1,020 matches
-
acest spațiu social, ele fiind apanajul urbanului. Același lucru se poate spune și despre cele două localități. În plus, datele nu arată diferențe majore între ele, ambele având elemente de modernitate și de tradiționalism. Există totuși o diferență: în Tălmăcel, tradiționalismul este mai apropiat de sensul său comunitar (comportamente imitative și prosociale, coeziune), pe când în Ludoș, regăsim mai degrabă un tradiționalism ca respingere a modernității atitudinal-comportamentale. Izolarea Ludoșului nu a determinat o păstrare mai fidelă a obiceiurilor și tradițiilor satului, ci
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu arată diferențe majore între ele, ambele având elemente de modernitate și de tradiționalism. Există totuși o diferență: în Tălmăcel, tradiționalismul este mai apropiat de sensul său comunitar (comportamente imitative și prosociale, coeziune), pe când în Ludoș, regăsim mai degrabă un tradiționalism ca respingere a modernității atitudinal-comportamentale. Izolarea Ludoșului nu a determinat o păstrare mai fidelă a obiceiurilor și tradițiilor satului, ci dimpotrivă pierderea lor prin depopularea satului. Astfel, izolarea, deși nu împiedică pătrunderea elementelor de modernitate, favorizează pierderea elementelor circumscrise tradiției
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
coezivă poate coexista într-un context social cu elemente clare de modernitate antreprenoriat, infrastructură modernă, atitudini și valori moderne. Această concluzie este surprinzătoare pentru că literatura de specialitate sugerează faptul că ideea de comunitate prinde rădăcini într-un sol marcat de tradiționalism, acesta având puterea de a potența legăturile intime, strânse între membrii, intercunoașterea reciprocă, comportamentele prosociale. Nu putem explica această concluzie decât prin faptul că o comunitate puternică ia naștere între indivizi care au o identitate puternică și cu un nivel
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
căsătoria este demodată (întrebare dihotomică) v151 acord sau dezacord cu situația ca o femeie care își dorește un copil să îl crească singură, fără a avea o relație stabilă cu un bărbat.(acord / dezacord / depinde) 3. Tabel privind opțiunea pentru tradiționalism / modernitate în cele două sate Afirmații pentru măsurarea atitudinilor tradiționaliste/ moderne Tălmăcel (%) Ludoș (%) Mi-e teamă de schimbare, pentru că nu se știe niciodată ce poate aduce ea.*. Doresc schimbarea pentru că numai prin ea viața poate deveni mai bună. 35,1
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
două Românii ? 4, a rămas practic neobservată. La noi, nu calitatea ideilor contează, ci sistemul de relații al autorilor. Și, mai ales, dacă sunt simpatici sau nu. Lucrarea amintită se ocupă doar de o singură polarizare culturală esențială: Occident/Orient, tradiționalism/europeism, naționalism/internaționalism, popor/elită occidentalizată. Două Românii, într-adevăr, mai mult decât evidente. Dar nu sunt singure. Atenția se cere îndreptată și spre noile stratificări și ierarhii sociale urmate de modificări radicale și profunde ale mentalității colective. Ne aflăm
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ale culturii universale sunt, prin excelență, semnate, nu anonime, profund originale, irepetabile și riguros autonome în structura lor de bază. O mare cultură română nu-și poate propune decât un astfel de ideal. Dificil, dar exemplar și, teoretic vorbind, realizabil. Tradiționalismul și conformismul sunt fatale oricărui efort cultural serios, oricărei creații durabile. O cultură citadină A doua condiție esențială, singura care social vorbind face posibilă pe prima, este saltul calitativ hotărâtor de la cultura rurală la cultura urbană. Nu mai dorim să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de sinteză Introducere în opera lui Zaharia Stancu (1985), I. analizează poezia, publicistica și proza literară a autorului avut în vedere, demonstrând că poeticul reprezintă latura cea mai pregnantă a creativității sale. I. urmărește în primul rând traiectele poeziei, de la tradiționalismul începuturilor, trecând prin impactul fertilizator al modernismului, spre viziunea clasică a senectuții. Din publicistica politică și pamfletară, Zaharia Stancu ar fi păstrat în romane gustul senzaționalului și grotescului, culorile violente și subiectivizarea imaginii. Punând accentul pe ciclul „Darie” și pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
zonei, am analizat învățământul secundar teoretic din regiune, nordul Moldovei nebeneficiind de prezența vreunei instituții de învățământ universitar în România interbelică. 2. Localismul creator și producția intelectuală între cele două războaie. Creația nord-moldovenească s-a aflat, cu preponderență, sub semnul tradiționalismului. Localismul creator, ca fenomen literar integrat sămănătorismului, refractar modernismului în literatură, își arogă - pe bună dreptate - meritul promovării provinciei. Literatura minoră din zonă, și creația intelectuală în general, au fost supuse astfel unor interpretări și clasificări, în încercarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
DE SCRIS. LOCALISM CREATOR ÎN MOLDOVA SEPTENTRIONALĂ 4.1 Cultura românească interbelică, între tradiție și modernitate Una dintre celebrele dispute de pe scena intelectuală interbelică românească a pivotat în jurul ideii de progres și al celor două traiectorii paralele spre acest scop - tradiționalism vs. modernism - pe un teren de discuție plasat în mediul economic, social sau cultural-literar. "Marea dezbatere" antrena, pe de o parte, pe europeniștii ce integrau România spațiului european și subordonau dezvoltarea țării căii propuse de Occident, iar pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Rădăcinile comune nu au determinat însă o convergență a viziunilor. Astfel, teoreticianul naționalismului cultural românesc încerca să revitalizeze curentul socio-cultural sămănătorist, al cărui reprezentant fusese la început de secol XX, promovând în interbelic un neosămănătorism structurat pe aceeași linie a tradiționalismului, de recuperare și valorificare a tradiției prin invocarea idilismului vieții rurale și a gloriei trecutului național, respingând, în același timp, civilizația citadină 2. Criticul modernist E. Lovinescu plasa înscrierea în modernitate a civilizației și culturii românești prin sincronizarea cu valorile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și valorificare a tradiției prin invocarea idilismului vieții rurale și a gloriei trecutului național, respingând, în același timp, civilizația citadină 2. Criticul modernist E. Lovinescu plasa înscrierea în modernitate a civilizației și culturii românești prin sincronizarea cu valorile occidentale, considerând tradiționalismul o indubitabilă cale spre regres. Lupta de idei - ce debutase încă din secolul trecut - a avut în primul rând accente cultural-sociale, implicând însă și aspecte de ordin politic, istoric, instituțional sau economic și s-a purtat în publicistica vremii, în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
spiritul sănătos, care trebuia încurajat"12. Lovinescu constata cu părere de rău că la 20 de ani după sămănătorism, Iorga încă mai credea "în evoluția culturală înceată, care tot ce câștigă asimilează". Obiecțiile împotriva literaturii citadine vizau în special limba, tradiționalismul conservator încercând să oprească procesul natural al limbii, inoculând scriitorilor prejudecata că limba ar trebui să răspundă nevoilor morale ale strămoșilor noștri, și nu necesităților naționale și estetice ale momentului 13. Am redat succint elementele curentului sămănătorist prin raportare la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Impactul cel mai puternic asupra vieții intelectuale a provenit dinspre gruparea condusă de Nechifor Crainic în jurul revistei Gândirea ce explora spiritul românesc sub flamura trăirilor mistice și religioase și a folclorului primitiv, debutând în stil eclectic, chiar filomodernist, cotind spre tradiționalism abia din 1924. Noua generație resimțea imperios nevoia detașării față de înaintași, dar și față de cursul evolutiv al istoriei țării. Dilema între cantonarea în trecutul național și ancorarea în spiritualitatea europeană părea că își găsește soluționarea, în variantă gândiristă, în ortodoxia
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
valorilor locale. În județul învecinat - Dorohoi, în 1928, un grup de scriitori evrei pune bazele revistei avangardiste Unu. Sașa Pană, Stephan Roll, Ion Călugăru, Ilarie Voronca și alți colaboratori decid spargerea tiparelor și revoluționarea creației prin renunțarea la conservatorism și tradiționalism artistic. Mișcarea avangardistă este continuată în capitală, dar locul nașterii a fost provincia moldovenească. Presa centrală a atacat atât caracterul modernist al unei mișcări literare conduse de evrei, dar și provincialismul inițial al publicației. În memoriile sale, Sașa Pană inventaria
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se autointitula "cea mai LIBERĂ și cea mai desinteresată tribună din republica literelor române". De această dată însă, programul revistei promova în special creația folclorică, înfierând "mistificarea" inerentă literaturii moderne - o literatură ce alimenta "cultul orgoliului", "autoidolatrie" și "reclamagism"38. Tradiționalismul de factură sămănătoristă răspundea într-o anumită măsură principiilor localismului creator formulate câțiva ani mai târziu de Alexandru Dima, deși creațiile populare erau culese din toate zonele țării. Alături de acestea, versuri și proză originală sau traduceri, studii de analiză lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
N. Dracinschi, de către Lovinescu. Cu mici excepții, puținii creatori ce au atras atenția celor doi critici au parte de evaluări tranșante ce nu sunt generate de proveniența autorului, ci de originalitatea și calitatea operei. Intelectualul periferiei se cantonează într-un tradiționalism desuet ce încadrează localismul creator pe baza căruia se și construiește identitatea provincialului. Din punct de vedere estetic, localismul pare a fi însă singura valoare care i s-ar recunoaște unui sămănătorism întârziat. Explorarea localului și raportarea autorilor nord-moldo-veni la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Țara de Sus, Editura Academiei Române, București, 2007. Oldson, W. O., The Historical and Nationalistic Thought of Nicolae Iorga, East European Quarterly, Boulder, 1973. Opriș, Tudor, Istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul școlii (1820-2000), Editura Aramis, București, 2002. Ornea, Zigu, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980. Pascu, Ștefan (coord.), Istoria învățământului din România de la origini până la 1821, vol. 1, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983. Pârvulescu, Ioana, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas, București, 2003. Petcu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1 Keith Hitchins, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1998, p. 292. 2 G. Bădărău, Modernismul interbelic, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 23. 3 Iorga va grupa articolele polemice din Sămănătorul în volumele O luptă literară; sincronismul și criticile împotriva tradiționalismului vor fi reluate de Lovinescu în volume, precum: Pași pe nisip, (1906), Istoria civilizației române moderne (1924-1925) sau Istoria literaturii române contemporane (1926-1929). 4 N. Iorga își va reda experiențele și crezurile în autobiografia O viață de om așa cum a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
civilizației..., p. 233. 11 W. O. Oldson, The Historical and Nationalistic Thought..., pp. 49-51. 12 N. Iorga, O viață de om așa cum a fost, Editura Minerva, București, 1984, p. 271. 13 E. Lovinescu, Istoria civilizației..., p. 238. 14 Zigu Ornea, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980, p. 439. 15 Ibidem, p. 207. 16 E. Lovinescu, Critica sămănătoristă, în Florin Mihăilescu, N. Iorga-Biblioteca critică, Editura Eminescu, București, 1979, p. 136. 17 Mihai Cazacu, Sinteză și originalitate în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
N. Iorga-Biblioteca critică, Editura Eminescu, București, 1979, p. 136. 17 Mihai Cazacu, Sinteză și originalitate în cultura românească (Între Apus și Răsărit), Editura Facla, Timișoara, 1990, p. 217. 18Ibidem, pp. 283-284. 19 K. Hitchins, România..., p. 300. 20 Z. Ornea, Tradiționalism și modernitate..., p. 137. 21 Localul nu se identifică cu un spațiu cu trăsături și limite fixe, ci se definește prin raportare la alte spații asemănătoare sau, din contră, prin contrast cu non-localul ca spațiu central. Astfel, o lucrare cu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
C. Rădulescu-Motru, Dan Rădulescu, N. Davidescu, Radu Dragnea, Mihai Ralea. Reacțiile și ecourile suscitate de anchetă și de articolele apărute sunt relevante pentru direcțiile de gândire din anii ‘30: polemica dintre Vladimir Streinu și G. Călinescu referitoare la relația modernism - tradiționalism, analizată pe trei paliere, și anume modernism - tradiționalism (faza literară), estetism - ortodoxism (faza estetică) și intelectualism - misticism (faza ideologică); reacțiile lui Pompiliu Constantinescu (Creștinismul folcloric, Reflexii polemice) la articolul Sensul tradiției, publicat de Nichifor Crainic în „Gândirea” sau la manifestul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
Mihai Ralea. Reacțiile și ecourile suscitate de anchetă și de articolele apărute sunt relevante pentru direcțiile de gândire din anii ‘30: polemica dintre Vladimir Streinu și G. Călinescu referitoare la relația modernism - tradiționalism, analizată pe trei paliere, și anume modernism - tradiționalism (faza literară), estetism - ortodoxism (faza estetică) și intelectualism - misticism (faza ideologică); reacțiile lui Pompiliu Constantinescu (Creștinismul folcloric, Reflexii polemice) la articolul Sensul tradiției, publicat de Nichifor Crainic în „Gândirea” sau la manifestul „Crinului Alb”, unele intervenții din rubrica „Revista faptelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
sau simple ipoteze. Fără rigoarea unei cercetări științifice și a unei tendințe critice, relațiile internaționale tradiționale nu reprezentau decît o istorie pur descriptivă sau o teorie normativă. Disputa rezultată a fost numită, după principalii ei protagoniști, dezbaterea Bull-Kaplan sau dezbaterea tradiționalism contra scientism sau, mai pe scurt, "a doua dezbatere". Această dezbatere ne aduce înapoi la identitatea problematică a relațiilor internaționale ca disciplină independentă (vezi capitolul 1). Prima dezbatere a reușit să delimiteze relațiile internaționale de celelalte domenii academice pe baza
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de a remodela conceptele de bază, de dragul aplicării teoriei economice sau a celei sistemice. Nici puterea, nici interesul național, nici balanța puterii nu au fost considerate capabile de a atinge o dimensiune explicativă satisfăcătoare. Nu trebuie să credem, însă, că tradiționalismul a triumfat în a doua dezbatere. Deși realismul nu a fost ușor de convertit într-o teorie științifică, statutul principiilor diplomatice tradiționale nu mai era clar. Realismul s-a divizat în trei arii principale: una îi includea pe cei care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
conceptului de raționalitate și a semnificației factorilor birocratici și cognitivi (vezi cap. 5). Însă doar la sfîrșitul revoluției behavioraliste, aceste probleme au devenit anomalii, adică potențiale amenințări pentru validitatea realismului. S-a scris foarte mult despre iluzia unei dispute între tradiționalism și behavioralism, sau disputa Bull Kaplan. Din moment ce behavioralismul critica înclinația normativă și metodologia tradiționalistă, mai istorică ce prevala în cadrul disciplinei, disputa nu era în primul rînd asupra conținutului, ci asupra metodelor. Poți fi realist și behavior-ralist în același timp, așa cum
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]