4,948 matches
-
pătrunderea într-un grup elitist și valorizarea talentelor sau experienței profesionale; ori salariu, locuință, stimă, ca urmare a unei munci deosebite etc.); dacă satisfacerea unor trebuințe de nivel superior este împiedicată, crește nevoia de a satisface una sau mai multe trebuințe de nivel inferior. Contrar teoriei lui Maslow, care susține satisfacerea progresivă a nevoilor de la cele simple la cele complexe, din teoria ERG rezultă că acest proces nu are o evoluție neapărat progresivă. Teoria ERG este o teorie a motivației bazată
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
extrinsecă și intrinsecă. Prin motivarea extrinsecă sunt satisfăcute, în special, necesitățile existențiale și relaționale, în timp ce prin motivarea intrinsecă sunt satisfăcute nevoile de dezvoltare. Alderfer menționează că toate cele trei categorii de nevoi pot fi operaționale în același timp. Teoria satisfacerii trebuințelor a fost propusă de psihologul David McClelland și folosește nevoile ca obiectiv central. El afirmă că un factor major al motivației este intensitatea nevoilor individuale de îndeplinit. După această teorie, nevoile reflectă caracteristici personale, relativ stabile, pe care individul le
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
AMICUL FAMILIEI, revistă literară, bilunară, apărută la Gherla și Cluj între 1 august 1878 și 1 noiembrie 1890. Revista, purtând subtitlul „Foaie pentru toate trebuințele vieții sociale. Instrucțiune. Distracțiune”, avea ca moto versurile lui Gh. Sion: „Vorbiți, scrieți românește/ Pentru Dumnezeu”. Proprietar, editor și redactor era N. Negruțiu-Fekete, iar profesorul clujean Gr. Silași este acela care a încercat, fără să izbutească, să impună publicației o
AMICUL FAMILIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285321_a_286650]
-
grupuri clasiale (p. 118). Dar, în opinia noastră, generațiile, așa cum au fost definite, sunt grupuri sociale, prin urmare între acestea pot avea loc conflicte sociale. Totuși, „contradicția dintre generații este un element indispensabil al procesului social. O identitate mecanică între trebuințele și modurile de acțiune ale generației tinere cu cele ale generației adulte ar duce la stagnarea socială” (p. 118). În ce măsură generația tânără de astăzi este conștientă de rolul ei în viața socială și în contextul istoric prezent al României? În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
timp, minoritatea, definită ca „grupuri cu atitudini și comportamente specifice față de majoritate” (p. 130), este văzută ca un factor de schimbare socială, datorită diferenței culturale față de majoritate, dar și a faptului că ele tind să solicite majorității să „se readapteze trebuințelor proprii și modului lor de a le satisface” (p. 133). Cu privire la națiune, autorul este adeptul perspectivei primordialiste, care prezintă națiunea ca un „fapt organic înrădăcinat în procese sociale, umane și istorice din cele mai vechi timpuri” (p. 141). Națiunea nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cum măsori și cum analizezi informația și a apărut de curând la Editura Brandbuilders, o editură care a publicat lucrări de referință ale unor specialiști în marketing ca Philip Kotler sau John Trout și Al Ries. Marketingul înseamnă să transformi trebuințele și caracteristicile psihologice ale consumatorului în oportunități economice profitabile. Sună simplu, dar nu e foarte ușor. În orice caz, marketingul n-ar putea să-și îndeplinească această misiune fără cercetare. Să luăm un produs comun cum e cafeaua. Câți oameni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de Înșelătoare!), dar mai ales deosebirile. Ce anume Îi apropie și Îi desparte, dincolo de cadrul istoric comun În care apar și evoluează? Nevoia de public și de prestigiu, crede Jean d’Ormesson, pe urmele lui Barbey d’Aurevilly. Toți au trebuință de confirmarea (reală sau simbolică) a puterii lor (și ea, reală sau simbolică) deoarece sunt prinși În mrejele acestui „vis de mărire” sau ale „iubirii de glorie”, care se cer aplaudate la scenă deschisă. Însă pentru a ajunge acolo arivistul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Revoluția a fost și o problemă de modă, o confruntare Între mătase și postav. Astăzi Însă MODA nu se mai reduce la luxul persoanei. Materialul vieții a devenit obiectul unui progres general și a cunoscut o dezvoltare nemaiîntâlnită. Fiecare dintre trebuințele noastre a dus la crearea unei adevărate enciclopedii, iar viața noastră animală depinde de universalitatea cunoștințelor umane. Rezultă de aici că, dictând legile eleganței, moda a ajuns să Îmbrățișeze toate artele. Ea este deopotrivă principiul tuturor lucrurilor și lucrărilor. Și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
decât uimiți să descoperim un soi de similitudine Între adevăratele principii ale arhitecturii și cele pe care urmează să le conturăm mai departe. Așa am ajuns să ne Întrebăm dacă nu cumva, din Întâmplare, o mare parte a obiectelor de trebuință În viața elegantă nu aparțin domeniului arhitecturii. Veșmântul, patul, cupeul, toate sunt forme de adăpostire a persoanei, tot așa cum casa este marele veșmânt care Îl acoperă pe om și cele folositoare lui. După câte se pare, am folosit tot ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aceste reguli: XXXII Eleganța cere cu strășnicie ca mijloacele să fie adecvate scopului. Plecând de la acest principiu și ca o consecință directă a lui, vor fi formulate următoarele aforisme: XXXIII Omul de gust trebuie Întotdeauna să știe să-și reducă trebuințele la ce este mai simplu. XXXIV Fiece lucru trebuie să pară ceea ce este. XXXV Risipa de ornamente dăunează efectului. XXXVI Ornamentul trebuie pus În partea de sus. XXXVII Pentru orice lucru, numărul mare al culorilor va fi de prost gust
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Chestionare multifazice - inventare, Testul de motivație LMI Leistungmotivationinventar, Testul de personalitate CPI 434 California Psychological Inventory, Interviul (convorbirea), Sondajul. Metoda experimentală, Metoda statistico-matematică. Conținutul experimentului Strategia elaborării programului a avut în centrul atenției personalitatea studentului tipic de la medicină, cu particularitățile, trebuințele și interesele sale, experiența sa de viață. Acest program special elaborat prin mijloacele specifice jocurilor sportive trebuie să fie creator de experiențe de viață, inclusiv profesionale, de construire a sensului în care fiecare student își găsește drumul dezvoltării sale acționând
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
că trocul a apărut după prima diviziune socială a muncii, pentru că de atunci există nevoi diversificate și oameni diferiți social, ce produc bunuri diferite. Trocul este mai mult decât un dar. Este o nevoie a unui schimb, pe fondul unor trebuințe conștientizate. De aceea, nimeni nu schimbă decât ce are pentru ce are nevoie, schimbul nefiind făcut întâmplător, asemeni darului, când cel care iniția operațiunea nu avea un control asupra finalității sale. Trocul presupune existența omului, individului, cu nevoile sale, cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
conștientizate. De aceea, nimeni nu schimbă decât ce are pentru ce are nevoie, schimbul nefiind făcut întâmplător, asemeni darului, când cel care iniția operațiunea nu avea un control asupra finalității sale. Trocul presupune existența omului, individului, cu nevoile sale, cu trebuințele sale, din ce în ce mai diverse și mai sofisticate. Chiar dacă rămâne membru al unei colectivități, organizată din ce în ce mai sofisticat, omul căpătase între timp conștiință de sine și exista ca individ în lume. Schimbul autistic devenea un schimb interesat. Cu trocul începe marea aventură a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
poată satisface nevoile mai urgente. Aceasta este esența activității economice: ducerea la îndeplinire a acțiunilor de schimb"248. Schimbul economic este acea formă de schimb care are mobiluri și finalități legate de conștientizarea de către om a nevoilor sale și a trebuințelor sale. Trocul este prima formă de schimb economic. Schimbul economic este mai mult decât schimbul neeconomic, deoarece omul nu mai privește doar spre zei, ci și spre sine însuși. Schimbul economic presupune o evoluție, un nivel superior de rațiune și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
constă tocmai în această poziție diferită și conștientă a omului în raport cu ceilalți și cu sine însuși. Schimbul pre economic este specific unei adunări condusă de un preot sau un șef recunoscut, pe când schimbul economic este specific indivizilor cu nevoi și trebuințe. Dacă schimbul pre economic este în primul rând unul ritualic ca parte a unor ritualuri magice sau religioase, schimbul economic nu mai deține această încărcătură. Omul se desprinde de natură și de zei și privește spre sine și ceilalți oameni
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
bunuri? Dimensiunea lor morală, setul de valori și principii unic umane pe care ni le-a dăruit natura și Marele Creator. Schimbul economic este operațiunea profund umană, cu valențe morale interne, care stă la baza satisfacerii în mod pașnic a trebuințelor. Schimbul economic apare mai târziu în evoluția umană, după diviziunea muncii sociale, deoarece atunci omul are o gândire, o conștiință de sine, are limbaj și poate socializa, poate coopera. Cooperarea umană pe baza intereselor umane, având la bază morala umană
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cresc un porc sau doi, pentru a-i vinde în luna decembrie, de sărbători, după cum întotdeauna când într-o gospodărie este nevoie de ceva, se face rapid o socoteală în legătură cu ce se poate valorifica și cantitățile necesare pentru a satisface trebuința respectivă. De aceea, în căruțe vom găsi, în drum spre târg, păsări, animale, grâne, alcool produs în gospodărie, lână, legume, fructe, cereale. În drum invers spre casă acestea vor conține sârmă pentru îngrădire, cherestea, materiale de construcții, sau alte animale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
puține, tocmai din cauza primitivismului și a lipsei altor garanții. Marfa trebuia să dețină ceea ce numește "valoare de întrebuințare" și predictibilitate în manevrare. Sintetizăm: "Inițial servește drept bani, adică este primită în cadrul schimbului, nu ca obiect de consum pentru satisfacerea unei trebuințe, ci spre a fi schimbată pe alte mărfuri, marfa care, ca obiect, satisface o trebuință, circulă și se schimbă cel mai des, oferind astfel maximum de certitudine, că la rândul ei va putea fi schimbată pe alte mărfuri particulare"353
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
valoare de întrebuințare" și predictibilitate în manevrare. Sintetizăm: "Inițial servește drept bani, adică este primită în cadrul schimbului, nu ca obiect de consum pentru satisfacerea unei trebuințe, ci spre a fi schimbată pe alte mărfuri, marfa care, ca obiect, satisface o trebuință, circulă și se schimbă cel mai des, oferind astfel maximum de certitudine, că la rândul ei va putea fi schimbată pe alte mărfuri particulare"353. Marx consideră că această marfă nu s-ar fi putut detașa niciodată în rolul de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
adoptate niciodată în circulație. Legătura cu aurul dar și cu mărfurile o sesizează Bastiat în cunoscutul său eseu "Statul. Ce se vede și ce nu se vede": "Sunteți de acord cu mine că oamenii nu își satisfac imediat niciuna dintre trebuințele lor cu monezi. Dacă le este foame le trebuie pâine; dacă sunt goi le trebuie veșminte; dacă sunt bolnavi, doctori; dacă le este frig, un adăpost și combustibili; dacă aspiră să învețe cărți; dacă doresc să se deplaseze, vehicule și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
valoare de schimb pentru că are o utilitate. Dacă moneda ar fi lipsită de utilitate, nu ar fi dorită, deci nu ar face obiectul schimbului... Utilitatea monedei este puterea de cumpărare, pentru a ne procura prin schimb bunurile care ne satisfac trebuințele. Este inutil să subliniem cât de mare este această utilitate într-o economie monetară, în care, fără monedă, nu ne putem procura nici un bun sau serviciu (...). Valoarea monedei este prin urmare identică cu puterea de cumpărare, adică cu puterea de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ca titular al scaunului mitropolitan de la Vicina un Macarie. La învestitura sa, el se angaja în scris în fața patriarhului Isidor I și a sinodului că nu-și va părăsi turma duhovnicească încredințată și nici reședința decât în caz de "mare trebuință". Referirea are în vedere faptul că Vicina era stăpânită pe atunci "de o mână de păgâni nelegiuiți". Ulterior, în mai 1341 și în aprilie 1343, Macarie lua parte la dezbaterile sinodului patriarhal din Constantinopol. Nu știm când a încetat păstorirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apariție făcându-se de la 1913, când văzuse lumina tiparului primul număr al ziarului cu același titlu, Pan Halippa fiind unul dintre editorii lui. Purtând un subtitlu semnificativ, „Gazetă săptămânală cu tot felul de învățături și știri din toată lumea tipărită pentru trebuințele poporului moldovenesc din Basarabia de către Asociațiunea Astra”, C.m. va deveni în perioada celui de-al doilea război mondial „Foaie săptămânală pentru popor, organ de presă al Fundației Culturale «Regele Mihai I» (Regionala Basarabiei)”. C.m. a fost concepută ca „o gazetă
CUVANTUL MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286621_a_287950]
-
însușirea cea mai prețioasă a unii literaturi. Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și de poetice pentru ca să putem găsi la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații.” Relevarea prin literatură a valorilor spirituale, a tradiției istorice urmărea să ofere argumente în lupta de emanicipare națională și socială. Este pentru prima oară când literatura se constituie ca termen al demonstrării legitimității revendicărilor
DACIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
Radu Ionescu (15 februarie-8 aprilie 1861). Redactor responsabil a fost D. Bolintineanu, urmat de Radu Ionescu, de Pantazi Ghica și de Gr. H. Grandea. D., apărută în focul luptei pentru Unire, își propunea „a sprijini nația și ideile progresiste potrivit cu trebuințele țării” și a dus o susținută campanie de lămurire a opiniei publice asupra importanței actului Unirii. Articolele erau scrise, majoritatea, de D. Bolintineanu. El deținea, ca și la „Poporul suveran”, rubrica „București” căreia, de la numărul 16, i-a dat titlul
DAMBOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]