a_300877]
-
aflată undeva în regiunea Clujului, fie în zona Gilăului de astăzi (care a păstrat numele lui Gelou), fie la Cluj sau Cluj-Mănăștur. Neagu Djuvara a scris despre Gelou că este un nume autentic românesc și foarte vechi, legat de numele trac Gelupara, o veche așezare în Tracia Conform cronicii lui Anonymus, pacea dintre români și maghiari s-a încheiat la Esculeu (astăzi Așchileu, la nord de Cluj-Napoca). Identificarea cetății de la Dăbâca cu reședința lui Gelou nu are date suficiente. Cetăți cum
Gelou () [Corola-website/Science/299104_a_300433]
-
părțile Mării Negre și cunoscute pe vremea aceea ca Scythia. După cucerirea romană din anul 46 d.Hr. aceasta este inclusă în Moesia Inferior. În lucrarea "Despre apostoli" a lui Hipolit Romanul se arată că Sf. Andrei a predicat sciților și tracilor, alăturarea celor două popoare arătând că Scythia Minor (Dobrogea), aflată lângă Tracia, a fost creștinată. Deasemenea Sf. Ap. Pavel cu două secole înainte, în Epistola către Coloseni, spune că și sciții au auzit cuvântul lui Dumnezeu (Coloseni, 3,11). Sf.
Andrei (apostol) () [Corola-website/Science/299127_a_300456]
-
ogoarelor, Lupercii (lupa = lupoaică) desemnau sexualitatea dezlănțuită. Este zeul luminii și al fenomenelor cerești: vântul, ploaia, tunetul, al furtunii și al fulgerului. Este de proveniență indo-europeană, din Dyaus Pitar sau Părintele zilei la triburile indo-europene (care nu erau altceva decât traci emigrati). La ei DYAUS(ZIUA) era zeul cerului. Il are drept corespondent în mitologia greacă pe Zeus. Este soția credincioasă a lui Jupiter, simbolizând zeița Lunii. Ca zeiță a Lunii, ea s-a contopit cu Diana, zeița vânătorii. Este cunoscută
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]