4,862 matches
-
produselor, serviciilor, rezultantă a acestei interdependențe fiind diferența dintre costuri și prețul de vânzare, deci profitul. Integrarea economiilor nu înseamnă în mod necesar armonia între parteneri. Între națiuni apar diferențe de putere, de interese, purtătorii acestora fiind, de regulă, corporațiile transnaționale. Dacă interesele actorilor din spațiul economic coincid, acestea devin factor comun de coeziune, colaborare, coexistență pașnică. Dacă diferențele dintre interese sunt sesizabile, se ajunge la sfere de influență, asocieri asimetrice de potențial economic al partenerilor. Interesul național capătă mai multă
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ajunge la sfere de influență, asocieri asimetrice de potențial economic al partenerilor. Interesul național capătă mai multă atenție în economia globalizată, poate mai mult decât era de așteptat într-un moment când se vorbește despre dispariția statului-națiune, despre lumea corporațiilor transnaționale, globalizare, dispariția granițelor și apariția omului cetățean global. Pentru statele-națiune, interesul național este vectorul evoluției acestora, suport al identității naționale (summum de istorie, cultură, putere economică, arie geografică, vocație etc.), catalizator al motivației populației, brand cu care țara se înscrie
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cetățean global. Pentru statele-națiune, interesul național este vectorul evoluției acestora, suport al identității naționale (summum de istorie, cultură, putere economică, arie geografică, vocație etc.), catalizator al motivației populației, brand cu care țara se înscrie în lumea globalizată. În cazul corporațiilor transnaționale - adevărate simboluri ale lumii globalizate -, este ușor de identificat interesul principal al acestora (în subsidiar, ele cumulează și alte interese, inclusiv ale statului în care s-au format și își au reprezentanța-mamă), și anume profitul. Acesta poate defini paradigma procesului
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
strategiilor sectoriale și în urmărirea unor obiective strategice pe termen lung, dincolo de mandatele electorale, efemere, în istoria țării. Lipsa definirii interesului național a condus la proliferarea unei tipologii variate de interese: personale, de partid, de grup, străine (inclusiv ale corporațiilor transnaționale), sindicale, clientelare diverse etc., care au făcut dificil procesul de evoluție economică spre dezvoltare, prosperitate. Formal, Constituția din 2003, la art. 135 (caseta 23), a descris elemente care să definească interesul național, inclusiv al procesului de valorificare a resurselor naturale
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
legislativ are drept coordonată interesul național, care îmbină grija pentru conservarea resurselor naturale regenerabile, gestiunea resurselor minerale, ținând seama și de generațiile umane și evident de aspirațiile la bunăstarea populației. Legislația internă, atribut al statului-națiune, ordonează cadrul în care corporațiile transnaționale cu interese în valorificarea resurselor naturale din patrimoniul național își pot desfășura activitatea în avantajul părților interesate; - cadrul instituțional care gestionează o strategie pe toată viața acesteia este deosebit de important pentru reușita acesteia. El permite stabilirea responsabilităților instituționale pe toată
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
profitului, locuri de muncă și venituri pentru locuitorii din zonă, venituri la bugetul statului, timpul de recuperare a investiției, efectele externalităților pozitive etc. Este de înțeles că tipul strategiei, nivelul la care se elaborează (firmă, sector economic, nivel național, corporație transnațională etc.) influențează imaginarea scenariilor și procesul de simulare a realizării obiectivelor strategiei. Evident că modificări au loc și în categoria instrumentelor mobilizate la realizarea strategiei. De exemplu, o strategie (națională, sectorială, regională, locală) care are ca obiectiv gestiunea deșeurilor (agricole
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
pe suprafața Terrei; resursă neregenerabilă; declin posibil ca rezerve geologice; disputat ca acces de marile puteri care recurg la aranjamente geopolitice, geoeconomice, sau chiar la conflicte armate; preț stabilit de burse, influențat de politicile țărilor producătoare de petrol, ale corporațiilor transnaționale, de situații conflictuale locale etc.; produsele de ardere sunt poluanți ai aerului, pericol pentru atmosfera marilor orașe și pentru producerea efectului de seră. Ieșirea din zona critică a petrolului s-a încercat a se realiza prin mai multe procedee precum
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
a crescut întrucât, cel puțin în țările dezvoltate, oamenii au posibilități sporite de a-și alege stiluri de viață. După cum observă și A. Giddens (2000), globalizarea nu înseamnă doar standardizare, „mcdonaldizare”, ci și diversificarea opțiunilor de viață și, datorită mass-mediei transnaționale, vizibilizarea planetară a unor patternuri culturale locale. Se observă că problematica valorilor, ca principii înalte de coordonare a vieții, a devenit pregnantă chiar în psihologie și psihologie socială, pentru că în epoca postmodernă - sau a postmodernității târzii ori superioare, cum o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pot atinge obiectivele în materie de comerț, de legislație financiară sau antitrust fără acordul Uniunii Europene, al Japoniei, al Chinei și al altor state. Aici nu mai putem vorbi despre o hegemonie americană. Iar pe scena de jos a chestiunilor transnaționale ca terorismul, criminalitatea internațională, schimbarea climatică și răspândirea bolilor infecțioase, puterea este larg distribuită și organizată în mod haotic de state și actori nestatali. În acest caz nu mai are chiar nici un sens să vorbim despre o lume unipolară sau
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de vârf. Ei consideră în mod eronat că ceea ce este necesar este și suficient. Sunt jucători pe o singură dimensiune într-un joc tridimensional. Pe termen lung acesta este drumul către înfrângere, deoarece pentru a obține rezultate favorabile pe scena transnațională de la bază e necesară deseori folosirea elementelor puterii blânde. Puterea blândă Tuturor ne este cunoscută puterea dură. Se știe că de multe ori forța militară și economică îi poate determina pe ceilalți să-și modifice poziția. Puterea dură se bazează
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
teama și intimidarea. Deja cu un secol în urmă, scriitorul Joseph Conrad a realizat un portret de neuitat al minții teroriste, iar terorismul era un fenomen binecunoscut în secolul XX. Fie că se manifesta pe teritoriul propriu, fie la nivel transnațional, el a însoțit conflictele din Orientul Mijlociu, Irlanda de Nord, Spania, Sri Lanka, Kașmir, Africa de Sud și din alte regiuni. A fost prezent pe toate continentele cu excepția Antarcticii și a afectat aproape toate țările. 11 septembrie 2001 a fost un punct culminant dramatic al unui
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
viitor, poate peste un deceniu sau două, este posibil ca economia și comunitatea cibernetică asiatice să se extindă mai mult decât cele americane. Și ceea ce este mai important, revoluția informației creează comunități și rețele virtuale care transcend granițele naționale. Corporațiile transnaționale și actorii neguvernamentali (inclusiv teroriștii) vor juca un rol tot mai important. Multe dintre aceste organizații vor deține ele însele putere blândă, atrăgând cetățeni în coaliții dincolo de granițele naționale. Politica va deveni atunci în parte o competiție pentru atractivitate, legitimitate
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
împotriva terorismului și până la diminuarea sărăciei și protecția mediului. În ciuda faptului că mulți lideri est-europeni au sprijinit războiul condus de Statele Unite, cetățenii statelor respective considerau că UE joacă un rol pozitiv mai profund decât cel al S.U.A. în diverse chestiuni transnaționale.87 Shirley Williams, un demnitar britanic, afirma că "forța militară a Europei, "puterea dură" a acesteia, ar putea fi derizorie, așa cum a sugerat Donald Rumsfeld... Însă "puterea ei blândă" este, într-adevăr, formidabilă."88 Majoritatea americanilor recunosc, de asemenea, acest
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de asemenea, la creșterea prestigiului și a atractivității ei. Marile comunități expatriate și stabilite în Statele Unite 2,4 milioane de chinezi și 1,7 milioane de indieni au sporit interesul americanilor față de țările de baștină ale acestora. De asemenea, legăturile transnaționale în industria informației sunt strânse, deoarece companiile de înaltă tehnologie ale S.U.A. stabilesc din ce în ce mai multe filiale în Bangalore sau Chennai pentru a-și asigura aici servicii în timp real. Dar adevărată promisiune pentru China și India se află, încă, în
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
să aibă în vedere ONG-urile atât ca aliați, cât și ca adversari. Din perspectiva Americii se cuvine menționat faptul că Bruxelles, Londra și Paris au depășit Washington și New York ca orașe ce găzduiesc organizații neguvernamentale internaționale.128 Înmulțirea contactelor transnaționale a fost însoțită de o creștere numerică a tipurilor organizațiilor de această factură. În urmă cu câteva decenii, mari organizații birocratice cu bugete substanțiale precum corporațiile multinaționale sau Biserica Romano-Catolică erau tipurile cele mai cunoscute de organizații transnaționale. Puterea blândă
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Înmulțirea contactelor transnaționale a fost însoțită de o creștere numerică a tipurilor organizațiilor de această factură. În urmă cu câteva decenii, mari organizații birocratice cu bugete substanțiale precum corporațiile multinaționale sau Biserica Romano-Catolică erau tipurile cele mai cunoscute de organizații transnaționale. Puterea blândă asigurată de numele anumitor corporații este cunoscută de decenii. Astfel de organizații rămân importante, dar reducerea costurilor comunicării în era utilizării internetului a deschis noi posibilități pentru organizații cu structuri laxe și cu puțin personal stabilit la sediu
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
cont de granițe. Implicând adesea cetățeni bine poziționați în politica internă a diverselor țări, astfel de rețele au capacitatea de a atrage atenția mass-mediei și a guvernelor asupra problemelor ridicate de ele. Ele creează un nou gen de coaliții politice transnaționale. De pildă, coaliția pentru interzicerea minelor antipersonal a adus laolaltă ONG-uri, celebrități și politicieni din mai multe țări. Revoluția informației face ca statele să devină mai permeabile. Guvernele trebuie să împartă acum scena cu actori care pot folosi infomațiile
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
mod direct sau indirect, prin mobilizarea adepților. Dată fiind puterea editorilor și a altora care ne ajută să ne orientăm prin avalanșa de informații disponibile în era internetului, o modalitate brută de a măsura importanța tot mai mare a organizațiilor transnaționale este scurta evaluare a frecvenței menționării acestor organizații în principalele publicații. Prin prisma acestui indicator, cele mai mari ONG-uri au devenit combatanți consacrați în lupta pentru atragerea atenției editorilor influenți. Spre exemplu, după ce organizația Human Rights Watch a publicat
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
naționale. Iar acum GCG își concentrează misiunea asupra obținerii de ajutor pentru dezvoltarea Ghanei și este pe cale să stabilească o rețea a celor 2,5 milioane de expatriați ghanezi, pentru a intensifica fluxul de capital către țara lor.132 Corporațiile transnaționale reprezintă adesea ținta activităților ONG-urilor în cadrul unor campanii precum cele care nominalizează și blamează companiile care plătesc salarii foarte mici muncitorilor din țările sărace. Uneori astfel de campanii sunt încununate de succes, deoarece ele chiar amenință să priveze corporațiile
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
fora în locurile aparținând Patrimoniului UNESCO. Decizia a fost luată la doi ani după ce firma Shell a fost constrânsă de ecologiști să abandoneze planurile de a fora într-o așezare din Bangladesh aflată în patrimoniul UNESCO.133 Mai multe companii transnaționale de produse farmaceutice au fost blamate de către ONG-uri și au renunțat la procesele din Africa de Sud în anul 2002, procese având drept obiect încălcarea patentelor pentru medicamentele împotriva SIDA, deoarece, după cum specifica ziarul Financial Times, "solicitarea de responsabilitate socială din partea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nu pot ignora deciziile organizației fără să plătească un preț scump pentru aceasta. Organizațiile și rețelele rău-intenționate pot căpăta, de asemenea, putere blândă. Puterea blândă depinde de un public receptiv, chiar dacă ochiul celui care privește este nefast. Deși organizațiile teroriste transnaționale precum Al Qaeda stârnesc aversiune aproape din partea lumii întregi, pentru unii extremiști aceste organizații sunt, în mod evident, atractive. Dacă, în epoca Războiului Rece, Uniunea Sovietică și comunismul reprezentau pentru Statele Unite cele mai primejdioase provocări în materie de putere blândă
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
număr de alianțe și instituții care au durat șaizeci de ani. În timpul Războiului Rece am învins Uniunea Sovietică printr-o strategie de îngrădire care a implicat deopotrivă puterea blândă și puterea dură. Este adevărat faptul că noua amenințare a terorismului transnațional a sporit vulnerabilitatea Americii și că parte din unilateralismul nostru manifestat în urma evenimentelor din septembrie 2001 a fost motivat de teamă. Dar Statele Unite nu pot face față acestei noi amenințări identificate în strategia de securitate națională fără a coopera cu
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de răspuns cu o soluție completă. Să ne gîndim încă o dată la situația din Afganistan. Bombardamentele precise și Forțele Speciale au învins guvernul taliban, însă forțele americane au redus la tăcere mai puțin de un sfert din Al Qaeda rețea transnațională cu celule în șaizeci de țări. Statele Unite nu pot bombarda celulele Al Qaeda din Hamburg, Kuala Lumpur sau Detroit. Succesul împotriva acestora depinde de o strânsă colaborare civilă, fie prin împărtășirea de informații, fie prin coordonarea operațiunilor de poliție din
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
o retorică exagerată care să-i irite pe ceilalți. În ciuda tuturor acestor neajunsuri, noua strategie a constituit un răspuns la curentele profunde apărute în politica mondială și puse în lumină de evenimentele de pe 11 septembrie 2001. "Privatizarea războiului" de către grupări transnaționale precum Al Qaeda, de pildă reprezintă o schimbare istorică majoră în politica mondială, de care trebuie să se țină seama. Iar noua strategie a administrației Bush interpretează corect acest fapt. Ceea ce Statele Unite încă nu au stabilit în mod concret este
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
am descurcat mai bine în determinarea scopurilor decât în stabilirea mijloacelor. În privința acestei dimensiuni, atât administrația cât și Congresul au fost profund divizate. Potrivit strategiei de securitate națională, amenințările cele mai mari cu care se confruntă poporul american sunt terorismul transnațional, armele de distrugere în masă și, mai ales, îmbinarea celor două. Dar pentru a face față provocării reprezentate de organizațiile militare transnaționale care își pot procura aramament de distrugere în masă, este necesară cooperarea cu alte țări iar cooperarea este
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]