3,642 matches
-
Exercițiul Stimularea tiroidei Controlul greutății “Inelele energetice tibetane și Împletitura celtică” (eden) Exercițiul Întinderea trunchiului Touch of Health (Thie) Toxemia Toxine Eliminarea din organism Energia toxinelor Masarea tălpii pentru ficat Masarea palmei pentru ficat Sistemul limfatic și Controlul greutății și Trauma Degradarea matricei energetice Imprimarea În energii Abandonul sexual și abuzul Tratamente medicale. Vezi tratamente medicale Exercițiul Apăsarea axei triple Meridianul triplu cald Exercițiul respirație Darth Vader Mobilizarea energiei Endometrita Fibroame Producția hormonală controlată de În răspunsurile imunitare și la stres
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Tisa și păcătuiește, ca și personajul biblic, prin curiozitatea de a ști și a vedea lucruri teribile. Ea sondează drama spirituală a lui Adrian, care începe să-și ascundă tot mai greu ostilitatea față de regimul totalitar și-și asumă afectiv trauma de familie a Tisei. Tatăl iubitei, ucis în pogromul din ianuarie 1941, mama rămasă de atunci cu sufletul strivit și mintea rătăcită sunt chemări ale unei realități din trecut pe care nici nu o bănuise. Tragedia iernilor bucureștene din anii
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
primul rînd, permiteți-mi să mă prezint. Înainte de a mă face detectiv particular, am lucrat treizeci de ani În domeniul auto. Dat fiind că am trecut eu Însumi prin diferite experiențe dureroase, știu cît se poate de bine prin ce traumă treceți În acest moment. Se apleacă spre mine, și gușa Îi flutură ușor. — Fiți Încredințată, vă rog, o sută și cincizeci la sută, că În urma anchetei mele veți obține rezultate sigure. — Aha. Super, fac eu Înghițind În sec. Îhm... Mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
m-am sculat la ora trei și m-am simțit atît de greoaie că n-am putut nici măcar să mă Întind În pat, așa că m-am dus să mă uit la emisiunea aia de pe cablu, Povești adevărate despre nașteri - cînd trauma devine tragedie. Ceea ce poate că a fost o greșeală, dacă mă gîndesc mai bine. Din fericire Însă, era treaz și Luke, și mi-a făcut o ciocolată caldă ca să mă calmez și mi-a zis că e puțin probabil să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
bătaie mai lungă - mai mulți dintre profesorii tineri care au ținut cursuri și seminarii s-au oprit cu precădere asupra anilor ’50: asupra totalitarismului crâncen, discreționar, asupra Gulagului, a rezistenței din munți, asupra literaturii proletcultiste și jdanoviste, adică asupra unei traume pe care ei nu au trăit-o decât, eventual, la modul indirect, prin memoria revanșardă a unor interpuși. De ce - se Întrebau ei - ne grăbim să transformăm perioada cu pricina Într-o realitate muzeală sau de bibliotecă, neutralizând implicit Întreaga sa
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
formare, fără să fim siguri, totuși, că vom ajunge acolo, la Costinești sau Vama Veche. În aceste condiții, pe care ei le-au primit de-a gata, fiind privilegiul lor istoric fericit, avem noi dreptul să le Încărcăm memoria cu traume străine modului lor de viață, sensibilității lor, cu atrocități care nu le aparțin, pe care nu doresc să le interiorizeze? Desigur, veți spune că dilema este fals pusă, că trebuie să-și cunoască istoria, mai ales că ei trăiesc Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
același tip de memorie implicată precum supraviețuitorii, câți mai există, ai Gulagului, e o realitate biologică și istorică, dar mult mai imoral decât această „privire din afară” asupra unei drame istorice mi se pare trecerea sub tăcere și ignorarea acestei traume. Ioana Macrea-Toma: Între uitare și muzeificare ar mai fi o posibilitate. Ar putea exista pur și simplu Înțelegerea a ceea ce s-a Întâmplat În comunism. Adică pur și simplu să luăm cărțile. Să discutăm cu oamenii și de acolo să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceea formula generație tânără fără memorie mi se pare tautologică. Nici o generație tânără nu are memorie - sau are un anumit gen de memorie, Încorporată datorită părinților. Și de aici refuzul. În primul rând părinții sunt cei care refuză. Noi vedem trauma În ei și de aceea o refuzăm și noi. Multă lume mă Întreabă de ce am ales să studiez epoca asta. Literați sau nu, toți o consideră un subiect obscur și oarecum perdant pentru cel care Îl abordează. În primul rând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Iresponsabilitatea politică a tinerilor de azi e la fel de semnificativă. Privim distrați la atacurile teroriste din Occident ca la orice altă știre. Efectul mass-media ne face imuni la manifestările istoriei contemporane În aceeași măsură În care ne imunizează și față de niște traume ale trecutului, devenite, așa cum ați spus, subiecte de lucrări științifice ca oricare altele. Poate că Întrebarea studenților despre care e vorba În text reflectă un anume complex al detașării, ei simt că nu pot privi decât muzeal aceste perioade istorice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acest fond, fiecare are dreptul la o atitudine nuanțată, nu maniheistă. Anca Hațiegan: Mie mi-a rămas În minte Întrebarea domnului Borbély - știu că e o obsesie mai veche a dumnealui: „Putem sau avem dreptul să le inducem copiilor această traumă a noastră?”. În textul pe care ni l-ați dat spuneți că, de fapt, această traumă nu vă aparține, integral, nici dumneavoastră. La un moment dat faceți o remarcă interesantă cu privire la faptul că cei din generația dumneavoastră sunt mai preocupați
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rămas În minte Întrebarea domnului Borbély - știu că e o obsesie mai veche a dumnealui: „Putem sau avem dreptul să le inducem copiilor această traumă a noastră?”. În textul pe care ni l-ați dat spuneți că, de fapt, această traumă nu vă aparține, integral, nici dumneavoastră. La un moment dat faceți o remarcă interesantă cu privire la faptul că cei din generația dumneavoastră sunt mai preocupați de „obsedantul deceniu”, de anii ’50, decât de ceea ce au trăit pe propria piele. Asta probabil
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lucrurile se complică foarte mult. Anca Hațiegan: Dar orice poate declanșa așa ceva, câtă vreme ești viu. Ce să facem? Să nu mai vorbim, pentru ca nu cumva să atingem ceva din sensibilitatea celuilalt? Din momentul În care te naști ești expus traumelor de tot felul. Viața Însăși e o traumă, dacă e pe-așa, pentru că pune probleme existențiale. Ar fi foarte trist dacă nu ar fi așa. Cum se zice, numai pietrele nu plâng... Ștefan Borbély: Al doilea: nu vreau să insist
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
orice poate declanșa așa ceva, câtă vreme ești viu. Ce să facem? Să nu mai vorbim, pentru ca nu cumva să atingem ceva din sensibilitatea celuilalt? Din momentul În care te naști ești expus traumelor de tot felul. Viața Însăși e o traumă, dacă e pe-așa, pentru că pune probleme existențiale. Ar fi foarte trist dacă nu ar fi așa. Cum se zice, numai pietrele nu plâng... Ștefan Borbély: Al doilea: nu vreau să insist prea mult, dar trebuie să Înțelegeți că noi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au făcut și cei dinaintea dumneavoastră. Ștefan Borbély: Nu știu dacă este chiar așa. Pentru că noi am făcut trecerea de la mașina de scris la computer. Este generația care face trecerea. Mircea Cărtărescu a scris Împotriva mașinii de scris: e o traumă a acestei generații, care a schimbat suportul cultural din mers, și a făcut-o la maturitate. Generația aceasta a fost pur și simplu pe val, a prins computerul, a prins Internetul și a intrat, prin intermediul lor, În jocul propriei sale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Stradă, Disc). Alienarea și scindarea ființei, îndepărtarea de sine și de ceilalți conduc la fragmentare discursivă (Întuneric). Terifiant, simbolul păsării de pradă e un avertisment ibsenian în Vulturul albastru, proza considerată emblematică pentru volum, aproape o „nuvelă teatrală”. Reactivând o traumă pe care eroina vrea s-o „uite” în trecut, cu reîntoarcerea unor prieteni de demult la „vila fără nume” aparținând soților Samarin, un vechi conflict tinde a se reface și se tranșează într-o descărcare violentă peste ani. Concentrând epicul
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
G. Tutoveanu, V. Voiculescu, Tudor Pamfile și M. Lungianu. Proaspăt înființată după război, F.d. continuă oarecum tradiția sămănătoristă a revistei „Făt-Frumos”, din al cărei comitet de redacție făcuse parte G. Tutoveanu. Puternic marcată de experiența războiului, literatura prezentă aici tematizează traumele necicatrizate încă ale acestuia. Publică poezie V. Voiculescu (Îngerul nădejdii), G. Tutoveanu, V.I. Popa, I.U. Soricu, I. Ojog, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu). Războiul este subiectul predilect și în proză, ilustrat prin schițele lui Tudor Pamfile (Căprarul Grigoruț
FLORILE DALBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287035_a_288364]
-
acestea, Atelierele... e poate cea mai bună carte a autoarei, cu o structură de ansamblu atent studiată; astfel, cele trei secțiuni componente (La întretăierea drumurilor comerciale, Elegii și Atelierele) ar putea fi asociate cu inserția istorică a „ciumei” totalitare, interiorizarea traumei și „analiza” detaliată a sistemului. Primul ciclu pare desprins din volumul de debut, cu care manifestă vădite afinități, inedite fiind doar aglutinarea lamentației istorice într-un spațiu textual definit și directețea aluziilor: „La întretăierea drumurilor comerciale/ se poate muri prin
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
remarcat de I. Negoițescu: senzorialul se blochează în noțional, iar trăirile pe care eul liric le etalează rămân captive în crusta conceptelor. Desprinderea se realizează odată cu Blindajul final (1981), unde poeta abolește cenzura estetizantă și eliberează viziunile dictate sub imperiul traumei. Pe aceeași linie neoexpresionistă, de confesiune deturnată în pansexualism și tanatic, se desfășoară și lirismul din Var (1989), Parcul (1991) și Cocoșul s-a ascuns în tăietură (1996), pentru ca Fugi postmoderne (2000) și Îmi mănânc versurile (2003) să releve o
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
O mare parte a studiului este consacrată analizei nuvelelor, clasificate în trei mari categorii: nuvele și povestiri din război și viața de campanie, nuvele satirice și de atitudine socială și nuvele de investigație analitică, monografii ale unor obsesii erotice și traume sufletești. Aici G. rezumă de obicei subiectul, definește tematica, descrie universul obsesional și metodele de investigare psihologică, insistând mai puțin asupra tehnicilor narative și asupra rolului lor în modernizarea prozei interbelice. Romanele sunt catalogate în funcție de momentul apariției și de importanță
GHIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287271_a_288600]
-
lit., 788-789; Pop, Viață, 95-100; Popa, Ist. lit., II, 1065-1066; Alex. Ștefănescu, Gabriel Liiceanu, RL, 2002, 20; Mircea Iorgulescu, Gabriel îngerul și Liiceanu demonul, „22”, 2002, 664, 665; Alex. Ștefănescu, Jurnalul lui Liiceanu, RL, 2002, 45; Constantin Abăluță, Jurnalul unei traume, „22”, 2003, 671. M.I.
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
cu fatalitate orice familie le încearcă, la care se adaugă asistența și terapia lor (capitolele 9 și 10). Aș menționa aici satisfacția și, în același timp, mâhnirea provocate de constatarea că în descrierea și explicarea diferitelor probleme, carențe, disfuncționalități și traume familiale (certuri, neglijențe, violențe, abuzuri etc.) inclusiv psihologii scot în evidență determinarea tranșantă a factorilor (macro)sociali, dintre care sărăcia (asociată cu școlaritatea redusă) este decisivă. Satisfacție din punct de vedere epistemologic, ca sociolog, adâncă mâhnire, ca umanist, pentru gravele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
probabil pentru că și mijloacele erotico-sexuale convingătoare de împăcare au mai puțină forță. Oricum, ceea ce arată cercetările concrete și experiența curentă este că într-o asemenea atmosferă de risc violental, femeile suferă nu doar fizic din cauza agresiunii propriu-zise, ci și a traumei că agresivitatea se poate repeta. Trăiesc, adică, „cu frica în sân”. Și din nou asocierea dominantă este cu alcoolismul. Întrebarea pe care atâtea femei, inclusiv din România, și-o pun aproape în fiecare zi: „Oare iar vine beat acasă și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puține și nu angajează „scandaluri” în jurul lor. Cercetări de anvergură s-au întreprins însă în legătură cu efectele pe termen scurt, mediu și lung asupra copiilor abuzați sexual, ele arătând în unanimitate că victimele suferă fizic și emoțional momentan, dar rămân cu traume psihice și dificultăți în relațiile afective și erotice și pe termen lung. Efectele nu sunt însă insurmontabile. Asistența psihologică este deosebit de importantă. Terapeuții neprofesioniști sau prea entuziaști cu privire la monstruozitatea actelor sexuale abuzive față de copii au produs și anumite efecte negative
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Fenomenul a luat o asemenea amploare, încât s-a înființat în SUA și o „Fundație a falsei memorii”, care milita tocmai împotriva creării de către terapeuți sau alte persoane adulte a sindromului de falsă memorie. Dar este greu de spus dacă traumele din copilărie, inclusiv cele sexuale, care au fost reprimate, pot fi apoi corect reamintite. Cercetările arată că sunt valabile și sindromul falsei memorii, precum și recuperarea prin terapie a experiențelor traumatice reale din copilărie (vezi și Hampton, 1999). Abuzul sexual are
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
problemele sunt mai multe și mai diverse. Funcționează însă și mecanisme mai subtile: în urma bătăliei pentru custodie dintre cei doi soți - în final câștigând tatăl (știm că mamele se zbat să le fie dată lor custodia) -, copiii rămân cu profunde traume emoționale, care vor avea influențe negative în relația cu noua mamă; cu deosebire în perioada pubertății și a adolescenței, atunci când copiii rămași cu mama se mută la tată, înseamnă că o fac pentru că nu se mai înțeleg cu aceasta, iar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]