1,017 matches
-
și scrie articole politice la cotidianul „Calendarul”. Colaborează, de asemenea, la „Cultura poporului”, „Țara noastră”, „Cuvântul”, „Scrisul românesc”, „Vitrina literară”, „Axa”, „Secolul”, „Curentul”, „Ideea națională”, „Cuget moldovenesc” (Bălți) ș.a. D. este un important ideolog al curentului ortodoxist, ca ramură a tradiționalismului profesat de gruparea de la „Gândirea”. Încă din 1919, în articolul Dogmatismul național („Luceafărul”), se pronunța în favoarea unui tradiționalism identificat cu ortodoxia, „element pivot al etnicității în artă” și unică sursă de specificitate. În concepția înfocatului apologet al ortodoxismului, viața neamului
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
Vitrina literară”, „Axa”, „Secolul”, „Curentul”, „Ideea națională”, „Cuget moldovenesc” (Bălți) ș.a. D. este un important ideolog al curentului ortodoxist, ca ramură a tradiționalismului profesat de gruparea de la „Gândirea”. Încă din 1919, în articolul Dogmatismul național („Luceafărul”), se pronunța în favoarea unui tradiționalism identificat cu ortodoxia, „element pivot al etnicității în artă” și unică sursă de specificitate. În concepția înfocatului apologet al ortodoxismului, viața neamului românesc poate fi împărțită în „ere creatoare”: epoca primilor voievozi, urmată de „vârsta ortodoxiei dogmatizate” (secolele XVII-XVIII). Bunăoară
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
bună ținută stilistică. SCRIERI: Mihail Kogălniceanu, Cluj, 1921; ed. 2, București, 1926; Creatorul naționalismului, în Omagiu lui Nicolae Iorga. 1871-1921, Craiova, 1921; Supunerea la tradiție, îngr. Emil Pintea, pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Micu, „Gândirea”, 130-151, passim; Ornea, Tradiționalism, 134-137, passim; Valentin Chifor, Radu Dragnea, F, 1991, 3; Dicț. scriit. rom., II, 133-134; Radu Dragnea, DCS, 25-26. V.P.S.
DRAGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286851_a_288180]
-
inserează romane în foileton. Articolele, de asemenea preluate, tratează subiecte de istorie și critică literară, aspecte ale vieții culturale și sociale din toate provinciile românești, de pildă, cele semnate de E. Lovinescu (Ultimul număr al „Sburătorului”, 9-10/1922), Camil Petrescu (Tradiționalism, europeism, 11-13/1924), Septimiu Popa (Scrisori din Ardeal, 2/1921). Comentariile pe teme literare sunt semnate de C. Nedelescu-Zlotești, Tudor Teodorescu-Braniște, Ștefan Ivanovici (Terențiu), Anton Marinescu-Nour (A. Nour) ș.a. Revista conține traduceri din literatura universală, poezie romantică și proză realistă
DRUM NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
că sunt organe de partid. Deși D. reflecta la început ascensiunea ideologiei poporaniste a Partidului Național Țărănesc, atât pe plan socio-politic și economic, cât și pe cel cultural, doctrina partidului încearcă să găsească o cale de mijloc, care să împace tradiționalismul și modernismul, naționalismul și democrația, moștenirea agrară a României cu nevoia de a asimila din cultura europeană ceea ce era util și consonant cu universul rural românesc. Mihai Ralea demonstrează, în acest context, relația de compatibilitate între democrație și naționalism (Doctrina
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
sunt semnate de importanți oameni politici, economiști și scriitori, ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, C. Stere, M. Sevastos, M. Ralea (Blestemul tradiției), Demostene Botez, M. Ghelmegeanu, N. Lupu, Radu Bogdan. În general, contribuțiile literare vin din ambele direcții: modernism și tradiționalism. Colaborează cu versuri Tudor Arghezi, Otilia Cazimir, Demostene Botez, Ion Pillat, Aron Cotruș, Vladimir Corbasca (sub pseudonimul Simona Basarab); cu proză, Liviu Rebreanu (Învățătorul, fragment din Răscoala, 1927), Ion Vinea, Jean Bart, Paul Zarifopol, Ionel Teodoreanu, Gala Galaction. În ziar
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
Nu se pune nici cea a vreunei opțiuni estetice. Funcționarea acestei literaturi este caracterizată foarte bine de paradoxul lui Crisip: „Dacă spui ceva, acel ceva Îți iese pe gură; dacă spui car, atunci un car Îți iese pe gură.” Nu tradiționalismul realist și psihologizant este În sine un defect al romanului Annei Gavalda. Autoarea, cum remarcă și Livius Ciocârlie, evită pateticul. Mai ales prin dimensiunea procustiană a frazelor - tertip consacrat recent de Amélie Nothomb. Nici, la rigoare, prozelitismul narațiunii, genul true
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dă glas trupului, instinctelor, impulsurilor fiziologice, atacând zonele joase ale sensibilității. Stelele sunt despuiate de orice conotație metafizică, devin biete frânturi de materie, infime față de importanța bulgărilor, iar divinitatea e coborâtă pe pământ, personificată ireverențios și apostrofată. Venită pe valul tradiționalismului în floare la „Gândirea” care a lansat-o, această poezie i-a surprins pe comentatori, care, cu excepția lui G. Călinescu și a lui Șerban Cioculescu, au recunoscut în C. un poet de sorginte argheziană, dar autentic, original, stăpânit de duhul
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
destinelor multiple condensate într-o hieroglifă, zgâriată pe nisip, sub dogoarea soarelui înalt al verii. Prin volumul de eseuri critice Partea și întregul, C. se afirmă ca un original și nu o dată tăios comentator al scrisului unor contemporani, poeți (De la tradiționalism la postmodernism), prozatori (De la realismul social la „ingineria textuală”) și critici (Spiritul sintezei). SCRIERI: Astru natal, București, 1976; Țintă vie, București, 1979; Tablou cotidian, București, 1983; Conturul speranței, București, 1987; Porțile verii, București, 1989; Partea și întregul, București, 1999; Alter
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
orașului argeșean. În secțiunea literară sunt incluse versuri din volumele Nu mi-am plecat genunchii de Elena Farago și Poeme cu îngeri de V. Voiculescu. Interesante sunt articolele Mijloace noi de cultură și progres, Câteva considerații asupra umanitarismului. Haos și tradiționalism îndărătnic în literatură, Aspecte din poezia română modernă, semnate de M. Nanu. Aici, N. D. Ghimpa evocă figura criticului Ion Trivale, iar M. Nanu recenzează volumul Evoluția poeziei lirice de E. Lovinescu și traduce poezii de Sully Prudhomme (Spovedania), Paul
CRONICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286529_a_287858]
-
Agatha Grigorescu-Bacovia, C. Ionescu-Olt, Ilariu Dobridor, Virgil Huzum, G. Bacovia, V. Demetrius, Dem. Bassarabeanu, Maria Cunțan, Aurel Marin, Ion Focșeneanu, Radu Gyr, Constantin Jaleș, Pan M. Vizirescu, Paul Constant. Este evident că stau laolaltă valoarea și creația întâmplătoare, modernitatea și tradiționalismul cel mai încăpățânat ș.a.m.d. Proză semnează G. Bacovia, S. M. Vizirescu, Lucius Mihăiescu, N. Pora, Al. Cazaban, Neagu Rădulescu. Sectorul critic este mai puțin interesant. Lucian Boz publică studiul Complexul lui Oedip la Mihai Eminescu, iar critică de serviciu
CRONICARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286535_a_287864]
-
Regale”, „Meșterul Manole”, „Arta” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele V. Olteanu, V. Jianu, Virgil Călugăru, V. Cariopol, Vicar, Rac. Ceea ce intrigă cel mai mult la poezia lui C. este începutul său avangardist (suprarealist), urmat de o evoluție către un tradiționalism destul de pronunțat. Explicațiile acestei relative fracturi au fost multe, începând de la asumarea exterioară a unei atitudini până la a considera firești un debut revoluționar și o maturitate artistică mai așezată. Indiferent însă de școala din care fac parte, poeziile lui din
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
față de țărani se schimbă: „Altădată îi iubeam [...]/ Acum însă mi-e silă de ei”. Această ultimă considerație teribilistă este totuși trecătoare, poetul rămânând foarte legat de Oltenia copilăriei sale. O legătură pe care o „rostește” în întreaga sa creație poetică, tradiționalismul lui C. având tocmai această notă regională, care devine foarte pronunțată în ultimele volume, două dintre ele intitulate chiar Cântece românești (1970) și Cântece oltenești (1977). Apar frecvent poezii închinate ulciorului, covorului oltenesc, portului, oamenilor, câteodată sentimentul fiind de forțare
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
asupra fenomenului literar curent ca neobosit foiletonist. Viu este și interesul pentru scriitorii noștri clasici, el editând (în colaborare cu Eugenia Carcalechi, dar mai ales cu G. T. Kirileanu) opera lui Eminescu, Creangă, Alecsandri, Odobescu. Situându-se decis pe pozițiile tradiționalismului, nu este de mirare că se numără printre întemeietorii mișcării sămănătoriste. După o perioadă de atașament fără rezerve față de N. Iorga, își temperează entuziasmul, adoptând o atitudine mai rezervată și chiar distanțându-se de mentor, spre a se apropia, în
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
care marile modele sunt atent filtrate. Iar sămănătorismul, „pășunismul” sunt depășite printr-o adâncire a demersului cultural, astfel că, surprinzător, „cerchiștii” sunt mai tradiționaliști decât chiar tradiționaliștii. Ștefan Aug. Doinaș definește bine această particularitate: „Baladescul nostru confirmă - după opinia mea - tradiționalismul ardelenesc al Cercului, care numai în mod nedeliberat, instinctiv producea realizări moderne. Numai că noi, cerchiștii, coboram cu tradiționalismul nostru mai jos, mai adânc, decât «pășuniștii», care erau simpli imitatori” (Momentul „Manifestului”, în „Euphorion”, 2/ 1993). „Resurecția baladei”, pe care
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
surprinzător, „cerchiștii” sunt mai tradiționaliști decât chiar tradiționaliștii. Ștefan Aug. Doinaș definește bine această particularitate: „Baladescul nostru confirmă - după opinia mea - tradiționalismul ardelenesc al Cercului, care numai în mod nedeliberat, instinctiv producea realizări moderne. Numai că noi, cerchiștii, coboram cu tradiționalismul nostru mai jos, mai adânc, decât «pășuniștii», care erau simpli imitatori” (Momentul „Manifestului”, în „Euphorion”, 2/ 1993). „Resurecția baladei”, pe care și-o vor propune și pe care o vor apăra inclusiv prin remarcabile creații personale, le exprimă așadar fidel
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
exercițiul factice. Configurarea portretului interior al scriitorului ca individualitate creatoare, ca artist al cuvântului, cu mutațiile etice și estetice hotărâtoare, reprezintă partea de rezistență a criticii lui C., care se vrea una totală, realizând un echilibru (fie și relativ) între tradiționalism și modernism, între analiza sincronică și cea diacronică a literaturii concepute ca un întreg sistemic. Un alt principiu definitoriu al modului critic de sorginte călinesciană, practicat consecvent, este convingerea potrivit căreia critica trebuie să fie organic legată de cunoașterea istoriei
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
pot aplica și lui pentru epoca de după 1944, când și-a compromis o parte a operei și a biografiei prin concesii făcute „esteticii” proletcultiste și regimului comunist. Cartea nunții e un roman-exercițiu programatic, în care autorul își manifestă (polemic față de tradiționalism) opțiunea pentru citadin, pe care o va teoretiza adeseori. Eroii fac automobilism, asistă la meciuri de box, se duc la cinematograf, frecventează baruri de noapte. Scrierea nu are densitate epică și nu relevă psihologii de un contur mai accentuat. Ceea ce
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Lumea, 147-160; Piru, Panorama, 272-275; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 145-154, passim; H. Zalis, Aspecte, 162-168; Crohmălniceanu, Literatura, I, 422-429; Encycl. jud., II, 266-267; Ștefănescu, Momente, 112-153; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976, passim; Protopopescu, Romanul, 280-282; Brădățeanu, Istoria, II, 365-368; Ornea, Tradiționalism, passim; Șerban, Ispita, 195-201; Piru, Ist. lit., 340-341; Ornea, Actualitatea, 129-133; Liviu Rebreanu, Jurnal, I, București, 1984, passim; Mirodan, Dicționar, I, 25-35; Nicolae Manolescu, Publicistica lui Aderca, RL, 1988, 34; Negoițescu, Ist. lit., I, 225-229; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
o lume imprevizibilă. Versurile libere și absența punctuației (surse ale unei ambiguități de bună calitate) întăresc impresia de nonconformism stilistic, lăsată de imagistica vulcanică, vădind un netăgăduit rafinament estetic. Noaptea de hârtie (1971) este primul antiroman prin care se întrerupe tradiționalismul epic din literatura română a Voivodinei. A. recurge aici la o deliberată și inteligent condusă subminare a structurilor și procedeelor consfințite. Cele șase părți, oricât de diferite între ele, încheagă o atmosferă de tragism existențial, perceput deopotrivă senzorial și intelectual
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
Împăratul Rusiei a binevoit a-Mi remite, prin A.S. I Marele Duce Nicolae Mihailovici, bastonul de mareșal al armatei rusești, spre a cinsti bărbăția și virtuțile militare care au fost atunci, cum vor fi și în viitor, fala oastei române”. Tradiționalism, perenitate, responsabilitate Evoluția localităților la care mi-am propus să mă refer impune prudență dar interesul problemei scuză îndrăzneala. Ce a fost din punct de vedere administrativ teritorial actualul județ Vaslui, ce cătune, sate, comune sau orașe, câte au dispărut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
catagrafii ilustrează caracterul tradițional și ortodox al antroponimiei țărănești, evoluția sa spre maturitatea numelui dublu: prenume și nume de familie (vezi și Mircea Ciubotaru, Comuna Vulturești, Studiu de istorie socială. Onomastică, Casa Editorială Damiurg, Iași, 2003). Biserica în pagini de tradiționalism Prins într-un astfel de „joc", consăteanul meu Vasile Ghica din Priponești-Tutova, își explică originea numelui său, susținând, undeva, că pleacă de la popa Gică, „un fervent apărător al drepturilor răzeșilor din localitate, care, întrun proces răsunător" a devenit Ghică, apoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
originea numelui său, susținând, undeva, că pleacă de la popa Gică, „un fervent apărător al drepturilor răzeșilor din localitate, care, întrun proces răsunător" a devenit Ghică, apoi Ghica. Așa pledează el ca să-și susțină proveniența: „Sunt os de țăran!". Pagini de tradiționalism și spiritualitate oferă cu prisosință biserica. Bogăția bisericească, multitudinea lăcașurilor de rugăciune românească, pelerinajele în fața raclelor de la mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt de la Putna, a moaștelor sfinților Ioan Gură de Aur, Dimitrie Basarabov, Constantin Brâncoveanu, Grigorie de Nisa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Micului Paris de altădată. Vorbind despre cele de mai sus să nu uităm nici Roșia Montană, cea care mai găzduiește catacombele prin care s-a scos aurul care a plecat cu tonele la Roma, motiv care ne face să repetăm: tradiționalism, perenitate, responsabilitate... Și spunând acestea, revenim la tradiționalul și necesarul sat românesc. Satul românesc o necesitate Satele noastre, indiferent că sunt la munte, la deal ori la câmpie, sunt și au rămas organisme vii în care puținii localnici care au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
necunoscători, devine evidentă importanța avertismentului pe care ni-l trimit cunoscătorii: „Nu distrugeți satele, nu faceți greșeala pe care am făcut-o noi, salvați-le întregi, și ca om, și ca agricultură și ca ambient", pentru că ajungem iară să repetăm: tradiționalism, perenitate, responsabilitate, în toate! Localitățile în ascendenta lor economică și social-culturală Legea comunală a lui Cuza a fost promulgată abia la 31 martie 1864, după ce mai întâi fusese aprobat și pus în aplicare regulamentul de funcționare a consiliilor comunale, pentru că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]