44,083 matches
-
intervenții. Pe lângă acesta, pianul preparat expune de asemenea o pentatonie descendentă, într-un ritm ostinat. La flaut se poate deduce un desen melodico-ritmic în registrul acut, de proveniență lăutărească. La sfârșit, flautului îi sunt încredințate zgomote. Se observă astfel o transformare a sonorităților pe parcursul lucrării. Se reia nr. 1 din „Cheia visurilor”, în care se recunoaște doina la pian, învăluită în armonii. Nr. 5 se bazează pe un sunet care are o mișcare interioară. În nr. 6, toba mare are un
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
Gina Sebastian Alcalay Dintotdeauna, epocile de conflagrații mondiale și confruntări locale, de revoluții și focare de război, dar nu mai puțin epocile premergătoare acestora, și încărcate de fermenții lor, în general perioadele de mari transformări politico-sociale implicînd modificări însemnate pe hărțile lumii, dislocări de teritorii și schimbări de identitate națională, spaima de persecuții, teroare, sărăcie, violență, anihilare fizică, morală și spirituală, au provocat ca un corolar al lor goana după un țărm de acostare mai
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
arie a scrisorii. Aici se remarcă realizarea cursivă, foarte bine susținută emoțional și calitatea vocală specială a Iuliei Isaev, al cărei glas cald și catifelat a cucerit publicul. Soprana și-a continuat evoluția în aceeași manieră, devoalând în actul final transformarea Tatianei într-o femeie sigură, cuceritoare și fermă în deciziile sale, deși sufletul îi cere altceva. Protagonistul masculin, ce dă și numele operei, Evgheni Oneghin, a fost însuflețit de baritonul clujean Florin Estefan, invitat al teatrului liric bucureștean. Chiar dacă
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
coordonați, desfășurat cu o frecvență anuală, poartă numele de Săptămâna Internațională a Muzicii Noi. Ce înseamnă “muzică nouă”? Cum ar trebui să înțelegem acest concept având în vedere că “noutatea” în muzică și nu numai, reprezintă, prin definiție, o continuă transformare? D.B. Ideea de muzică nouă poate fi interpretată (subiectiv) în foarte multe feluri: se poate confunda, eventual, cu muzica contemporană sau poate fi considerată a fi o muzică ce folosește limbaje, tehnici compoziționale neutilizate până în prezent. Există, însă, o percepție
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
o bună primire unanimă: "Toți, absolut toți, - scrie el - pretind că sunt un sfânt." Apreciere care califica, fără îndoială, suferințele sale în temnițele comuniste. Distonează câteva rânduri, scrise probabil pentru cenzorii care-i citeau scrisorile în țară, rânduri despre "marile transformări" din România, despre inițiativa românească de "autonomie și neutralitate", sloganuri care, cum bine știm i-au înșelat pe mulți occidentali.
Amintirile lui Harry Brauner by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8338_a_9663]
-
Complotul bubei (Conjurațiunea leproșilor) - sau de a da contur perisabilității materiei în comparație cu eternitatea ideii." Cea mai caracteristică notă distinctivă a creației poetice hasdeene este considerată "deschiderea ei extraordinară spre experiment, spre încercarea de noi și noi forme prozodice, mergând până la transformarea căutărilor ritmico-grafice într-un scop în sine." Trecând la analiza prozei, I. Oprișan are certitudinea că B. P. Hasdeu poate fi considerat un precursor al modernismului, prin admirabila sa nuvelă Duduca Mamuca (Micuța), judecată greșit la apariția ei, autorul fiind
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
i-au atașat-o partenerele din Uniunea Europeană. în cei nouăsprezece ani de la răsturnarea dictaturii ceaușiste, România a făcut, din proprie inițiativă, puțini pași pentru redresarea sa reală ca stat democratic de drept, ca societate civilă, ca economie funcțională deschisă. Majoritatea transformărilor operate s-a realizat sub presiunea conjuncturilor geopolitice, a "vremilor noi", cum ar nota cronicarul. în 1989, țara a fost încălecată de oponenții comuniști ai "clanului Ceaușescu", grupați într-un fel de mafie politico-economică ce, printr-o asumare formală a
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
a dus, totuși, societatea românească la "staza" închipuită de gruparea lui Ion Iliescu, de aparentă armonie, de iluzorie echitate pe baza unei "democrații de vitrină". România nu a putut fi transformată într-o insulă față de un continent pe cale de unificare. Transformările obligatorii pe care țara a trebuit să le adopte au impus "sistemului" o serie de cosmetizări și, în unele cazuri, l-au dus la recul. Multe comunități locale au descoperit avantajele descentralizării și subsidiarității, practicate curent în UE, iar mulți
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
produce atunci când energia este transferată sub formă de căldură unui sistem. Astfel, în termodinamică, entropia este o măsură a cât de aproape de echilibrul termodinamic este un sistem termodinamic. Practic, principiul al doilea al termodinamicii precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică. Accentul se pune pe o evaluare calitativă, arătându-se sensul în care se produc spontan transformările, fără a considera cantitățile de energie schimbate. În fond, reprezintă o particularizare a principiului general al schimburilor de energie
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
aproape de echilibrul termodinamic este un sistem termodinamic. Practic, principiul al doilea al termodinamicii precizează condițiile în care are loc transformarea energiei termice în energie mecanică. Accentul se pune pe o evaluare calitativă, arătându-se sensul în care se produc spontan transformările, fără a considera cantitățile de energie schimbate. În fond, reprezintă o particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform căruia transformările spontane de energie se realizează de la potențialul mai înalt spre potențialul mai scăzut. Conform formulării lui Clausius, într-
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
în energie mecanică. Accentul se pune pe o evaluare calitativă, arătându-se sensul în care se produc spontan transformările, fără a considera cantitățile de energie schimbate. În fond, reprezintă o particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform căruia transformările spontane de energie se realizează de la potențialul mai înalt spre potențialul mai scăzut. Conform formulării lui Clausius, într-un proces arbitrar, căldura trece de la sine doar de la corpurile cu temperatură mai mare la corpurile cu temperatură mai mică. Aceasta înseamnă
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
dimensiune, menită să confere relief deschiderii Fmz în faptul instrumentării. Cum în tot acest demers Mins este factorul activ (subiectual), avem de-a face cu un dublu proces: de investire (transfer) în obiectul Fmz, ca fapt de obiectivare Mins; de transformare calitativă a expresiei relaționale Mins-Fmz, printr-o serie de ipostaze referite circuitului de tranzitivitate Energie→Timp→Energie. Astfel, în expresivizarea muzicală, energia și timpul pot fi considerate și ca stadii Mins alternând într-un ciclu de transformări calitative prin profiluri
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
obiectivare Mins; de transformare calitativă a expresiei relaționale Mins-Fmz, printr-o serie de ipostaze referite circuitului de tranzitivitate Energie→Timp→Energie. Astfel, în expresivizarea muzicală, energia și timpul pot fi considerate și ca stadii Mins alternând într-un ciclu de transformări calitative prin profiluri de tranzit energetic (Pf-trz) complementare: Pf-trz 1 (E→T) - energia în detensie (profil descrescător) tranzitează în extensie (profil crescător) de timp (durată); Pf-trz 2 (T→E) - timpul în compresie (micșorarea duratei) tranzitează în intensie (profil crescător) de
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
prin div, considerate ca valori de profil-intervalic-tranzitoriu-orientativ, numit mai simplu, profil-vector (pfv). Raportat Mins, pfv este adecvat natural (intuitiv), sub aspectele dinamic (creștere/diminuare în intensitate) și/sau agogic (grăbire/rărire în tempo), ca moduri (calități) energetice. Pf-trz 2. Segmentul transformărilor energetice tinzând complementar-recuperator către stadiul originar, survine printr-o schimbare de perspectivă, sensul inițial al temporizării articulându-se reversiv în detemporizare, prin limitarea (încetarea) temporizării, momentul (durata intervalică) tinzând reprimativ într-un cadru de continuitate minimă, sau clipă. Formal, momentul
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
se relevă exclusiv prin actualitatea faptului său, de aici-acum; se adecvează expresiv (interpretativ) unui precedent formal, fie prin conformare, fie prin abatere; reperele fundamentale ale adecvării Mins sunt identificate pe coordonatele de energie și timp, ca ipostaze sau faze ale transformărilor modului (energiei) Mins, într-un ciclu de două profiluri de tranzit complementare, bornat de/prin alternanța între stadiile de energie: prim-ultim, al energiei (E) în deplinătate, potențial-instrumentale sau obiective; secund-intermediar, al energiei scăzut-devenite ca timp (T), manifest-intonaționale (expresiv-personale) sau
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
unui universitar interesat de reformă. Trecerea la sistemul Bologna este una dintre cele mai mari prostii ale învățământului superior românesc, prostie acoperită sub denumirea de reformă sau compatibilizare europeană. E o situație care ar merita o discuție separată: dacă această transformare a adus vreun profit studenților, profesorilor, învățământului și societății românești. Meritul lui Andrei Bodiu este cu atât mai mare cu cât a reușit să se sustragă acestor probleme sterile ale unei reforme de dragul reformei și să implice învățământul filologic în
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
procură plăceri inferioare celor oferite de lectură. Aceasta nu înseamnă că autorul jurnalului rămâne indiferent la ceea ce se întâmplă în jurul lui, în România comunistă. Dimpotrivă, după cum reiese din însemnările pe care și le face aproape zilnic, el observă atent, obsesiv, transformarea țării într-o imensă închisoare. Nimic, nici măcar compromisurile făcute de personalități ca Mihail Sadoveanu, G. Călinescu sau Camil Petrescu, nu-l clintesc din convingerea că sistemul politic din România trebuie respins radical și insistent. Este chiar de mirare că propaganda
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
ani vechime, este amenințată cu dispariția, în cadrul ei s-au inaugurat, nu de mult, două programe de o deosebită importanță pentru dansul românesc: Cartografierea istoriei invizibile și Amprenta. Chiar deoparte nu putem lăsa, totuși, amenințarea amintită. Ea este legată de transformarea clădirii unde funcționează Centrul Național al Dansului București, și anume în localul Teatrului Național București, care, prin remodelări însoțite de consolidări, se va transforma într-un Centru Cultural, cu multiple scene și funcțiuni. Ce se va întâmpla însă cu Centrul
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
câte unui teatru. Tot în acele nefericite vremuri ne aflăm? Și atelierele, stagiile, cursurile, festivalurile unde se vor desfășura? Mult mai deschis dialogului și găsirii unei soluții se dovedește directorul Teatrului Național, Ion Caramitru, care propune ca în proiectul de transformare a clădirii să fie prevăzut un spațiu aparte, în spatele corpului central, pentru Centrul Dansului. Dar cât va dura șantierul, circa patru ani (și cine poate fi sigur că doar atât, ținând cont de atâtea experiențe cu termene depășite), unde va
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
Rămâne din Fluxul conștiinței interesul pentru gândurile eroului (amintiri din trecut, în special), dar revolta împotriva modernismului static readuce acțiunea, incidentul, suspansul. Autorul Desperado a înțeles de la modernism că eroul e în primul rând o inteligență. Esența revoltei moderniste era transformarea eroului picaresc în erou reflexiv, trecerea de la istorie la meditația în marginea incidentului. În loc să gonească prin peripețiile realului, personajul era o uriașă inteligență statică. Pentru el nu exista trecutul-prezentul-viitorul incidentului, ci fluxul conștiinței, indiferent la trecerea timpului. Eroul Desperado își
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
numeroasele arestări și atotputernicia Securității, despre conformismul și servilismul de care, din păcate, nu am dus lipsă nici noi, dar și despre modul revoltător în care s-au comportat comuniștii cu intelectualii, socotiți, cum spuneam, veritabili dușmani de clasă. Prin transformarea Academiei Române în Academia R.P.R., înaltul for devine un instrument politic. C. Rădulescu-Motru, fost președinte și vice-președinte al Academiei, este exclus dintre membrii ei, alături de mulți alții (printre care Lucian Blaga), i se fixează domiciliu obligatoriu și i se suprimă pensia
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
spune Graur, plusînd, Brienz vine de la brînză. În Franța, prin Elveția, brînză ajunge brousse, brînză de vaci. Lăsînd în urmă brînza, cu dorul ei de ducă, dai peste lista limbilor din care au venit, la prima sau la a zecea transformare, destule din cuvintele azi românești. Între ele, nume ca avestic, berber, coptic, dravidian, hamitic, prakit, trimițînd la feluri de-a vorbi atît de vechi încît nu mai sînt nici cei care au auzit de ele. Așa sînt și unele din
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
peste puțină vreme dosarul de presă va depăși numărul de pagini al romanului - aproape 1400 în ediția germană. Bună parte din titlurile și subtitlurile recenziilor reflectă diversitatea de reacții și opinii stîrnită de carte. Apărătorii ei insistă asupra travaliului de transformare a unei uriașe documentații, copleșitoare prin caracterul atroce al faptelor, în substanță epică, întrevăzînd urmele lăsate de lectura unui Bataille, Sade, sau Thomas Pynchon în scriitura lui Jonathan Littell. Criticul Frank Schirrmacher, director al cotidianului "Frankfurter Allgemeine Zeitung" care a
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
din opera Atys de Lully sau a ciclului Wesendonck Lieder de Wagner<footnote Rohde, Gerhard - Schlüssel zu unseren Seelenräumen, în “Frankfurter Allgemeine Zeitung”, nr. 135/14.06.2013, p. 38: „Structuri sonore semnificative și lineamente, care printr-un fel de ‚transformare’ glisează la rândul lor spre visător. Toate acestea sunt create cu o putere de imaginație fascinantă. Le Rocher tremblant copleșește prin energia clară, ce erupe din visul imaginilor. Trebuie să privim deja înapoi spre adâncurile misterioase ale romantismului și a
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Rusia. Mai mult decât atât, este pe locul 5 în chart-ul principal din Rusia, cu aproape 15.000 de difuzări ALEXANDRA UNGUREANU și CRUSH. Piesa ‘’Iubire de-o vară” este o colaborare cu Glance, care flirtează alături de Alexandra cu speranța transformării unei aventuri într-o relație serioasă. Totul ambalat cu puțin umor, cu ceva cool și un balans care sperăm să cuprindă toată România în vara asta”‘ a declarat Alexandra. Regia videoclipului poartă semnătura lui Alexandru Popescu, cu care cei trei
Consacrări by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/83861_a_85186]