1,181 matches
-
că mentalitatea sătească e favorabilă numărului ridicat de copii, dar e constrânsă în această privință de factorii economici. La nivelul comunei Șipote, toate evoluțiile analizate denotă un fond sănătos de populație, cu o structură pe vârste echilibrată, precum și o percepție tradiționalistă asupra rolului familiei în societate, deoarece rata natalității nu a scăzut sub 15‰, iar tendința din ultimii ani a fost de creștere a natalității, contrar tendinței generale de la nivel de țară( 12,3‰). III. 2.2.2. Mortalitatea Mortalitatea reprezintă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
aflată la 30-50 m de școală. Locuitorii satului sunt numai români, neexistând alte naționalități. Toți sunt de religie creștină ortodoxă. (Totuși, în satul Tansa, din anul 1924, odată cu schimbarea calendarului, mai există familii stiliști, sau cum se numesc ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
înseamnă instinct tradițional și să precizeze izvorul poemei Nastratin Hogea la Isarlîk: "Nu o ideologie la îndemîna oricărui străin botezat, ci o experiență în ascendență. Cred că accentul unui creștin milenar poate fi lesne deosebit de contrafaceri. Am îndoieli asupra poeziei tradiționaliste. De aceea se observă în Nastratin Hogea la Isarlîk, precum și în celelalte poeme balcanice, că dau preponderență mai mult elementului halucinatoriu". Poeziile abjurate, de altfel, neincluse în După melci (1921) și mai tîrziu în Joc secund (1930), le consideră simple
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tremusat (dacă e constructivist) ori bețivana sîrbă la care a chiuit (dacă e rural și folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trîndăvesc tot mai late în pajiștele unei preafrumoase limbi. Iar drumurile de țară scîrțîie de coviltirele prozei tradiționaliste, oloage și infantile ca un ultim mereving. Poezie leneșă, iarăși: jalnica, cerșetoarea cantilenă a nomazilor ultimi-simboliști. Palidă ca un altoi neprins; oribilă, tremurătoare ca un plămîn expectorat - fie buretele răcoritor pentru fruntea (enormă) a vreunui critic, congestionat pînă la urmă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
oameni cu experiență politică" - experiență care este uneori, într-adevăr, de mare importanță -, precum și îngrijorarea de ordin ideologic în fața încălcării vechilor tradiții ale partidului sînt factorii ce le determină comportamentul. Și ei au de partea lor, în partid, toate elementele tradiționaliste. Alegătorii de la țară, în primul rînd, dar și cei din mica burghezie se orientează spre numele notabilităților în care au avut întotdeauna încredere și sînt circumspecți cu un om necunoscut. Dar e de ajuns ca acesta să învingă o singură
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a vremii era disputată Între viziunile acestor mari personalități: C. Sfințescu și G.M. Cantacuzino . Este deosebit de interesant cum activau În spațiul public al ideilor aceste două personalități. C. Sfințescu era aliatul mișcării critice, de opoziție, condusă de fostul primar țărănist, tradiționalist Dem. I. Dobrescu. Aceasta mișcare ideologică era formată din acei nostalgici la care se referă G.M. Cantacuzino, cei care „plâng orașul patriarhal și proslăvesc decorul pașnic, simpatic― (Gazeta Municipală 1936: 4) pe care, de altfel, l-au schimbat deja prin
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Carol al II-lea respectă formal modelul «lateral», el limitează participareala gestiunea Statului și o Înlocuiește cu decizii personale sau ale camarilei. Se dezvoltă În aceste condiții un triplu naționalism: cel economic liberal, puternic modernizator, un naționalism cultural, antiliberal și tradiționalist, promovat de Iorga, Crainic etc., opus primului curent pe motive economice, sociale și politice, un nounaționalism cultural, pe care trebuie Încă să-l identificăm, și atitudini diferite ale unor curente extremiste, de dreapta și de stânga.― (Alexandrescu 2008: 134) Întregul
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
care trebuie Încă să-l identificăm, și atitudini diferite ale unor curente extremiste, de dreapta și de stânga.― (Alexandrescu 2008: 134) Întregul tablou al societății, descris de Sorin Alexandrescu, Împarte lumeaideilor românești din perioada interbelică În 6 „blocuri―: liberal, agrarian, tradiționalist, „antimodern―, extremist și avangarda (Alexandrescu 2008: 134-150). Figuri marcante ale câtorva două dintre acestea au fost activ implicate În treburile urbei și În elaborarea Planului Director de Sistematizare. „Blocul liberal― ce conducea o politică de modernizare rapidă a țării. Liberalii
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
a rămas „de obicei neutru În raport cu problemele politice ale țării: el este, cu puține excepții, neangajat social, dar și foarte rar procarlist― (Alexandrescu 2008:135) (Al . G. Donescu , primar al capitalei la momentul elaborării PDS, G.M . Cantacu z ino ). „Blocul tradiționalist ― caraterizat de naționalismul cultural al lui N. Iorga. (Dem. I. Dobrescu primarul capitalei din perioada imediat anterioară elaborării PDS, N. Iorga , Al. Tzigara Samurcaș ). „El constituie chiar un soi de fundal permanent pe care se proiectează orice fel de modernitate
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
decidenți și de responsabili ai beneficiarilor; părinții nu pot decide pentru că nu au informația necesară, iar profesioniștii aleg și direcționează alegerile pentru a urmări binele persoanei mai mult prin prisma propriilor informații. în plus, percepțiile profesioniștilor sunt încă de tip tradiționalist, bazate pe ideea că binele persoanei poate fi determinat prin măsuri exterioare, iar rolul unei persoane cu dizabilități nu poate fi semnificativ (spre exemplu, deși în legislație s-a renunțat la termenul irecuperabil, există totuși unele percepții profesionale conform cărora
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
care au lăsat urme importante în metodologia și practica educației. Începutul secolului trecut a fost marcat de apariția unor idei noi în domeniul educației. Totul a pornit de la nevoile societății respective și de la cerința de reînnoire și reabilitare a metodelor tradiționaliste existente până atunci. Practica pedagogică s-a combinat cu tradiția educațională și cu experiența medicală. Câmpul de lucru a fost reprezentat de copii. Faptul că acești copii proveneau din medii sociale defavorizate, copii cu nevoi educative deosebite/speciale, a făcut
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
extinderea relațiilor cu universul fizic și pentru asumarea unor responsabilități de care poate să depindă viața pe Pământ; Educația pentru libertate, pace, pentru schimbări pozitive asumate responsabil. Astfel medicul și pedagogul Maria Montessori contribuie la spargerea barierelor dintre sistemul educațional tradiționalist și primele tendințe ale sistemului alternativ în educație. Este momentul când se pun bazele abordării din perspectivă motivațională a procesului educativ, pornind de la copil și nu de la conținuturi. Abordarea pragmatică orientează noul curent spre: „a învăța din ceea ce se face
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
războaie. Până la identificarea contribuțiilor scrise, Intelectualul provinciei la masa de scris. Localism creator în Moldova septentrională corelează creația provincială schemei teoretice a conceptului de "localism creator". Reperul contextual al acestui fenomen vizează "Marea dezbatere" din interbelic între curentele de factură tradiționalistă și cele moderniste, privind progresul cultural al noului stat format. Am accentuat asupra viziunii neosămănătoriste promovate de istoricul Nicolae Iorga, prin raportare la sincronismul lovinescian, întrucât, în limitele acestei viziuni, localismul creator propune valorificarea istoriei și a tradiției provinciilor, a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu ura pentru revoluția socială și noile clase urbane. Situația ar reflecta, de fapt, o lipsă de sincronism între transformarea revoluționară a instituțiilor și a condițiilor de viață și evoluția lentă a sufletului românesc 10. Ideea de națiune, în viziune tradiționalistă, echivala cu o componentă naturală la baza dezvoltării umanității. Iorga nu susținea că națiunea ar fi o structură statică, admițând că dezvoltarea presupune și asimilarea de elemente străine. Această acțiune însă trebuia desfășurată cu prezervarea atentă a individualității. Locul în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
literaturii. În fine, Iorga alocă un rol determinant literaturii naționale de inspirație rurală și limbii naționale ce contribuie la formarea sufletului poporului. Deși este un produs al unei societăți, literatura reprezintă și un factor ce influențează dezvoltarea comunității. În viziunea tradiționalistă a progresului, și naționalistul și scriitorul trebuie să se inspire din idealul național. Influența literaturii străine, a celei franceze în special, determină crearea "unui spirit greșit, care trebuia distrus", în contradicție cu literatura autohtonă ce reprezenta "spiritul sănătos, care trebuia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
va manifesta localismul creator interbelic, ca formă de "sămănătorism întârziat" și care își va găsi în persoana lui Iorga un susținător fervent. Valorificarea istoriei și tradiției provinciilor, a folclorului local devenea astfel instrument de formare a culturii autentice în variantă tradiționalistă, în fapt, transpunându-se în componentă formatoare a națiunii române. Nu numai în Moldova neosămănătorismul avea aderenți, ci și în publicațiile interbelice din alte zone ale țării. Revistele literare Ramuri, Ramuri-Drum drept, Năzuința, Scrisul românesc, Datina constituiau și ele adevărate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
consecință, etnicul a vizat numai clasa țărănimii 16. În acest registru se regăsește și explicația faptului că cei mai mulți dintre creatorii provinciali dedicați localismului au rămas până astăzi scriitori fără notorietate, înscriși doar în listele de personalități locale. Un alt curent tradiționalist inițiat la începutul secolului XX, cu continuitate spre deceniile interbelice, este reprezentat de poporanismul promovat de Constantin Stere ce se fundamenta pe ideea emancipării țărănimii și a creării unui stat țărănesc 17. Nici acesta și nici neosămănătorismul nu s-au
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
continuitate spre deceniile interbelice, este reprezentat de poporanismul promovat de Constantin Stere ce se fundamenta pe ideea emancipării țărănimii și a creării unui stat țărănesc 17. Nici acesta și nici neosămănătorismul nu s-au aflat totuși în prim-planul viziunii tradiționaliste interbelice. Impactul cel mai puternic asupra vieții intelectuale a provenit dinspre gruparea condusă de Nechifor Crainic în jurul revistei Gândirea ce explora spiritul românesc sub flamura trăirilor mistice și religioase și a folclorului primitiv, debutând în stil eclectic, chiar filomodernist, cotind
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se detașa de acestea prin așezarea ortodoxiei la intersecția dintre prezent și trecut 18. Literatura sămănătoristă era valorizată de gândiriști, dar, în opinia lor, accentul trebuia deplasat de la descrierile de cadru românesc la impunerea omului cu profundă conștiință religioasă. Gândirismul tradiționalist a virat la finalul anilor '30 spre extremismul de dreapta, chiar dacă apropierea de fascism anula misiunea înscrierii în universalitate a poporului român. N. Crainic respingea democrația pe care o asocia civilizației burgheze occidentale. De la un punct, acest curent disjunge în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
anii '30, însă teoretizarea fenomenului propunea construirea unui adevărat program cultural de investigare a materialelor care să stea la baza unor monografii social științifice complexe. Așa cum reiese din principiile la baza localismului creator, eforturile angajate se înscriu pe linia creației tradiționaliste - chiar dacă adesea se înregistrează abateri - accentuând, o dată în plus, relația antagonică dintre centrul modernist, decadent, marcat de "intelectualism despotic"26 și provincia păstrătoare de tradiție autentică, ce nu trebuie să fie doar consumatoare, ci și creatoare de cultură. Cultivarea localismului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
antebelică, așa cum arată și tabelul de mai jos. Doar 34% este ponderea celor cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. Astfel, scena intelectuală interbelică locală este întreținută în primul rând de "vechea generație", promotoare a curentelor de factură tradiționalistă. Tabel 8. Decade nașteri producători culturali < 1870 1871-1880 1881-1890 1891-1900 1901-1910 1911-1920 10 19 36 24 27 2 O analiză a ocupațiilor de bază a producătorilor culturali confirmă profesionalizarea raportului dintre intelectual și cultură prin intermediul educației. 86 dintre intelectuali sunt
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și prolixitatea evidentă 18. Critica lui Călinescu este și mai acidă, considerând că Dragoslav e "departe de a fi un scriitor", cu nuvele ce reprezintă, de fapt, "adulterări limbute de teme caragialiene"19. Gavril Rotică se încadrează în același curent tradiționalist, denumit "imitator" al lui Octavian Goga, ce a produs totuși "surpriza unei evoluții spre poezia subiectivă"20. George Voevidca apare la categoria autorilor de sonete și miniaturi, despre creația acestuia, critica lovinesciană apreciind că "se desfășoară în material nediferențiat estetic
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se și construiește identitatea provincialului. Din punct de vedere estetic, localismul pare a fi însă singura valoare care i s-ar recunoaște unui sămănătorism întârziat. Explorarea localului și raportarea autorilor nord-moldo-veni la valori ce constituie fundamentul identității naționale în viziune tradiționalistă (satul, țăranul, cultura populară, istoria locală, natura patriei etc.) fac ca 14 nume să se bucure de aprecieri elogioase din partea părintelui sămănătorismului, istoricul Nicolae Iorga. Astfel, în secțiunea dedicată publicațiilor periodice, Iorga îl menționează pe profesorul botoșănean Tiberiu Crudu, autor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru unii autori, colaborarea la ziarul Neamul Românesc și plasarea în grațiile cărturarului a reprezentat cel puțin o speranță de lansare, de pătrundere în viața literară a capitalei. Așadar, între-ținerea relației cu istoricul botoșănean stabilit în București, prin promovarea creațiilor tradiționaliste ce pun însă în valoare cultura locală, s-a transpus în strategie de promovare culturală, cu un succes ce a variat de la caz la caz. În fine, revenind la impactul pe care autorii provinciei l-au avut la nivelul literaturii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ezra și Neemia nu mai era respectat decît pen-tru a strînge cu chinga populația mozaică din Iudeea, dar și din ghetourile existente printre Neamuri, fariseii au considerat momentul prielnic să-și impună erezia în societatea iudaică, datorită faptului că dogmaticii tradiționaliști - saduceii - erau în minoritate. Clocitoarea s-a pus în orașul Alexandria unde trăia cel mai mare și mai bogat grup de mozaici din afara Iudeei. Iar tartorul acestor acțiuni, care le-au adus nenorociri uriașe strămoșilor noștri geți, a fost rabinul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]