1,966 matches
-
la nivelul sănătății - România înregistrează 2017 printre cele mai ridicate procente din populație care nu practică deloc sport - 63% comparativ cu 46% media UE. De asemenea 51% declară că nu practică niciun fel de activități fizice comparativ 35% media UE - trendul este în creștere în ambele cazuri, față de 2013 +3% sport, +15% activitate fizică de orice fel. ... 2. Riscurile pentru sănătate sunt ridicate - analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre-obezității România clasându-se peste media europeană și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
că nu practică niciun fel de activități fizice comparativ 35% media UE - trendul este în creștere în ambele cazuri, față de 2013 +3% sport, +15% activitate fizică de orice fel. ... 2. Riscurile pentru sănătate sunt ridicate - analiza datelor indică un trend îngrijorător ascendent al pre-obezității România clasându-se peste media europeană și obezității în rândul adulților din cauza lipsei atractivității față de activitățile fizice și sport dar și din cauza facilităților, bazei materiaeă inadecvate la nivel local doar 17% din
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
de la județ la județ, în funcție de posibilitatea practicării sporturilor la nivel geografic. Totodată, tipul acestor baze de date este dat și de tradiția practicării unui anumit sport într-o anumită zona geografică. Cele două grafice ne indică câteva trenduri clare – o distribuție disparată a tipologiei de baze sportive - indexul de disparitate în acest caz între cele mai numeroase - terenuri de fotbal - 2104 - și cele mai reduse - skatepark 2, sală de scrimă 6 sau sală de box 25 este extrem
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
din partea Ministerului Apărării Naționale, în 2010 s-au obținut 209 medalii naționale și 69 de medalii internaționale, comparativ cu anul 2020, când s-au obținut 541 de medalii naționale și 58 de medalii internaționale. Astfel, se poate observa un trend în scădere din perspectiva performanțelor sportive din cadrul competițiilor internaționale. Cele mai mult medalii s-au obținut în perioada 2018-2019, și anume 349, respectiv 354 de medalii naționale și 116, respectiv 138 de medalii internaționale. Grafic. Medaliile naționale și internaționale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
obținut în perioada 2018-2019, și anume 349, respectiv 354 de medalii naționale și 116, respectiv 138 de medalii internaționale. Grafic. Medaliile naționale și internaționale obținute în perioada 2010-2020. Sursa: MApN Din perspectiva bugetului alocat în perioada 2012-2020, putem observa un trend în creștere pentru dezvoltarea bazei materiale sportive. În 2020 s-a alocat cu 68,956,000 mai mult, în comparație cu anul de referință 2012. Creșterea substanțială a bugetului alocat activităților sportive și dezvoltării bazei materiale sportive din ultimii trei ani 2018-2020
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
Comitetului Internațional Olimpic. Regulile de calificare pentru fiecare sport olimpic sunt stabilite de Federația Internațională care guvernează fiecare sport internațional din competiție. Medalii Jocuri Olimpice RO 1988 - 2020 Din perspectiva performanțelor la Jocurile Olimpice de vară se poate observa un trend descendent în obținerea medaliilor și în participarea activă la Jocurile Olimpice. România și-a atins potențialul maxim la Jocurile Olimpice din 1984, organizate în Los Angeles, când a reușit performanța câștigării a unui total de 53 de medalii, dintre care
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
de medalii din 1968. Grafic. Performanța sportivilor seniori la campionatele mondiale - date prelucrate MSp 2020 Declinul în performanță la nivelul sporturilor olimpice se poate observa mai clar atunci când este comparat cu rezultatele obținute la sporturile neolimpice: se observă două trenduri paralele la nivelul sporturilor neolimpice: 1. O performanță aproximativ constantă și apreciabilă, cu creșteri punctuale la nivelul unor ani 2002, 2012, 2016, 2018, în aria sporturilor neolimpice la campionatele mondiale de seniori, cu valori apropiate de 50 de medalii, respectiv
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
sporturi olimpice/sporturi neolimpice/arte marțiale - prelucrare MSP Evoluția sporturilor neolimpice, și mai ales a artelor marțiale ca exponent principal, este explozivă în ultimii 20 de ani, cu un vârf de performanță în perioada 2009-2012, unde diferența a atins punctul maxim, însă trendul se păstrează în continuare. Grafic. Raport performanță competiții internaționale sporturi olimpice/sporturi neolimpice/arte marțiale - perioade 3 ani premergător jocurilor olimpice - prelucrare MSp 2020 Această evoluție se datorează particularităților de stiluri competiționale la nivelul artelor marțiale - artele marțiale sunt o ramură extrem
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
2 ani participării la jocurile olimpice - date prelucrate MSP 2020 Performanța la jocurile olimpice poate fi anticipată analizând performanța sportivilor de elită la probele de la campionatele mondiale CM în ultimii doi ani premergători participării la olimpiadă - se observă un trend descrescător pentru performanța olimpică raportată la campionatele mondiale - în perioada 1996-2004 performanța olimpică depășește performanțele obținute la campionatele mondiale, acest trend fiind inversat începând cu jocurile olimpice din 2012. este evidentă însă scăderea semnificativă a performanței pe parcursul ultimilor 25
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
elită la probele de la campionatele mondiale CM în ultimii doi ani premergători participării la olimpiadă - se observă un trend descrescător pentru performanța olimpică raportată la campionatele mondiale - în perioada 1996-2004 performanța olimpică depășește performanțele obținute la campionatele mondiale, acest trend fiind inversat începând cu jocurile olimpice din 2012. este evidentă însă scăderea semnificativă a performanței pe parcursul ultimilor 25 de ani. Acest trend descendent este evidențiat mai clar de graficul următor. Grafic. Medalii olimpice raportate la medalii CM la probe
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
olimpică raportată la campionatele mondiale - în perioada 1996-2004 performanța olimpică depășește performanțele obținute la campionatele mondiale, acest trend fiind inversat începând cu jocurile olimpice din 2012. este evidentă însă scăderea semnificativă a performanței pe parcursul ultimilor 25 de ani. Acest trend descendent este evidențiat mai clar de graficul următor. Grafic. Medalii olimpice raportate la medalii CM la probe olimpice în perioada pre olimpică - date prelucrate de MSP 2020 Observăm o scădere cu aproape 50% a performanței la Jocurile Olimpice în raport
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
la probe olimpice în perioada pre olimpică - date prelucrate de MSP 2020 Observăm o scădere cu aproape 50% a performanței la Jocurile Olimpice în raport cu CM de la 33% la 19% cu un hiatus în anul 2012 "outlier" pentru trendul major. Grafic. Medalii olimpice raportate la medalii CM la probe olimpic, neolimpice inclusiv arte marțiale în perioada pre olimpică - date prelucrate de MSP 2020 Dacă introducem în calcul și artele marțiale, trendurile menționate anterior se accentuează dramatic - în 24 de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
cu un hiatus în anul 2012 "outlier" pentru trendul major. Grafic. Medalii olimpice raportate la medalii CM la probe olimpic, neolimpice inclusiv arte marțiale în perioada pre olimpică - date prelucrate de MSP 2020 Dacă introducem în calcul și artele marțiale, trendurile menționate anterior se accentuează dramatic - în 24 de ani evoluția a fost de la un procentaj de 80% medalii la jocurile olimpice raportat la medalii la CM la 1% în ultimii 12 ani cu un o linie de referință în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
permită un control real asupra modului în care sunt utilizate resursele bugetarea performanței. ... Pericole strategice 1. Lipsa diferențierii dintre sporturile olimpice și neolimpice - din cauza sistemului de recompensare financiară observăm o tendință negativă la nivelul performanței sporturilor olimpice și un trend pozitiv la nivelul sporturilor non olimpice - o diferențiere clară între aceste două categorii și construcția unui sistem de "incentives" pentru sporturile olimpice este o condiție esențială pentru inversarea trendului negativ. ... 2. Există un trend descendent accentuat la nivelul performanțelor la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
observăm o tendință negativă la nivelul performanței sporturilor olimpice și un trend pozitiv la nivelul sporturilor non olimpice - o diferențiere clară între aceste două categorii și construcția unui sistem de "incentives" pentru sporturile olimpice este o condiție esențială pentru inversarea trendului negativ. ... 2. Există un trend descendent accentuat la nivelul performanțelor la olimpiade și performanțelor internaționale în cazul sporturile olimpice. Pe de altă parte, se observă un trend pozitiv la nivelul sporturilor non-olimpice. Cauzele acestor evoluții sunt multiple și se corelează
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
nivelul performanței sporturilor olimpice și un trend pozitiv la nivelul sporturilor non olimpice - o diferențiere clară între aceste două categorii și construcția unui sistem de "incentives" pentru sporturile olimpice este o condiție esențială pentru inversarea trendului negativ. ... 2. Există un trend descendent accentuat la nivelul performanțelor la olimpiade și performanțelor internaționale în cazul sporturile olimpice. Pe de altă parte, se observă un trend pozitiv la nivelul sporturilor non-olimpice. Cauzele acestor evoluții sunt multiple și se corelează între ele lipsa bazei materiale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
unui sistem de "incentives" pentru sporturile olimpice este o condiție esențială pentru inversarea trendului negativ. ... 2. Există un trend descendent accentuat la nivelul performanțelor la olimpiade și performanțelor internaționale în cazul sporturile olimpice. Pe de altă parte, se observă un trend pozitiv la nivelul sporturilor non-olimpice. Cauzele acestor evoluții sunt multiple și se corelează între ele lipsa bazei materiale sportive, lipsa de pregătire a resursei umane, alocări financiare ineficiente - ele trebuie înțelese corect - viitoarele programe trebuie să adreseze trendul negativ la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
observă un trend pozitiv la nivelul sporturilor non-olimpice. Cauzele acestor evoluții sunt multiple și se corelează între ele lipsa bazei materiale sportive, lipsa de pregătire a resursei umane, alocări financiare ineficiente - ele trebuie înțelese corect - viitoarele programe trebuie să adreseze trendul negativ la nivelul performanței olimpice, fără a reduce popularitatea și performanța înregistrată la nivelul sporturilor non-olimpice. În prezent, alocarea de resurse financiare nu este corelată neapărat în mod direct cu performanța contrast între alocările pentru sporturile non olimpice vs sporturi
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
111 Greci 7 14 7 10 7 6 Sursa: Institutul Național de Statistică În ceea ce privește natalitatea pentru localitățile Strehaia și Greci în perioada 2014-2019, putem observa o oscilație a numărului de persoane născute, fără a se contura un trend clar. Anul cu valoarea cea mai ridicată a numărului de persoane născute în localitatea Strehaia este 2019 (111 persoane) iar anul în care s-au înregistrat cele mai mici valori este 2015 (89 persoane). Dacă ne referim la localitatea Greci
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
cu cca. 42%), COVnm (cu cca. 30%), NH_3 (cu cca. 19%) și PM_2,5 (cu 7%). Progresele înregistrate datorită politicilor și măsurilor în vigoare, evaluate ținând cont de emisiile istorice raportate pentru anul 2020 și anul de referință 2005, indică un trend descendent pentru toți poluanții și respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru COVnm, SO_2 și NH_3. În 2020, angajamentele de reducere sunt depășite pentru NOx (cu cca. 3%) și PM_2,5 (cu cca. 21%). Cea mai importantă sursă de emisii de
PROGRAM NAȚIONAL din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273977]
-
NEC (NOx, COVnm, SO_2, NH_3 si PM_2,5) - emisii totale, exclusiv emisiile de NOx și COVnm din activitățile prevăzute la categoriile 3.B Gestionarea gunoiului de grajd și 3.D Solurile agricole. În perioada 2005÷2020, pentru toți poluanții atmosferici s-a înregistrat un trend descendent, comparativ cu anul 2005, această evoluție pe tipuri de poluanți fiind următoarea: – emisii de NOx: în anul 2020, emisiile au scăzut cu 42,5% comparativ cu anul 2005, în general datorită implementării programului de reducere progresivă a emisiilor aferente instalațiilor
PROGRAM NAȚIONAL din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273977]
-
educație și formare, făcându-l caduc pentru piața muncii, astfel impunându-se actualizarea sau eliminarea lui. Capitolul III Calificarea prin competențe Articolul 15 (1) Modelul de elaborare și actualizare a calificărilor bazat pe modelul calificării prin competențe se înscrie pe trendul european în materie de competențe și are următoarele caracteristici: a) calificarea este flexibilă la schimbările pieței și oferă posibilități de adaptare în piață prin absolvirea de programe de: perfecționare, specializare, conversie/reconversie și recalificare profesională; ... b) modelul calificărilor prin competențe este
METODOLOGIE din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287855]
-
al investițiilor de capital de risc În ceea ce privește investițiile de capital de risc (en. Venture Capital - VC) în domeniul inteligenței artificiale în România, Figura 4.5 prezintă evoluția acestora începând cu anul 2007, conform OCDE. Se poate observa un trend ascendent începând cu anul 2018, corelat și cu avansul acestui domeniu și facilitarea accesului la infrastructura de calcul și arhitecturi deschise. Raportat la nivelul investițiilor în IA din celelalte state membre UE, România ocupă poziția 18/27. Dacă se analizează datele
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
educație. ... 4. Conform raportului DESI 2021, România are rezultate foarte bune în ceea ce privește numărul absolvenților TIC, ocupând din acest punct de vedere un loc fruntaș în rândul statelor membre ale UE cu 6,3% din totalul absolvenților, cu un trend crescător în ultimii 3 ani. De asemenea, un indicator bun este numărul femeilor specialiști în domeniul TIC, care reprezintă 26% din totalul specialiștilor în acest domeniu, mult peste media europeană, de 19%. ... Infrastructura și managementul datelor 1. Planul național de
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
învățământul preuniversitar. ... 3. Planul de Redresare și Reziliența PNRR prevede măsuri de finanțare a activităților de dezvoltare de competențe digitale atât în sectorul public, cât și în IMM-uri, programe necesare în adoptarea IA în întreaga societate. ... 4. Există un trend pozitiv în ceea ce privește atitudinea companiilor față de digitalizare. Astfel, conform datelor INS, ponderea întreprinderilor care au interacționat online cu administrația publică din totalul întreprinderilor a crescut de la 51% în 2010, la 75,4% în 2019. ... 5. Cu toate
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]