3,911 matches
-
a câștigat partida cu Dionysos. Nopți de beție și zile de sărbătoaretc " Nopți de beție și zile de sărbătoare" Deși antidionisiacă, societatea de hiperconsum n-a reușit, evident, să eradicheze toate formele de beție, să pună capăt goanei după extaze, transe și senzații exacerbate. Sărbătorile nu fac decât să demonstreze măsura în care unii sunt vulnerabili la alcool și la droguri; delegitimarea nu înseamnă anulare, stările paroxistice și alte excese senzoriale fiind fenomene frecvente în cotidianul hipermodern. Droguri, destructurare și criminalizaretc
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
care se tot răspândesc, hedonizarea moravurilor celuilalt, pe de altă parte, toate acestea au provocat o puternică expansiune socială a paradisurilor artificiale. Momentul hiperconsumului este și cel al banalizării recursului la stupefiante. Satisfacția beției, consumul masiv de droguri, stările de transă în timpul petrecerilor tehno: oricât de evidente ar fi, aceste fapte nu autorizează ridicarea lui Dionysos la rangul de mit emblematic al epocii noastre. Departe de a cultiva extazele frenetice, aceasta demonizează chiar stupefiantele și duce, printr-o cruciadă planetară, un
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
caz, decât un ritual de trecere la vârsta adultă, un stil de viață marginalizat și ale cărui practici depășesc în mică măsură anumite fracțiuni ale categoriei de vârstă a adolescenților și tinerilor adulți. Bucuria de „a ieși din sine”, experiența transei, emoțiile colective în efervescența party-urilor nocturne în cadrul cărora numeroși participanți se află sub influența drogurilor? Acesta este un fapt incontestabil, cu condiția să nu pierdem din vedere climatul propriu „mulțimii solitare”, marcat de absența de comunicare verbală, așa-numitele bad
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în voia dansului, de a vibra la pulsațiile coloanei sonore, de a evada din sine în beția pe care o procură substanțele psihotrope. Orgie muzicală, extaz psihedelic, dans hipnotic - petrecerile nocturne pot apărea ca un nou teritoriu dionisiac lăsat pradă transelor, transgresiunilor, dislocărilor de identitate. Dar ceea ce e valabil pentru reuniunile tehno este oare și pentru alte sărbători? Cu siguranță, nu. Excesul constă „în legea însăși a sărbătorii”, afirma Caillois 34, subliniind că, în formele ei tradiționale, aceasta nici nu era
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vii pentru a intra în contact cu ei, iar întoarcerea lui (legată întotdeauna, mai mult sau mai puțin, de o perturbare, de o situație conflictuală) se poate realiza în felurite chipuri: apariție efectivă, apariție în vis, posedarea trupului intrat în transă sau o posedare mai subtilă, constând în pecetea pe care womi o lasă asupra pruncului încă nenăscut (așadar, o revenire a celui mort în identitatea celui viu). Ceea ce definește un mort care se întoarce printre oameni este dubla lui poziție
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
văzut imaginea răsfrântă în apă, s-a speriat de chipul ei devenit dintr-odată hidos și a azvârlit cât colo flautul, recuperat îndată de satirul Marsyas. Chipul flautistului aduce mult cu masca lui Gorgo, iar flautul este prin excelență instrumentul transei, al delirului, al posedării. El este asociat „bacantului” lui Dionysos, satirilor și menadelor acestuia, dar și unui bacant de-al lui Hades. Se întâmplă, într-adevăr, ca uneori bacantul lui Dionysos să devină, cum am mai arătat, un veritabil bacant
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
la aceea de concepte în sine, în care abstracțiunea este explicită, degajă sens și semnalizează direcția gândului. Inversiunile în stările mentale sunt multiple și cu conținut diferit, descrise ca iluminare interioară, (de Hegel), străfulgerare (de iluminiștii mistici), inspirație (de poeți), transă (de magicieni), dicteu (de inițiați), toate fiind însă aproximări ale inversiunii, trăiri subiective ale conexiunii la universul mental, la mișcarea subtilă a minții. Inversiunea despre care vorbim vizează transformările în context intersubiectiv, de schimbare radicală a poziției reflexive, care configurează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
actuale din hipnoză, deși este acordată atenție bazelor teoretice ale intervențiilor precum și cercetărilor în domeniu. Pentru a ajuta clinicianul care începe să învețe tehnicile hipnozei, sunt furnizate pe parcursul textului o serie de „intervenții clinice” prescurtate, nu numai pentru inducția de „transă”, ci și pentru exemplificarea intervențiilor psihologice. Oricum trebuie să ne amintim că aceste intervenții prescurtate nu trebuie urmate cuvânt cu cuvânt. Ele pot fi folosite ca „model” pentru a construi intervenții noi și de obicei mai lungi, adecvate pentru pacient
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
practică extinsă și a lăsat în urma sa multe înregistrări a unor leacuri bona fide (Erickson, 1934Ă. Esdaile (1808-59Ă a fost stimulat să studieze hipnoza după ce a citit rapoartele lui Elliotson (Erickson, 1934Ă. A operat cu succes sute de pacienți folosind „transa mesmerică” și a continuat să folosească mesmerismul ca analgezic până când cloroformul a devenit de uz general în 1847. Oricum, teoria „magnetismului animal” a fost total respinsă de Abatele de Faria, un preot portughez (Faria, 1906Ă și mai târziu de James
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și-a dat seama că susceptibilitatea hipnotică nu depinde de o forță specială a hipnotizatorului, ci aproape în întregime de abilitățile naturale ale pacientului. El a realizat faptul că sugestia era cea care făcea ca membrii audienței să inte în transă somnabulistică. În spectacolele sale de vaudevile a sugerat cu voce înceată dar autoritară ca o persoană să „adoarmă”. A demonstrat că nu este nevoie să presupunem existența unui magnetism animal și mai mult de atât, că transa poate fi realizată
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
să inte în transă somnabulistică. În spectacolele sale de vaudevile a sugerat cu voce înceată dar autoritară ca o persoană să „adoarmă”. A demonstrat că nu este nevoie să presupunem existența unui magnetism animal și mai mult de atât, că transa poate fi realizată prin sugestie, astfel punând bazele procedurilor tipice de inducție care sunt folosite în zilele noastre. Braid Braid a respins ideea magnetismului și a dezvoltat propriile sale teorii ale susceptibilității și sugestibilității crescute. În 1843 a publicat cartea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
din Nancy. Bernheim argumenta că hipnoza este rezultatul sugestiei și insista că oamenii normali pot fi hipnotizați. Punctele sale de vedere au fost inițial preluate de la Liebault (1823-1903Ă care a avut un succes considerabil în tratarea pacienților prin sugestie în transă hipnotică. El le sugera foarte încet pacienților săi că sunt gata să adoarmă și mulți din ei intrau în transă. Atunci când erau în „transă” le dădea sugestia că îi va ajuta să scape de simptomele pe care le aveau. Din
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
vedere au fost inițial preluate de la Liebault (1823-1903Ă care a avut un succes considerabil în tratarea pacienților prin sugestie în transă hipnotică. El le sugera foarte încet pacienților săi că sunt gata să adoarmă și mulți din ei intrau în transă. Atunci când erau în „transă” le dădea sugestia că îi va ajuta să scape de simptomele pe care le aveau. Din punctul său de vedere sugestiile erau cele importante și nu mijloacele de obținere a transei hipnotice. Abordarea lui Liebault a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
preluate de la Liebault (1823-1903Ă care a avut un succes considerabil în tratarea pacienților prin sugestie în transă hipnotică. El le sugera foarte încet pacienților săi că sunt gata să adoarmă și mulți din ei intrau în transă. Atunci când erau în „transă” le dădea sugestia că îi va ajuta să scape de simptomele pe care le aveau. Din punctul său de vedere sugestiile erau cele importante și nu mijloacele de obținere a transei hipnotice. Abordarea lui Liebault a fost probabil cea mai
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mulți din ei intrau în transă. Atunci când erau în „transă” le dădea sugestia că îi va ajuta să scape de simptomele pe care le aveau. Din punctul său de vedere sugestiile erau cele importante și nu mijloacele de obținere a transei hipnotice. Abordarea lui Liebault a fost probabil cea mai clară schimbare de la hipnoza negativă la cea pozitivă; utilizarea sugestiei silențioase activa sistemul nervos parasimpatic al pacientului și producea o transă care era mai degrabă calmă decât isterică (Shone, 1994Ă. Bernheim
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sugestiile erau cele importante și nu mijloacele de obținere a transei hipnotice. Abordarea lui Liebault a fost probabil cea mai clară schimbare de la hipnoza negativă la cea pozitivă; utilizarea sugestiei silențioase activa sistemul nervos parasimpatic al pacientului și producea o transă care era mai degrabă calmă decât isterică (Shone, 1994Ă. Bernheim (1886/1957Ă descria hipnoza ca pe: Exaltarea excitabilității reflexelor ideomotorii, care afectează transformarea inconștientă a gândurilor în mișcare, necunoscută de voință... Mecanismul sugestiei în general poate fi sumarizat în următoarea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
patologică a pasivității care progresa de la letargie și catalepsie la somnabulism mai degrabă decât la o activitate crescută. În 1882 Charcot a prezentat o lucrare despre hipnotism la Academia de Științe, în care furniza o descriere detaliată a stării de transă. Acest eveniment a adus după sine o schimbare radicală a atitudinii față de hipnoză în Franța. În 1884 și 1885 Charcot a reușit să reproducă „artificial” paralizia ne-organică prin utilizarea hipnozei. De asemenea a introdus descoperirea amintirilor inconștiente în studiile
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
experienței subiective, modificări ale percepției, senzațiilor, emoțiilor, gândurilor sau comportamentelor. Persoanele pot de asemenea să învețe auto-hipnoza, care este actul administrării procedurilor hipnotice de unul singur. Dacă subiectul răspunde la sugestiile hipnotice se spune în general că a fost indusă transa hipnotică. Mulți cred că răspunsurile și experiențele hipnotice sunt caracteristice unei stări hipnotice. În timp ce unii cred că nu este necesar să folosim cuvântul „hipnoză” ca parte a inducției hipnotice, alții o privesc ca fiind esențială. Detaliile procedurilor și sugestiilor hipnotice
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
hipnotică autentică poate fi definită ca hipnoză formală numai atunci când este indusă cu bună știință de operator, când răspunsul subiectului este într-un mod sensibil disciplinat și se încheie la semnalul operatorului”(p. 35Ă. Atunci când cineva este „hipnotizat” intră în transă, ceea ce înseamnă o stare modificată de conștiență sau o stare specială a minții. Această „teorie a stării” în hipnoză este în contradicție cu teoriile „non-stării” care propun o explicație sociocognitivă mai degrabă decât una psihologică. Vezi Kirsch și Lynn (1995Ă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Această „teorie a stării” în hipnoză este în contradicție cu teoriile „non-stării” care propun o explicație sociocognitivă mai degrabă decât una psihologică. Vezi Kirsch și Lynn (1995Ă pentru discuția despre dezbaterea dintre teoreticienii „stării” și „non-stării”. Oamenii adesea intră în transă sau sunt „hipnotizați” destul de natural și spontan atunci când se implică în activități care le „absorb atenția”, cum sunt privitul la televizor, citirea unei cărți, actul sexual, ascultarea muzicii sau practicarea auto-hipnozei. Hipnoza formală încurajează pacienții să: își concentreze atenția (de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
preferată. Acest proces probabil are mai mult succes dacă pacientul este motivat și cooperant și are expectanțe pozitive legate de succes. Există de asemenea clinicieni care cred că anumiți oameni, înalt hipnotizabili, au o capacitate mare de a intra în transă, în comparație cu cei slab hipnotizabili. De exemplu Spiegel și Spiegel (1978Ă abordează hipnotizabilitatea prin utilizarea Profilului de Inducție Hipnotică sau HIP (vezi discuția și intervenția 1 din capitolul 3Ă, împreună cu inventarul de personalitate. Ei concluzionează: Cele trei personalități care rezultă din
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
organizați și preferă să conducă decât să urmeze. Ei tind să se afle în gama de hipnotizabiliatate scăzută. Odiseenii fluctuează între acțiune și disperare și sunt mai echilibrați și dialectici între gândire și sentimente (p.96Ă. Atunci când pacienții sunt în transă ei sunt în general mai deschiși sugestiilor directe ale terapeutului. Deși cele mai multe „fenomene hipnotice” pot apare spontan în afara hipnozei următoarele efecte pot fi produse prin sugestie, fie în heterohipnoză, fie în auto-hipnoză: relaxarea; comportamentele ideomotorii (de ex. levitația brațuluiă; comportamentele
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
imaginate sunt experiențiate ca fiind reale; acces mai mare la amintirile din copilărie, deși acestea nu reprezintă o întoarcere literală la un anume stadiu de dezvoltare cognitivă; testare a realității redusă. O mai mare toleranță la incongruențele logiceașa-numita „logică a transei”; răspunsuri mai bune la relaxare, care poate fi învățată și aplicată în situațiile de zi cu zi; alianță mai bună; expectanță crescută pentru un rezultat pozitiv al terapiei; atenție mai concentrată și abilitate crescută de abatere a atenției de la sentimentele
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sentimentele și gândurile involuntare; o oportunitate de a crea, dezvolta și controla experiențele disociative. Este evident că aceste proprietăți vor crește calitatea terapiei. Prelucrarea hipnoterapeutică Erickson și Rossi ( HYPERLINK "http://www.ernestrossi.com" www.ernestrossi.com ; erickson-foundation.orgă consideră că „transa hipnotică” poate vindeca prin sine însuși și mai mult decât atât, că toată lumea este capabilă de a ajunge la un nivel adecvat al transei. Rossi (1996Ă spune că munca hipnoterapeutică, facilitată de utilizarea ideodinamică a limbajului și semnalizarea minte-corp poate
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
hipnoterapeutică Erickson și Rossi ( HYPERLINK "http://www.ernestrossi.com" www.ernestrossi.com ; erickson-foundation.orgă consideră că „transa hipnotică” poate vindeca prin sine însuși și mai mult decât atât, că toată lumea este capabilă de a ajunge la un nivel adecvat al transei. Rossi (1996Ă spune că munca hipnoterapeutică, facilitată de utilizarea ideodinamică a limbajului și semnalizarea minte-corp poate fi utilizată pentru a efectua schimbări psihosomatice la pacient. Prelucrarea hipnoterapeutică asigură o cale de acces și facilitează vindecarea psihobiologică și creativitatea în gestionarea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]