KorAP: Find »[drukola/base=transilvan & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...71 >

1,760 matches

Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678

XV-XVI575, confirmă aceste relații, existente și în raporturile Transilvaniei cu cele două Principate române. În anul 1595, după încheierea tratatului de la Alba Iulia, Marea Adunare a Țării Românești își pierdea, cel puțin teoretic, funcționalitatea. Reprezentanții stărilor erau convocați în Dietele transilvane 576. Constantin Brâncoveanu participa, peste un secol, în cu totul alte condiții însă, la Dieta de la Cristian, la încoronarea lui Emeric Thököly, însoțit de reprezentanți ai stărilor țării, ca aliat și învingător în bătălia de la Zărnești (1690)577. Instituția Adunărilor

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
Dieta Transilvaniei. Mai mult, instituția s-a menținut, fapt atestat de convocarea Adunării de stări în anul 1596, iar după consfințirea Unirii celor două Principate la 1 noiembrie l599, Mihai Viteazul va fi cel care va reuni stările în Dieta transilvană, de două ori la Alba Iulia și o dată la Brașov 584. Principele nu a putut menține echilibrul cu stările Transilvaniei (nobiles ceterisque status et ordines trium nationum), situate permanent în opoziție. Reacția acestora s-a manifestat nu doar prin revolte

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
de persoane, de regulă peste 36 de participanți 704. 8.2 Adunări reprezentative ale stărilor privilegiate în Transilvania Fazele istorice în dezvoltarea constituțională a Transilvaniei rezultă "în chip firesc din înseși notele caracteristice ale trecutului acestei țări, deci din specificul transilvan"705. Corespunzător evoluției social-politice și economice, în dezvoltarea constituțională a Transilvaniei medievale se disting: faza "prenatală", ce cuprinde cuprinde perioada până în a doua jumătate a secolului al IX-lea (I. Lupaș); faza voievodatului, ce cuprinde perioada voievodatelor românești, identificate din

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
însă în suprimarea dreptului de liberă alegere a voievozilor, singurul efect, dar și cea mai gravă atingere adusă libertății Transilvaniei. Voievodul numea dintre slujbașii săi cei mai apropiați familiares vicevoievodul său (vicevoievozii). Se bucura de consilium et auxilium din partea nobilimii transilvane, principiu fundamental care a permis organizarea instituției congregațiilor generale. În același mod se poate explica instituția guvernatorului, în perioada autonomiei succesorale din istoria Principatului Transilvaniei. În virtutea Diplomei Leopoldine, veritabil act constituțional din 1691, guvernatorul era asimilat cu "voievodul din timpurile

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
devenea principe conform regulilor de succesiune la tronul imperial, ca "împărat ales al romanilor" și "principe ereditar". Hotărârea stabilită prin Pragmatica sanctio în anul 1713, care asigura succesiunea la tronul imperial și pe linie feminină, a fost supusă aprobării Dietei transilvane, în anul 1722 (de successione Foemini Sexus in Principatum in casu defectus Stirpis masculine in Augustissima Domo Austriaca concluserant). În acest fel, împăratul Carol al VI-lea, rege al Ungariei sub numele Carol al III-lea, asigura succesiunea la tron

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
instituțiilor autohtone se sprijină și pe recunoașterea lor de către voievozii Transilvaniei. Aceștia convoacă adunările românești la fel cu cele ale secuilor și într-o formă identică acestora, dar și cu cea a adunării scăunale a sașilor și a congregației generale transilvane (Septem Sedium Nobilium Walachicalium). În formula documentului din ianuarie 1452, ierahizarea socială a celor convocați nu poate fi pusă la îndoială (nobilibus viris, judicibus nobilium septem sedium Nobilium Walachicalium)722 și, mai mult, ea indică deja orientarea districtelor spre o

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
convocat o primă Dietă la Iernut, care mărturisește năzuințele Transilvaniei spre autonomie 735. Ungaria a fost împărțită în două: estul regatului și, în parte, Transilvania sub stăpânirea lui Zápolya, iar Ungaria "de dincolo de Dunăre", sub cea a lui Ferdinand. Problema transilvană, care a continuat să domine viața politică, a adus în prim plan pe venețianul Aloisio Gritti 736, dar uciderea acestuia va atrage reacția Porții otomane. În aceste condiții, reprezentanții stărilor privilegiate întruniți în Dieta convocată la 2 ianuarie 1535 în

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
de nord și vest revenea habsburgilor, iar voievodatul Transilvaniei, împreună cu Banatul și comitatele vestice (Partium), erau transformate în Principat autonom sub suzeranitatea Porții otomane. Considerându-i infideli pe Ștefan Mailat și Emeric Balassa, sultanul Soliman scria în mai 1541 stărilor transilvane, întrunite în Dietă la Șeica Mare: "Ego regnum Hungariae et Transsylvaniae Dei volunate sicut alia Regna mea gladio accepi... ex mea potentia filio Regis Ioannis contuli"742. Cucerirea "cu sabia" (mea gladio accepi) subliniază puterea sultanului, a Porții, care nu

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
facto autonomia. La aceasta a contribuit și activitatea dietelor separate, care conturează funcția legislativă ca un atribut esențial în dezbaterea stărilor și ordinelor țării, ceea ce a consolidat baza constituțională a Principatului. Recunoașterea de iure realizată ca urmare a voinței stărilor transilvane și a intervenției otomane, este cel mai important act înfăptuit de principi. În același timp, autonomia Transilvaniei indică existența unei mentalități care se regăsește în manifestările anterioare ale voievozilor, prin tendințele de separare a structurilor Transilvaniei de cele ale regatului

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
Transilvaniei și confirmat de împărat. Ulterior, încălcând dispozițiile Diplomei, împăratul va numi guvernatorul direct 772. Puterea legislativă era exercitată de împărat și guvernator, prin ordinele întrunite în Dietă. Guvernatorul va fi numit direct de împărat, iar Guberniul subordonat Cancelariei aulice transilvane de la Viena. Dominația habsburgică a însemnat violarea dreptului public anterior. Viena a încercat să limiteze autoritatea Dietei și poziția stărilor privilegiate prin diverse mijloace. Reformele Mariei Tereza (1740-1780)773 au adus prefaceri în sistemul instituțional, social și militar, contribuind la

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
Zekelvassarhely pro rectificatione et conservatione Regni ordinatae". Dieta de la Cluj, convocată la 17-18 septembrie 1538781, a adoptat noi măsuri legislative: "Constitutiones dominorum Nobilium Regnicolarum Transylvaniensium". Prin Dieta de la Sighișoara din 29 august 1540 a început periosada legislației proprii. Adunarea stărilor transilvane constituia principala instituție constituțională. Prin legile adoptate Articuli conclusi in Dieta Segesvariensi Die Dominica post festum Sancti Bartholomaei celebrata 1540 -, au fost luate măsuri privind reorganizarea și viitorul statut al Transilvaniei 782. Puține sunt lucrările special afectate activității Dietale ale

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
a lui Szilágiy Sándor (Erdélyi Országgyülési emlékek történeti bevezetésekkel. Monumenta Comitialia Regni Transsylvaniae, 21 volume), precum și cea a lui Lám Károly783, care încadrează istoria Dietelor în Principatul Transilvaniei începând cu anul 1541. O altă veche lucrare, consacrată Adunărilor de stări transilvane în perioada voievodală, aparține lui Vass József784. Autorul consemna și analiza pentru anul 1540 trei Diete, din care două desfășurate la Turda în lunile mai și decembrie, a treia fiind cea de la Sighișoara (29 august). Fără a le delimita având

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
Marelui Principat. Ca adunare legislativă alcătuită din reprezentanții celor trei "națiuni" privilegiate și patru religii recepte, ea a funcționat și intervenit în cele mai diverse domenii ale vieții publice, cu intermitențe care mărturisesc politica Habsburgică, promovată pentru subordonarea instituțiilor tradiționale transilvane. După ce reformismul luminat la împăratului Iosif al II-lea a reușit să rupă echilibrul regimului de stări subordonând Dieta, Leopold al II-lea a pus capăt opoziției stărilor acceptând restabilirea vechilor structuri instituționale și convocarea Dietelor provinciale. Dar reformele preconizate

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
Thomae Trattner, 1818; Tomus II (Complectens Indicem in eadem Decreta), Pesthini, 1818. Kovachich, M.G., Specimen cognitionis decreti comitialis Ludovici I. Magni Regis Hungaricae, ex originali authentico Telekiano exemplari desemptum, Impress. in Officina Colegii Reformatorum, Claudiopoli, 1814. Lupaș, Ioan, Documente istorice transilvane, vol. I (1599-1600), Tipografia "Cartea Românească", Cluj, 1940. Magyar T(rténelmi Tár, Harmadik K(tet, Eggenberger Ferdinánd Akad. K(nyvárusál, Pesten, MDCCCLVII. Monumenta Hungariae Historica. Magyar Történelmi emlékek, Elsö Kötet (1441-1538), Pest, 1857. Pascu, Ștefan, Hanga, Vladimir, Crestomație pentru studiul

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
I, AMC, nr.1, 1995, Hunedoara, pp. 51-59. Idem, Contextul european și reprezentarea orașelor în congregațiile generale din Transilvania voievodală, în H. U., Tom IV, nr.1-2, Edit. Academiei Române, 1996, pp. 25-37. Idem, Contribuții privind reprezentarea românilor la Adunarea stărilor transilvane din anul 1291, în Angustia, nr.2, 1997, Sfântu Gheorghe, pp. 183-191. Idem, Originea congregațiilor generale din Transilvania voievodală, în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane, Sibiu, Edit. Academiei Române, III, 1996, pp. 53-65. Idem, Adunări de stări în timpul domniei lui Mihai

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane, Sibiu, Edit. Academiei Române, III, 1996, pp. 53-65. Idem, Adunări de stări în timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601), în revista Fundației cultural-științifice "Mihai Viteazul-Călugăreni", an 4, nr.6, 1998, pp. 7-8. Idem, Mihai Viteazul și Dietele transilvane în perioada autonomiei electorale, în revista Fundației cultural-științifice "Mihai Viteazul-Călugăreni", an 5, nr.7, 1999, pp. 11-14. Idem, Raporturile domniei cu adunările de stări în timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601), în "Acta Mvsei Porolissensis", XXIV, Zalău, 2002, pp. 11-20. Idem

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
romain jusqu'a la révolution française), Pichon et Didier, Editeurs, Paris, 1828. Gündisch, K. G., Das Patriziat Siebenbürgischer Städte in Mittelalter, Böhlau Verlag, Köln, Weimar, Wien (Studia Transylvanica Bd.18), 1993. Gyémánt, L., Transilvania între 1690-1790, în "Istoria României. Pagini transilvane", Centrul de Studii Transilvane, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1994. Hașdeu, Bogdan Petriceicu, Ioan Vodă cel Cumplit, București, 1969. Heppner, Harald, Contribuții la istoria României și a românilor, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca, 2002. Herlea, Al., Studii de istorie a dreptului. I.

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
révolution française), Pichon et Didier, Editeurs, Paris, 1828. Gündisch, K. G., Das Patriziat Siebenbürgischer Städte in Mittelalter, Böhlau Verlag, Köln, Weimar, Wien (Studia Transylvanica Bd.18), 1993. Gyémánt, L., Transilvania între 1690-1790, în "Istoria României. Pagini transilvane", Centrul de Studii Transilvane, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1994. Hașdeu, Bogdan Petriceicu, Ioan Vodă cel Cumplit, București, 1969. Heppner, Harald, Contribuții la istoria României și a românilor, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca, 2002. Herlea, Al., Studii de istorie a dreptului. I. Organizarea de stat, ediție

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
Heppner, Harald, Contribuții la istoria României și a românilor, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca, 2002. Herlea, Al., Studii de istorie a dreptului. I. Organizarea de stat, ediție îngrijită, note și comentarii de Val. Șotropa, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Idem, Vechile legislații transilvane, I; Approbatae Constitutiones, 1653, în MA, XXI (1976), nr. 7-9, pp. 427-615. Idem, Les conditions de l'élaboration et l'importance des "Constitutions Aprouvées" de Transylvanie, în RRH, XI, 1972, nr. 3, Bucarest. Hermet, G., Istoria națiunilor și naționalismului în

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
V, Edit. Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Pop, Ioan-Aurel, Instituții medievale românești. Adunări cneziale și nobiliare (boierești) în secolele XIV XVI, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1991. Idem, Români și maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania, Centrul de Studii Transilvane, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1996. Idem, Elita românească din Transilvania în secolele XIII-XIV (origine, statut, evoluție), în vol. "Nobilimea românească", pp. 36-54. Popper, Karl R., Societatea deschisă și dușmanii ei, vol.I, Vraja lui Platon, Humanitas, București, 1991. Rambaud, Alfred

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
de l'époque, în NEdH, vol.5, Publiées à l'occasion du XIVe Congres des Sciences Historiques, San Francisco, 1975, Edit. Academiei R.S.R., București, 1975, pp. 57-70. Idem, Mihai Viteazul. Între "Respublica christiană" și monarhia absolută, în "Istoria României. Pagini transilvane", p. 79-100. Idem, Reconstitution de la vie d'état sur le teritoire de la Roumanie au cours de haut Moyen âge, în RRH, IX, 1970, nr.1, Bucarest, pp. 3-18. Skinner, Quentin, The Fundations of Modern Political Thought, vol. II, Cambridge University

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
Iulia, nov. 1599), pp. 520-529 (Alba Iulia, iulie 1600), pp. 367-377 (Brașov, 1600). În acest sens, a se vedea: I. Crăciun, Dietele Transilvaniei ținute sub domnia lui Mihai Viteazul (1599-1600), AIIN, VII, 1936-1939, București, pp. 620-640; I. Lupaș, Documente istorice transilvane, vol. I (1599-1601), Cluj, 1940; Idem, Istoria Unirii Românilor, ed. a II-a, Edit. Scripta, București, 1993, pp. 99-102, 105-108; C.C. Giurescu, D.C. Giurescu, op. cit., pp. 351-352. Despre menținerea structurilor de autonomie și guvernarea Transilvaniei de către Mihai Viteazul, măsurile politice

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
pouvoire dans le Sud-Est Européen a la fin du XVIe siècle. L'analyse d'un cas: la création de la Dacie roumaine, NEdH, vol. 8, 1990, p. 46; Idem, Mihai Viteazul. Între "Respublica christiană" și monarhia absolută, în "Istoria României. Pagini transilvane", op. cit., pp. 79-100. 585 Gh. Bichicean, Raporturile domniei cu adunările de stări în timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601), în "Acta Mvsei Porolissensis", XXIV, Zalău, 2002, pp. 11-20; Idem, Adunări de stări în timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601), în revista Fundației

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
Mihai Viteazul (1593-1601), în "Acta Mvsei Porolissensis", XXIV, Zalău, 2002, pp. 11-20; Idem, Adunări de stări în timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601), în revista Fundației cultural-științifice "Mihai Viteazul-Călugăreni", anul 4, nr. 6, 1998, pp. 7-8; Idem, Mihai Viteazul și Dietele transilvane în perioada autonomiei electorale, în Revista Fundației cultural-științifice "Mihai Viteazul-Călugăreni", an 5, nr. 7, 1999, pp. 11-14. 586 Monumenta Comitialia, IV, pp. 389-391, 529-530 (pentru Dieta de la Turda); Ibidem, p. 392-395 (pentru Dieta de la Grind); Idem, pp. 396-403, 551-559 (pentru

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
veacul XI, XII și XIII, vol. I, 1951, Edit. Academiei R.P.R., București, 1953, p. 2 (DIR. C, I). A se vedea, pentru detalii, I.A. Pop, Români și maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania, Centrul de Studii Transilvane, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1996, pp. 150-152. 715 DIR. C, I, p. 6. 716 Gh. Bichicean, Instituția voievodului: de la dreptul de alegere la numirea voievodului Transilvaniei, în "Corviniana", VI, 6, Acta Musei Corvinensis, Hunedoara, 2001, pp. 172-176. 717 DNAS, Sibiu

Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]