2,389 matches
-
de referință, un compendiu academic. E, în sensul cel mai deplin, o carte a unui critic-scriitor, excelent scrisă - și, în mod evident, scrisă cu plăcere -, oferind o lectură agreabilă, însoțită de bucuria intâlnirii cu un spectacol intelectual de calitate. Această trilogie e urmată de Genurile biograficului (2002), carte „înrudită”, tratând în esență aceeași delicată temă și atestând statornica preocupare a criticului pentru literatura confesivă și, pe un plan mai cuprinzător, pentru relația complexă dintre biografic și literar, dintre persoana unui autor
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
propune să lumineze substratul comun poeziei, dramaturgiei și filosofiei. Găsind neproductiv studiul poeziei pe traiectul evolutiv, Ș. are în vedere invariantele acesteia (parcurgând doar volumele editate înainte de 1944), examinează minuțios piesele de teatru Zamolxe și Meșterul Manole, analizează deosebit de pătrunzător „trilogiile” și celelalte scrieri filosofice, recurgând, pentru aprofundarea unor chestiuni, și la exegeza eliadescă din domeniul istoriei religiilor. Capitolul final relevă similitudini între vizionarismul lui Lucian Blaga și simbolistica prozei lui Kafka. Cea mai substanțială contribuție e cea din capitolele dedicate
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
manuscrisul premiat fiind publicat în 1981, sub titlul Înfrângerea somnului. Va fi urmat de alte volume de poezie - Soarele-Lup (1984), Ființa de vis (1989), Agenția de eufemisme (1995), Sinucigași de lux (1996), Răstălmăcirea jocului (1998) ș.a., dar și de romane - trilogia alcătuită din Pelerinul de cenușă (2000), Conspirația vagabonzilor (2001) și din Crematoriul de suflete (2003), ori de proză scurtă - Cantina cu cearcăne (2003) ș.a. S. a tradus foarte mult din scrierile unor poeți din Belgia, Franța, Canada, Spania, Argentina etc.
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
îndeosebi în franceză, fiind prezente în mai multe antologii. I s-au acordat numeroase premii, între care Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1996, 2000), premii ale revistelor „Poesis” (1996), „Convorbiri literare” (1999), „Ateneu” (2000), „Tomis” (2002). Cu pronunțate note autobiografice, trilogia romanescă a lui S. reface universul sordid și mutilant psihic al unui uriaș combinat de utilaj greu, de fapt un lagăr de reeducare pentru cei care îndrăznesc să cârtească împotriva comunismului, dar și pentru cei care săvârșiseseră diverse fărădelegi. În
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
regimului instituit prin crimă și minciună. Ca procedeu narativ, S. face apel la tehnica epistolară, pretextul fiind calsic: medicul psihiatru care l-a îngrijit pe Radu Șendrea încredințează unei edituri, spre publicare, scrisorile primite de la acesta. Totodată, unul din volumele trilogiei conține, alternativ, epistole trimise recent, după anul 2000, de Șendrea, din diferite colțuri ale lumii, aceluiași medic și fragmente narative care refac universul concentraționar din combinat. Scrisorile târzii aduc în prim-plan nume și evenimente reale, de ultim moment: Christian
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
cei care se află în combinat apar ca figuri fie la limita dintre normal și anormal, fie la treapta inferioară a bunului simț, puțini fiind cei cu aspirații intelectuale, aici promiscuitatea morală întâlnind un mediu propice de manifestare. În paginile trilogiei se regăsesc și pagini publicistice virulente cu adresă la cele petrecute după 1989 în România, precum și versuri de o delicatețe și o profunzime aparte. Pentru că S. este, înainte de toate, un poet. Lirica lui se concentrează pe două teme ce se
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
el nu ajunge ca să-mi explic...”. Din acest unghi trebuie citite cele trei cărți principale ale scriitorului, romanele Bate și ți se va deschide (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), Ierarhii (1981) și Schimbarea la față (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), aproape o trilogie a înfrângerii, interpretabile inclusiv din perspectiva subversivă a umilirii individuale în ramele totalitarismului. Cel puțin excepționalul final din Bate și ți se va deschide, minus ultimul paragraf - parcă anume adăugat de cenzură, „salvând” personajul de la ceea ce, din toate punctele de
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
fruntea bem, bem-bem / N-avem timp nici să iubim!/ Și eu port doliu după plug, după carul cu boi/ Lumea o percep cu versul/ Versul fiind subiectivitatea mea/Cea obiectivă/ Nu alerg să mai alerg/ Trăiesc înapoi până la strămoși”. O trilogie dramatică intitulată Metaistorie (1993) și compusă din piesele Formarea omului nou, O lume întoarsă pe dos și Patria de animale, alegorii experimentale paradoxiste, abordează ravagiile produse de comunism în timpul istoric contemporan. SCRIERI: Formule pentru spirit, București, 1981; Culegere de exerciții
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
1939), Divanul persian (1940), Vechime (1940), Ostrovul Lupilor (1941). După moartea primei soții, cu care a avut unsprezece copii, se căsătorește, în 1942, cu Valeria Mitru. În septembrie 1944 moare pe front mezinul scriitorului, Paul-Mihu. Apar acum ultimul volum din trilogia Frații Jderi (Oamenii Măriei Sale, 1942), culegerea Poveștile de la Bradu-Strâmb (1943) și scrierea autobiografică Anii de ucenicie (1944). După august 1944 S. se alătură fără rezerve regimului impus de ocupanții sovietici și primește funcții importante: membru, apoi vicepreședinte al Prezidiului Marii
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
naturală, fabulosul e captat în istorie, căreia îi transferă semnificații tainice, tâlcuri. Ciclul Frații Jderi, alcătuit din Ucenicia lui Ionuț, Izvorul Alb și Oamenii Măriei Sale, încorporează într-o saga romanele consacrate evocării vremurilor trecute. Obiectul e slava și decăderea Moldovei. Trilogia Frații Jderi vine să înfățișeze ceasul de glorie al țării, după ce Zodia Cancerului îi prezentase ticăloșirea. E vorba de lunga domnie a lui Ștefan cel Mare, când acesta izbutește să pună rânduială în toate, să asigure înflorirea ținuturilor pe care
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
al cărui sânge e rece și căruia îi trebuie trup de fecioară ca să se încălzească, oștile turcești pătrund în codrii Moldovei ca o uriașă reptilă, mlădiindu-și corpul și solzii sclipitori, prapurii lui Ștefan poartă chipul Sfântului Gheorghe străpungând balaurul. Trilogia prinde în pânza ei epică viața sătească, negustorească, meșteșugărească și de curte din Moldova mijlocului de secol al XV-lea. E o lume pictată cu exactitate istorică și stilizare discretă, aducând aminte de zugrăvelile murale voronețene. Observația socială (reazemul puterii
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
nou, la modernitate”. În Mitul biografic eminescian este urmărită „constituirea unei imagini epice a biografiei eminesciene în narațiuni ce împletesc în proporții diferite documentarul și ficțiunea”, în discuție fiind biografia scrisă de G. Călinescu, Mite și Bălăuca de E. Lovinescu, trilogia Romanul lui Eminescu de Cezar Petrescu. Macedonski este privit ca un poet „integrat în totalitate” modelului romantic, model pe care nu reușește să îl depășească: „Macedonski vrea să iasă din infernul romantic, dar nu are puterea să pășească în infernul
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
dascăli și mentori pe D. Popovici, Ion Breazu, Liviu Rusu și Ovidiu Drimba. Ulterior va frecventa Facultatea de Filologie de la Universitatea „M. V. Lomonosov” (1953-1957) din Moscova, unde va susține doctoratul în filologie (1958) cu teza Modalități de tipizare artistică în trilogia autobiografică a lui M. Gorki. Debutează la Moscova, în 1957, cu un articol despre I. L. Caragiale, publicat în „Mariiskaia pravda”. Își începe cariera universitară ca lector la Institutul de Limbi și Literaturi Străine din București (1958-1965), avansând conferențiar (1965), profesor
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]
-
privind semnificațiile și ipostazierile mitului în procesul formalizării artistice. Studiile lui Ș. integrează literatura rusă în context universal din perspectivă comparatistă, vizându-i specificul și diferențele în pagini exegetice dense, cu numeroase observații de finețe. Ultima parte a acestei proiectate trilogii urmează să abordeze relațiile dintre timpul artistic și poetica memoriei la mari scriitori ai secolului al XX-lea (Aleksandr Blok, Anna Ahmatova, Ivan Bunin, Vladimir Nabokov). SCRIERI: Russkaia literatura (konța XIX veka - naceala XX veka) (în colaborare), București, 1967; Russkaia
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]
-
și al unor întrebări și reflecții privind contemporaneitatea. S. nu își propune să dramatizeze biografiile unor personaje istorice, ci se concentrează asupra confruntării dintre ideile filosofice și realitatea vieții, asupra momentelor de cumpănă în care conceptele devin vulnerabile, neputincioase. Modalitatea „trilogiei” sale ateniene a fost apropiată de unii critici de tiparul camilpetrescian. Încercarea de a trata într-un registru diferit o problematică similară o reprezintă comediile Fata morgana, poveste a peripețiilor unui examen de bacalaureat în provincie, și Scene din viața
SOLOMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
lirism desuet, a căror improprietate stilistică și abundență de figuri forțate generează texte bizare, care vor să ilustreze ideea „filosofică” din prefața la Comedia adolescenții: „Deci, vis și viață, egal halucinațiune”. Cam de aceeași factură sunt și nuvelele din volumul Trilogia dragostei (1933), oricum mai consistent ca narațiune, dar sufocat de o exprimare inadecvată, în încercarea de a prezenta trei ipostaze ale relațiilor dintre bărbați și femei. Mai apreciat a fost romanul Feciorul lui nenea Tache vameșul, scriere memorialistică din care
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
1938) este un eșec. SCRIERI: Flori de nufăr, București, 1900; Culise cernite, București, 1904; Comedia adolescenții, București, 1922; Stafiile dragostei (în colaborare cu Alexis Nour, Doctorul Ygrec, Alexandru Bilciurescu), București, 1929; Feciorul lui nenea Tache vameșul, I-III, București, 1932-1943; Trilogia dragostei, București, 1933; Relief, București, 1935; Ginta latină, București, 1936; Meduza, București, 1938. Repere bibliografice: [E. Lovinescu], „Comedia adolescenții”, SBR, 1921, 14; I. Valerian, Un roman cu patru autori, VL, 1929, 101; Izabela Sadoveanu, „Stafiile dragostei”, ALA, 1929, 448; Lovinescu
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
ALA, 1929, 448; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 286-287; Sebastian, Eseuri, 282-284; Constantinescu, Scrieri, IV, 562-571; Perpessicius, Opere, V, 255-262, VI, 266-269, VII, 192-194; Bil, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, CL, 1932, martie-aprilie; Călinescu, Cronici, II, 12-15; Mihail Straje, „Trilogia dragostei”, „Cronicarul”, 1934, 2; Octav Șuluțiu, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, F, 1935, 9-10; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, ADV, 1936, 15 957; Erasm [Petru Manoliu], „Ginta latină”, „Credința”, 1936, 676; N. Roman, „Ginta latină”, CRE
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
personifică, în intenția lui S., tipul comunistului înțelept, drept, integru. Prin demersurile și reacțiile acestui personaj, traumatizat de pe urma nedreptăților îndurate, epicul devine suport al unor dezbateri ideologice pe tema funcționalității puterii, asemănătoare prin natura și sensul lor demonstrativ celor din trilogia romanescă Pumnul și palma a lui Dumitru Popescu. Directorul general al Grupului (nume generic al unui combinat industrial) este, de câteva luni, obiectul unor curioase „analize”, operate de o „brigadă”, apoi de o „comisie” din București care, în loc de a discuta
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
rurale din primul roman al lui S. revine, în viziune grotescă, inclusiv prin prezența unui preot vrednic de proza lui Jaroslav Hasek, în Iarba vântului (1993; Premiul „Mihai Eminescu”) și în Crimă pentru pământ, cărți care, împreună cu Niște țărani, formează „trilogia țărănească” a prozatorului. Deosebit de construcțiile romanești anterioare ale lui S. este romanul, probabil proiectat ciclic, Ciocoii noi cu bodyguard (2003), care asociază intriga romanescă și umorul ori satira virulentă, punctată nu o dată de erupții pamfletare. Titlul trimite la opera lui
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
sensibilitate și discreție, dar mai cu seamă ușurința de a scrie fără asperități, ferit în bună măsură de prolixitate jurnalistică. Calul de tramvai, Romeo și Julieta, Sonata Kreutzer sunt narațiuni inteligente, echilibrate, ca și amintirile nostalgice din Primăvara (subtitlul e Trilogie impresionistă) sau însemnările de călătorie în Orient. Acestea din urmă au rămas în presa vremii, alături de traduceri și numeroase articole. Cu prea multă modestie, S. își atribuia doar un rol de „hamal cultural”, aflându-se între publiciștii care întrețineau comunicarea
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
crud al narațiunii. Filosoful Constantin Noica o găsește autentică și originală. O discuție care nu s-a încheiat încă. Dușmanii, din ce în ce mai iritați și mai inflexibili, dau un verdict negativ, radical. Opiniile lor nu tulbură însă receptarea, cu adevărat nemaipomenită, a trilogiei. În noaptea de 15 spre 16 mai P. moare în condiții nici azi elucidate. Unii vorbesc de un asasinat bine executat, adică fără urme, alții cred că a fost un accident tragic. Marele public percepe dispariția prozatorului ca o tragedie
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
P. Hasdeu, București, 1887; ed. îngr. și introd. Livia Vasiluță, Timișoara, 1999; Ioan Eliad Rădulescu ca gramatic și filolog, București, 1892; O istorie a literaturii române în limba germană, în Lazăr Șăineanu, G. I. Ionnescu-Gion și B. P. Hasdeu, „Eine Trilogie”. O istorie germană a literaturii române, București, 1892; Istoria filologiei române, pref. B. P. Hasdeu, București, 1892; Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, București, 1895; ed. îngr. Ruxandra
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
române - este Sfârșit de veac în București (1944), roman de formulă balzaciană, circumscris liniei tematico-epice marcate de Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu și Enigma Otiliei de G. Călinescu. Conceput ca primă parte a trilogiei (în unele variante, a tetralogiei) Lume, romanul reia tema parvenirii burgheze, îngemănată cu tema-revers a decăderii boierimii pe fundalul evoluției, de-a lungul mai multor generații, a unei familii în funcție de circumstanțele istoriei. Pe de o parte, abordarea dintr-o multitudine
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Cioculescu, Varietăți, 380-383; Negoițescu, Scriitori, 277-280; I. Oprișan, Poetul Ion Marin Sadoveanu (Din perspectiva unor noi documente literare), LL, 1967; I. Oprișan, Ion Marin Sadoveanu - schiță biografică, RITL, 1967, 2; Regman, Cărți, 123-136; Baconsky, Marginalii, 54-65, 168-174; Ion Oprișan, Geneza trilogiei lui Ion Marin Sadoveanu, SIL, 445-459; Piru, Panorama, 269-272; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 27; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 562-569; Victor Stoleru, Crochiuri de istorie literară, București, 1974, 75-89; Micu, „Gândirea”, 675-676, 876-878, 980-982; Valeriu Râpeanu, Interpretări și înțelesuri, București, 1975
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]