1,140 matches
-
mai tarziu ale trupelor din zona Întorsurii Buzăului, îndeosebi ale celor din Barcani și Zagon". În timpul celui de al doilea război mondial, arhiva comunei Barcani și Zagon a fost arsă. Pe teritoriul localității, alături de monumentele ridicate, se află și câteva troițe, înălțate prin bunăvoință unor familii de buni creștini: familia lui Gheorghe Boricean a înălțat o troița în partea de nord a satului; familia lui Gheorghe Mitrofan, iar lângă clopotnița (amintită mai sus) familia Bocarnea a ridicat o troița (1947); tot
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
celui de al doilea război mondial, arhiva comunei Barcani și Zagon a fost arsă. Pe teritoriul localității, alături de monumentele ridicate, se află și câteva troițe, înălțate prin bunăvoință unor familii de buni creștini: familia lui Gheorghe Boricean a înălțat o troița în partea de nord a satului; familia lui Gheorghe Mitrofan, iar lângă clopotnița (amintită mai sus) familia Bocarnea a ridicat o troița (1947); tot în 1947, a ridicat o troița și familia Sima; de asemenea și familiile Aurel Bocarnea și
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
și câteva troițe, înălțate prin bunăvoință unor familii de buni creștini: familia lui Gheorghe Boricean a înălțat o troița în partea de nord a satului; familia lui Gheorghe Mitrofan, iar lângă clopotnița (amintită mai sus) familia Bocarnea a ridicat o troița (1947); tot în 1947, a ridicat o troița și familia Sima; de asemenea și familiile Aurel Bocarnea și Vasile Chiș au contribuit la înălțarea unei troițe; din 1945 o troița dăinuie și pe dealul Almas. În memoria ostașilor români din
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
de buni creștini: familia lui Gheorghe Boricean a înălțat o troița în partea de nord a satului; familia lui Gheorghe Mitrofan, iar lângă clopotnița (amintită mai sus) familia Bocarnea a ridicat o troița (1947); tot în 1947, a ridicat o troița și familia Sima; de asemenea și familiile Aurel Bocarnea și Vasile Chiș au contribuit la înălțarea unei troițe; din 1945 o troița dăinuie și pe dealul Almas. În memoria ostașilor români din sat căzuți în cele două războaie mondiale s-
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
lui Gheorghe Mitrofan, iar lângă clopotnița (amintită mai sus) familia Bocarnea a ridicat o troița (1947); tot în 1947, a ridicat o troița și familia Sima; de asemenea și familiile Aurel Bocarnea și Vasile Chiș au contribuit la înălțarea unei troițe; din 1945 o troița dăinuie și pe dealul Almas. În memoria ostașilor români din sat căzuți în cele două războaie mondiale s-a ridicat un monument în fața bisericii, având o înălțime de 2,50 m. Soclul este alcătuit din trei
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
lângă clopotnița (amintită mai sus) familia Bocarnea a ridicat o troița (1947); tot în 1947, a ridicat o troița și familia Sima; de asemenea și familiile Aurel Bocarnea și Vasile Chiș au contribuit la înălțarea unei troițe; din 1945 o troița dăinuie și pe dealul Almas. În memoria ostașilor români din sat căzuți în cele două războaie mondiale s-a ridicat un monument în fața bisericii, având o înălțime de 2,50 m. Soclul este alcătuit din trei corpuri dreptunghiulare, cu un
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Întorsura Buzăului, pe Buzău. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Monumentul este de tipul troiță și a fost dezvelit în anul 1981, în memoria eroilor români jertfiți în anii 1914-1918 și 1940-1944. Troița este amplasată în centrul satului Sita Buzăului, fiind realizată din lemn, fără să aibă gard împrejmuitor. În ansamblu, monumentul cuprinde un stâlp
Sita Buzăului, Covasna () [Corola-website/Science/300383_a_301712]
-
a județului, în Depresiunea Întorsura Buzăului, pe Buzău. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Monumentul este de tipul troiță și a fost dezvelit în anul 1981, în memoria eroilor români jertfiți în anii 1914-1918 și 1940-1944. Troița este amplasată în centrul satului Sita Buzăului, fiind realizată din lemn, fără să aibă gard împrejmuitor. În ansamblu, monumentul cuprinde un stâlp masiv, deasupra căruia este o cruce, cu un acoperiș în patru ape, susținut de stâlpul central și de
Sita Buzăului, Covasna () [Corola-website/Science/300383_a_301712]
-
deosebirea s-a utilizat numele Lipovu Români pentru satul mai vechi și Lipovu Ungureni pentru satul nou creat. În actul de atestare este menționată și Mănăstirea de la Lipovu (pe locul căreia, în pădurea Schitul a Lipovului a fost amplasată o troiță în anul 2004), care peste 100 de ani va fi cunoscută ca cea mai renumită în sud-vestul (actual) județului Dolj. Necunoscându-se ctitorul, documentele au evidențiat pe Dobromir din Runcu, mare ban al Craiovei, pentru dania către mănăstire, dar și
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
că monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Cariera”, aflat la circa 1 km nord de satul Cartojani, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza III) și din perioada Latène; așezarea de „la Troița”, din vatra satului Cartojani, datând din Epoca Bronzului (cultură Glina); și așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) de la Roată de Jos, aflată la intrarea în sat dinspre Cartojani. Celelalte două obiective, clasificate că monumente de arhitectură, sunt biserică „Sfanțul Gheorghe
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
epoca interbelică sediul băncii populare și unde se află școală actuala, există căminul cultural ridicat în epoca comunistă dar și un monument dedicat numeroșilor eroi din Budieni căzuți în primul război mondial. Nu departe de monument, a fost ridicată o troița despre care nu există suficiente date în acest moment. În zona împădurita din perimetrul Budienilor există o unitate militară. Legături spirituale ale membrilor comunității și nu numai. Numele se pierde în vechime și provine de la cele două familii: Buda și
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
înscrie în ierarhia satelor românești din Ardeal, care este în mare parte o istorie de "sate și preoți". La cumpăna veacurilor, deși vremurile au fost grele, comuna a știut să-și păstreze coloratura sa proprie, reușind să-și mențină tradițiile. Troițele - monumente istorice, sunt opera unor ""meșteri"" pictori care au participat și la pictura bisericii Sf. Paraschiva (ridicată între 1758-1785). Ioan Grigorovici și Oprea Zugravul au contribuit la ridicarea acestor troițe plătiți de oamenii cu stare din sat. "Monumentul Eroilor Români
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
-și păstreze coloratura sa proprie, reușind să-și mențină tradițiile. Troițele - monumente istorice, sunt opera unor ""meșteri"" pictori care au participat și la pictura bisericii Sf. Paraschiva (ridicată între 1758-1785). Ioan Grigorovici și Oprea Zugravul au contribuit la ridicarea acestor troițe plătiți de oamenii cu stare din sat. "Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial". Monumentul este de tip Cruce comemorativă și se află amplasat în cimitirul din strada Păltinișului. Acesta a fost dezvelit în anul 1944, din inițiativa Școlii
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
în aceeași noapte, militarii incendiind satul și arzând circa 300 de case. Cadavrele intrate deja în putrefacție, au fost îngropate la două săptămâni după comiterea masacrului, când localnicii au revenit la gospodăriile lor. Deasupra gropii comune s-a înălțat o troiță de lemn, înlocuită dupa câțiva ani de un obelisc din piatră. Supravietuitor al masacrului a fost si Steiu Gavril din Sat Petresti, com. Mintiu, jud. Cluj. Mihali Ștefan Crețu și Timiș Ioan Cofă dezertaseră cu vreo săptămână în urmă dintr-
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
amplasat o placă de bronz cu următoarea inscripție: O altă inscripție a fost amplasată pe o placă de marmură, așezată în altar, în care se menționează daniile făcute de rege acestei biserici: După reconstruirea bisericii, s-a amplasat câte o troiță de piatră pe locurile unde s-au aflat cele două altare laterale. Într-un raport înaintat în 1905 către Primăria orașului Iași, Teodor Burada arăta că "pisania, sfărâmată la un colț, am găsit-o aruncată sub un nămol de pietre
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
În proscomidiar s-au păstrat picturi murale din vremea edificării și din 1714/15, iar restul bisericii adăpostește picturi murale ale artiștilor academiști Constantin Lecca și Mișu Popp, din 1852. Turla a fost înlocuită în 1914. Mănăstirea Radu Vodă ("Sfânta Troiță") a fost ridicată pe vremea lui Alexandru II Mircea (1568-1577), dar a fost distrusă deja în 1595 de Sinan Pașa, pentru a fi în secolul al XVII-lea reconstruită și fortificată de către Radu Mihnea (1613-1620) și Alexandru Coconul (1623-1627). Atât
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
filosofie și drept (1937-1950), de drept și chimie (1950-1957) la Liceul Militar Nicolae Filipescu de la Mănăstirea Dealu, la Giurgiu și București. Sub îndrumarea lui Dimitrie Gusti, își ia doctoratul în etnologie-sociologie a culturii în 1944 (validat în 1947), cu teza Troița, o problemă de mitologie română, din care va publica prima parte, Coloana cerului, în 1972. Din 1958 a fost cercetător și șef de sector la Institutul de Arheologie din București, cercetător și șef de sector la Institutul de Istoria Artei
Romulus Vulcănescu () [Corola-website/Science/307083_a_308412]
-
un detașament austriac, și reluată după eliberarea lui Mavrocordat din detenția executată în Ardeal, și ungerea ca domn a doua oară. Lucrările au fost terminate în 1722, iar la 24 septembrie 1724 a fost sfințită biserica mănăstirii cu hramul “Sfânta Troiță” - clădire grandioasă, însumând o seamă de elemente arhitectonice brâncovenești si influențe ale barocului muntean, considerată de unii istorici ca o încununare a stilului brâncovenesc din Țara Românească. În 1730 Nicolae Mavrocordat moare de ciumă și este îngropat la Văcărești, în
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
incendiu. Arhimandritul Lisifenco (1800-1880, considerat ctitorul mănăstirii; osemintele i se află într-o raclă argintată, depusă în paraclis, în dreapta) și Dosoftei Crihana au construit în 1841-1844 o bisericuță cu chilii în formă de patrulater pe valea pârâului Celic-Dere. Astăzi o troiță arată locul în care s-a aflat acea bisericuță. În 1845, mănăstirea de călugări Celic-Dere s-a transformat în mănăstire de maici, aduse din Basarabia. Monahii au fost strămutați lângă balta Saon, unde și-au construit o bisericuță și câteva
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
Munte Athos, unde s-a călugărit în 1839. În 1841 a fost hirotonit ierodiacon și ieromonah, după care a plecat „în părțile Dunării, aproape de Isaccea, lângă apa numită Celic-Dere, unde a fondat un schit cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"”. O troiță amintește: „Aicea a fost biserica "Sf. Voievozi Mihail și Gavriil", a treia din Mănăstirea Celic-Dere, ctitorie a arhimandritului Athanasie și dărâmată de inundațiile din 1916. Spre aducere aminte s-a făcut această însemnare de arhimandritul Porfirie Ștefănescu în 1976]]-august
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
Adormirea Maicii Domnului". Biserica de la demisol se sfințește cu hramul „Izvorul Tămăduirii și s-a folosit ca biserică de iarnă pâmă la 1954. La câțiva pași de biserică se află casa călugăriței Paisia, în curtea căreia a fost amplasată o troiță pe locul bisericii edificate în 1910, cu sfânta masă protejată de un acoperiș de tablă și de racla cu moaștele (mâna neputrezită) ctitorului Athanasie, depusă în paraclis. Potrivit Marelui Dicționar Geografic al României, în 1902 erau 83 de maici și
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
Cimitirul se întinde în spatele bisericii în cuprinsul aceleași incinte. În cimitir se păstrează o colecție variată și valoroasă de cruci de lemn, de piatră, de fier, din marmură și beton. De o deosebită valoare sunt crucile de lemn, local numite troițe, acestea fiind în marea lor majoritate pictate. Ele prezintă o varietate de forme de cruci cu protecție și urme de pictură. Câteva cruci de piatră valoroase de la cumpăna secolului 19 și începutul secolului trecut, practic cele mai vechi păstrate în
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
o varietate de forme de cruci cu protecție și urme de pictură. Câteva cruci de piatră valoroase de la cumpăna secolului 19 și începutul secolului trecut, practic cele mai vechi păstrate în cimitir, se mai văd în imediata apropiere a bisericii. Troițele de lemn au fost făcute în ultimele decenii de părintele Constantin Mircea din Bârlogeni și Ion Bulată din Ștefanu, ultimul însă nu le picteză. Dinu Bulată a fost unul din meșterii mai bătrâni de troițe. În dreapta bisericii se află crucea
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
în imediata apropiere a bisericii. Troițele de lemn au fost făcute în ultimele decenii de părintele Constantin Mircea din Bârlogeni și Ion Bulată din Ștefanu, ultimul însă nu le picteză. Dinu Bulată a fost unul din meșterii mai bătrâni de troițe. În dreapta bisericii se află crucea ridicată în memoria lui Constantin Rădulescu-Motru, președintele Academiei Române, și a strămoșilor săi, cu inscripția: "Constantin Rădulescu-Motru este geniul acestui meleag. E cinstea noastră și a întregului neam."
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
Cluj, bisericile din Bidiu, Păltineasa și Șieu Sfântu din județul Bistrița Năsăud, cele din Almașu Mic, Alun, Chimindia, Baștea, Tomnatecu de Jos, Sălciva și Vălari din județul Hunedoara, Ilimbav din județul Sibiu, Grânari din județul Brașov, Mura Mare, Bobohalma, Mădărășeni, Troița, Cuci, Cuștelnic din județul Mureș, Frătești, Horezu, Pleșa, Boia, Lintea, Stroești, Cornetu și Slămnești, toate numai din județul Gorj, Budurăști, Chicirea-Leurda, Măgureni, Șirineasa, Sinești și Urși din județul Vâlcea, Vișina și Oncești din județul Dâmbovița, Chiojdeanca din județul Prahova, Călugăreni
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]