1,137 matches
-
stadii și controale mai înalte, mijloace mai austere. Îndemnul Sfinților Părinți: „În fiecare zi, să pui început nou de pocăință vieții tale”, devine tocmai condiția urcușului permanent. Fiecare treaptă e început, împrospătare a forțelor duhovnicești cu daruri dumnezeiești, pentru actul transfigurării materiei din tine, ca să nu mai lucreze sub incidența legii morții, ci a legii Duhului, până vei ajunge la „starea de bărbat desăvârșit, la plinirea vârstei lui Hristos”. Acest lucru nu trebuie înțeles și făcut ca o înălțare la starea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Aceeași ancorare în exacerbarea elementului de noutate o întâlnim și în definițiile datorate lui B. Ghiselin, în 1952 () și R. L. Murray, în 1958 (). în 1959, Irving Taylor îmbogățește definițiile anterioare prin includerea legăturilor cu mediul și a elementelor de transfigurare și de comunicare socială: Comunicabilitatea socială relevată anterior intră în centrul definiției pe care o dă, în 1962, J. S. Bruner: Elementul personal, dar și utilitatea și acceptarea de către societate a creativității, sunt subliniate în același an de M. Steiner
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
forme mai prodigioase intrând astfel pe straturi mai adânci decât impresia (excentric șo‑ cantă) de suprafață. Adevărul ne edifică, ne luminează, ne eliberează, nu ne spulberă, iar valoa‑ rea artei izvorăște numai din unirea frumosului cu adevărul, frumosul fiind deci transfigurarea veritativă a materiei prin care spiritul ajunge să vor bească. 9 Cf. m. heideGGer, Originea operei de artă, tr. Th. Kleininger - G. Liiceanu, Ed. Huma‑ nitas, București 19962 , 92. 10 Cf. K. Rosenkranz, O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pentru a ajunge la contem‑ plarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără șovăire să devină tip și simbol; s‑a arătat ca simbol, plecând de la sine însuși. Revelarea sa în Transfigurarea de pe muntele Tabor nu este scop în sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și culturale. Se reînnoiesc raporturile cu Bizanțul care își recâș‑ tigase între timp autonomia prin încheierea cruciadelor și ca atare, apare în toată țara un interes viu pentru arta icoanei. În anul 1378, ajunge la Novgorod pentru a decora biserica Transfigurării (Schimbării la Față), Teofan grecul 101, unul dintre cei mai mari artiști ai școlii antice nobile constantinopolitane, școală care este prezentă în toată splendoarea ei în ultimii ani ai acestei peri‑ oade de aur de după invazia tătară care se va
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
forme mai prodigioase intrând astfel pe straturi mai adânci decât impresia (excentric șo‑ cantă) de suprafață. Adevărul ne edifică, ne luminează, ne eliberează, nu ne spulberă, iar valoa‑ rea artei izvorăște numai din unirea frumosului cu adevărul, frumosul fiind deci transfigurarea veritativă a materiei prin care spiritul ajunge să vor bească. 9 Cf. m. heideGGer, Originea operei de artă, tr. Th. Kleininger - G. Liiceanu, Ed. Huma‑ nitas, București 19962 , 92. 10 Cf. K. Rosenkranz, O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pentru a ajunge la contem‑ plarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără șovăire să devină tip și simbol; s‑a arătat ca simbol, plecând de la sine însuși. Revelarea sa în Transfigurarea de pe muntele Tabor nu este scop în sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și conținutul icoanei există o legătură strânsă. Natura icoanelor a fost definită în conciliile ecumenice: al II‑lea Conciliu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și culturale. Se reînnoiesc raporturile cu Bizanțul care își recâș‑ tigase între timp autonomia prin încheierea cruciadelor și ca atare, apare în toată țara un interes viu pentru arta icoanei. În anul 1378, ajunge la Novgorod pentru a decora biserica Transfigurării (Schimbării la Față), Teofan grecul 101, unul dintre cei mai mari artiști ai școlii antice nobile constantinopolitane, școală care este prezentă în toată splendoarea ei în ultimii ani ai acestei peri‑ oade de aur de după invazia tătară care se va
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ca perfecțiune, iar reprezentarea urâtului o afirmare indirectă a frumosului. Prin lucrarea monografică O estetica a urâtului, Karl Rosenkranz acordă urâtului și formelor devenirii sale termenul definitoriu de categorie estetică, afirmând cu tărie dreptul la „încetățenirea estetică”. Datorită puterii de transfigurare pe care o posedă artă, artistul poate alege un obiect care prin natură lui este urât sau dezgustător, innobilindu-l prin valorile estetice pozitive ale compoziției. Artistul acceptă deci urâtul pe care îl găsește în natură și îl emancipează prin arta
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
București, 1972 23. Eliade, I. P., Elemente de pedagogia și metodologia teoretică și practică, Imprimeria statului, București, 1868 24. Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei sau discurs spre lauda prostiei, Editura Antet, f. l., f. a. 25. Feuchtwanger, Lion, Înțelepciunea nebunului. Sfîrșitul și transfigurarea lui Jean-Jacques Rousseau, Editura Lider, București, 2004 26. Gavrilescu, Margareta, Émile și ideile pedagogice ale lui Jean-Jacques Rousseau, Editura Librăriei "ALCALAY" & COMP, București, f. a. 27. Ghimpu, Const. S., Jean-Jacques Rousseau în lumina școalei actuale, Tipografia Federală "Prahoveana", Ploiești, 1935 28
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
C. Petrescu, Școale de experimentare, București, 1935, p. 5 314 I. C. Petrescu, Școala activă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973, pp. 36-37 315 Stanciu Stoian, Pedagogia română modernă și contemporană, op. cit., p. 203 316 Lion Feuchtwanger, Înțelepciunea nebunului. Sfîrșitul și transfigurarea lui Jean-Jacques Rousseau, Editura Lider, București, 2004, pp. 451-452 317 J.-J. Rousseau, Emil sau despre educație, op. cit., p. 4 318 Gabriel Compayré, J.-J. Rousseau și educația naturii, op. cit., pp. 96-97 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Paradigma Rousseau și educația contemporană Capitol 2 1
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și la comentarii propriu-zise, scurte, capricioase, prin care sugerează doar sugerează interpretări metafizice. Și uneori găsește poemului un final șocant, care proiectează ireversibil realitatea prozaică în spațiul poeziei. Iată reprodus integral poemul Sat în munți, ilustrativ pentru această artă a transfigurării rapide. Alex Ștefănescu, România literară, nr. 30/ 2002 GHEORGHE GRIGURCU (Foto: Vasile Proca) Născut la 16 aprilie 1936, în orașul Soroca. Absolvent al Facultății de Filologie al Universității din Cluj, doctor în științe filologice al Universității din București, membru al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
imaginarului. Impresia este puternică, deosebită. I.M.: Eu nu transcriu realitatea. Realitatea îmi servește drept model. Așa cum se întâmplă cu un om care pozează. La fel, un copac, o floare, un obiect sunt surse de inspirație și, în același timp, o transfigurare a ceea ce se vede cu ochiul liber. În multe tablouri, apar obiecte pe care le afli în atelierul meu. De multe ori glumesc, spunând: atelierul meu e camera unui copil. Fiul meu, Richard, când vine acolo, are cu ce să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dezvăluită iar poziția dumneavoastră va fi stabilită de-a lungul spectrului dintre Franklin Pierce‡‡ și muntele Rushmore. O tranziție prezidențială întruchipează schimbarea în mai multe sensuri. Da, veți modifica tonul și substanța politicii americane, dar veți trece și printr-o transfigurare personală. În campanie ați vorbit în numele partidului dumneavoastră, ați condus o armată de voluntari și ați spus mulțimilor de oameni ce voiau să audă. Ca președinte, trebuie să vorbiți în numele națiunii noastre, să comandați cele mai puternice forțe militare ale
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
După care m-a cuprins mila. Mila de corpul meu. Mă uitam la degete și-mi era o milă, de mi se umpleau ochii de lacrimi. Cum se poate să nu mai fii? Dacă m-am rugat vreodată curat, până la transfigurare, atunci a fost. M-am rugat, în genunchi, în fața propriului meu corp. La un moment dat, a intrat în cameră doctorul L.B. L-am privit cu răceală. Mă deranja. Ne deranja. Nu vedea că nu sunt „singur“? I-am întins
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
mereu prezent în cotidian. Eroul: Dumitru, Românul cu nume banal (hramul bisericii românești din New York e Sfântul Dumitru), care-i vorbește pastorului Dugay Martin "cu credința lui naivă, idolatră și vană" și încearcă să-l exorcizeze, să-i dovedească posibilitatea transfigurării și izbăvirii. Fostul pastor escroc despre Dumitru: "E mai aproape de Dumnezeul adevărat decât noi toți. Și tot el are să-l vadă cel dintâi când Dumnezeul adevărat își va arăta din nou fața". Misterul nuvelei nu-l constituie fotografia Teclei problema
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Gengis Khan, Paris, 1970, trimis de Virgil Ierunca). Interpretarea eliadiană are într-însa ceva din absolutul soluțiilor după a căror formulare orice discuție devine inutilă. Roma locuta. Ce nu înseamnă Miorița: resemnare, fatalism, chemarea morții, pasivitate, pesimism. Ce înseamnă: anti-istoricitate, transfigurare a condiției adamice"23. Prin această interpretare Steinhardt vine de partea celor care văd în Miorița altceva decât ceea ce se învață în mod tradițional. Prin aceasta el este îndreptățit să creadă că "poporul român e înzestrat cu o putere transfiguratoare
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lui Mircea Eliade asupra Mioriței". Concluziile lui Steinhardt vin în opoziție atât de evidentă cu interpretarea obișnuită a poemului popular, încât nu pot fi trecute cu vederea: "Ce nu înseamnă Miorița: resemnare, fatalism, chemarea morții, pasivitate, pesimism. Ce înseamnă: anti-istoricitate, transfigurare a condiției adamice". Cât de aproape e această concluzie a lui Steinhardt de formulări precum: Existența românească nu cuprinde însă numai lumea de aici, ci și lumea de dincolo...", "De unde "fatalismul" românesc, definit nu ca indiferență față de condițiile concrete ale
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de prietenie, doritor să vadă mulțumirea altuia, incapabil de a se bucura de unul singur...Straturile mai adânci ale nuvelei lui Brătescu-Voinești ne dezvăluie străfundurile unui loc de o mare limpezime, ca și balada Mioriței, unde palpită aceeași putere de transfigurare..."3. Cu superlative îi gratulează Steinhardt și pe Eminescu și opera sa, pe Blaga de asemenea. Și în creațiile acestora intuiește particularități ale "specificului național", ale sufletului românesc, pe care-l iubește și din care se împărtășește ca nimeni altul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
știa că va fi arestat. Cu adevărat se va împărtăși însă din suferință abia în temnițele comuniste, acolo unde se va încreștina și unde, într-o mizerie de nedescris va descoperi fericirea deplină. Suferința creștină asumată este, iată, prilej de transfigurare a durerii în fericire. Poate tocmai de aceea Steinhardt consideră că creștinismul este cel mai aproape de legea fundamentală a universului, pe care el o consideră a fi legea paradoxului, coincidentia oppositorum. Frossard, în secțiunea "Suferința" a cărții sale Întrebări despre
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
din trupul Ordinii.'39. Avem de-a face cu o îndrăzneață valorizare a morții, asumată de acum înainte ca o transmutare exaltantă a existenței întrupate. Moartea desăvârșește trecerea de la sfera neînsemnatului la sfera semnificativului. Mormântul este locul unde se împlinește transfigurarea (sakh} a omului, căci mortul devine un Akh, un "spirit transfigurat"40. Ceea ce contează pentru noi este faptul că Osiris devine progresiv modelul exemplar nu numai al suveranilor, ci și al fiecărui individ. Desigur, cultul său era popular deja în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
351 sq. Zarathustra și religia iraniană și a păcătoșilor. Zarathustra însuși anunță fatidica trecere, când îi va conduce pe aceia care 1-au adorat pe Ahură Măzdă: Cu ei laolaltă voi trece Podul Celui care Alege!" (Y., 46: 10). 104. "Transfigurarea" lumii Profetul nu se îndoiește că daeva vor fi nimiciți și că drepții vor triumfa asupra păcătoșilor. Dar când va avea loc această victorie a Binelui care va înnoi radical lumea? El îl roagă pe Ahură Măzdă: "învață-mă știința
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
radical lumea? El îl roagă pe Ahură Măzdă: "învață-mă știința ta, Stăpâne: îl va învinge dreptul pe cel păcătos, înainte chiar de pedeapsa hotărâtă de tine, înțeleptule? Căci după cum se știe, în aceasta constă prefacerea existenței" (Y., 48: 2). Transfigurarea existenței este lucrul așteptat de Zarathustra -: "Dă-mi acest semn: transformarea totală a existenței acesteia. Pentru ca venerându-te și lăudându-te să acced la bucuria cea mare!" (Y., 34: 6). "Fă-ne să-1 cunoaștem pe mântuitorul care va vindeca existența
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
16). El insistă: "Cu focul tău arzător și metalul topit, dă semn sufletelor de răsplata pe care o menești celor două tabere, o, înțeleptule, pagubă celui păcătos și celui drept recompensă" (F., 51:9). Probabil că Zarathustra nădăjduise în iminenta "transfigurare" (fraso-kereti) a lumii. "Să putem fi noi aceia care vor înnoi existența aceasta!", exclamă el (F., 30: 9)17. De mai multe ori el se numește pe sine însuși saosyant, "salvatorul" (F., 48: 8; 46: 3; 53: 2 etc.), noțiune
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a lumii erau cunoscute în Orientul Apropiat, la indo-iranieni și la alte popoare. Ritualul, care reitera cosmogonia era celebrat cu prilejul Anului Nou. Dar Zarathustra recuză acest scenariu arhaic care avea drept scop să regenereze anual lumea și anunță o "transfigurare" radicală și definitivă o dată pentru totdeauna, în plus, renovarea nu va mai fi obținută prin efectuarea unui ritual cosmogonic, ci prin voința lui Ahură Măzdă. Această reînnoire comportă judecata fiecărei ființe și implică pedepsirea răilor și răsplata celor drepți (§ 122
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]