1,190 matches
-
Să strig?... Cine mă aude? Să mă ascund într-un troian? Lupul m-o văzut de mult...Cică lupii văd noaptea mai bine ca ziua. Cred că îi tare flămând! Și uite cum se apropie! Nici nu-i pasă că troienele îs de două-trei ori mai înalte ca el”. Nu mai aud și nu mai văd nimic altceva decât mogâldeața care se zbate să ajungă la mine! Nici nu mai pot răsufla de frică. Un tremur grozav mi-a cuprins tot
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
făcut-o, că doar lupii nu latră. Ei urlă. Numai că eu n-am auzit niciodată cum urlă lupii. Cine știe cum urlă jivinele?” - gândeam eu cu ultima licărire de viață din mine. Simțeam cum mă fac din ce în ce mai mic, devenind una cu troianul în care ședeam înfipt...Un nou lătrat! Ei! Pe aista l-am auzit parcă mai bine... „Și ce crezi, că un câine ca namila din fața mea îi un lucru de nimic? Dacă a ajuns la tine nu mai ai scăpare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ajuns așa târziu...I-am povestit toată pățania mea, dar la întrebarea unde-i bidonul n-am putut să-i răspund...Știam doar că l-am purtat tot drumul... Poate că la întâlnirea cu câinele l-oi fi lăsat în troiene de bucurie că eram salvat... Dacă ar fi fost o butelcă cu rachiu n-o lăsai tu din mână nici mort - l-a luat peste picior moș Dumitru, stârnind râsul celorlalți, care până atunci nici n-au clipit de atâta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
frică să-l las pe altul, că cine știe? Îl apucă somnul și poți să-i cânți aleluia! Atunci așa facem - s-a arătat de acord Mitruță. Numai că va trebui să te ajute pe rând și ceilalți la rupt troienele, că de unul singur nu se poate. Cam așa trebuie să facem ca să ajungem cu bine la Crâșma din drum pe potopul ista - a încheiat Hliboceanu vorba. Au pornit la drum în noua formație. Pentru cei din coada șirului, felinarul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
gluma. De nins o cam uitat Dumnezeu măsura. Iar cât despre vânt, o scăpat Belzebut din cușcă și uite ce face! - s-a arătat de acord Mitruță. Noul conducător al convoiului se dovedea mai iscusit... Ocolea cu mai multă dibăcie troienele cele mari și a agățat felinarul la vedere pentru cei din spate... Cu pleoapele abia întredeschise, Hliboceanu urmărea scânteia felinarului ce pâlpâia prin perdeaua viscoalei neostoite. În același timp nu-i scăpa din vedere pe cei din fața lui: „Iordache! Ține
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
urmă, Cotman s-a oprit. Uite ce cred că îi bine să facem: nu mai mergem toți pe aceeași cărare, ci mai răsfirați. Poate a căzut alături de drum... Cine știe? Fiecare aveți biciul la îndemână. Căutați cu codiriștea în orice troian. Dacă îi căzut undeva îi acoperit de nămeți deja. Și urechea la pândă ca copoiul de vânătoare... Poate se aude un geamăt măcar... Cu felinarul în mână, Cotman a cercetat lovitura de la cap. A fost lovit din spate cu un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Hliboceanu se hodinea în brațele lui Cotman ca în poala mamei. Din când în când, se auzea câte un geamăt, semn că se trezea la viață. În cele din urmă, au ajuns la sănii, care abia se mai vedeau din troiene, iar boii tremurau... Eu cred că trebuie să frecăm boii pe spate cu șomoioage de fân, că au rebegit de tot, săracii - a propus Mitruță. Au trecut cu toții la treabă. Când totul a fost gata, Cotman și-a spus gândurile
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
rebegit de tot, săracii - a propus Mitruță. Au trecut cu toții la treabă. Când totul a fost gata, Cotman și-a spus gândurile: -De aici înainte greul va fi și mai greu. Pe lângă faptul că trebuie să ne rânduim la despicat troienele în față, va trebui să stăm și la căpătâiul lui Hliboceanu, că cine știe, s-a trezi și a spune sau a cere ceva... Până să plecăm, mai aduceți câteva țoluri și înveliți-l, că îi sloi de gheață! Când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
stăm și la căpătâiul lui Hliboceanu, că cine știe, s-a trezi și a spune sau a cere ceva... Până să plecăm, mai aduceți câteva țoluri și înveliți-l, că îi sloi de gheață! Când mergi și te lupți cu troienele te încălzești, dar când stai îi altă treabă. Și unde mai pui sângele pierdut până l-am găsit noi? Dar dacă nu-l găseam? Până dimineață îngheța, sărmanul - a vorbit cu tremur în glas Mitruță. Aista o fost norocul lui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
După scurtă vreme, a apărut Puicuță: Direcția magaziaaa, înainteee marș! - a strigat Puicuță de departe. Aizic le-a ieșit în poartă cu vorbăria lui: Bine ați venit, oameni buni! Să știți că vă așteptam și nu vă așteptam. Pe niște troiene ca astea... Până la urmă m-am gândit: „Aiștia-s urmașii lui moș Dumitru și ai lui Pâcu. Așa că îi mai bine să curăț eu drumul până la magazie, că acușica îi vezi la poartă. Și ce te faci tu, Aizic?” Și uite
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
țâșneau în slavă, când ne părăseam lăcașul. Paltinii, crescuți în noapte din asfalturi ca din lavă, își împrăștiau sămânța zburătoare-n tot orașul. Nimeni nu dormea în noaptea cea de veghe. Nici penații viitoarei generații. Ne plimbam pe bulevarde prin troiene de semințe - și simțeam cum talpa arde. Doar târziu Segetătorul încearcă-ntr-o doar' s-apună când scâncea în poartă cheia. Vântul ne-azvîrlea în păr și-n față pulbere de lună, caldă încă vremea-aceea. Ținând soarele în mână, un oltean
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
cruce își înfipseră degetele în bucatele de frupt. Mecanic, Andrei le urma gesturile, bucuros că acum știe pe dianfară “Steaua sus răsare”. - Pocăitul!! - Pe el!! - Nu-l lăsați să scape. Cu bulgări, faceți bulgări, să dăm cu bulgări. Scapă... - Fuge.... Troienele de zăpadă se deschideau în fața lui Andrei. Nu privea în spate, ar fi vrut să se oprească, să le spună “Steaua sus răsare”, să le zică ce gust bun are carnea de porc, să le povestească despre colinde și Nașterea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și frumoasă, harnică, veselă, blândă și iubitoare. Asta o scotea pe baba Dochia din minți.Și o ura și mai tare pe norusa și Își puse În gând să scape de ea În vreun fel. Într-o iarna geroasă, cu troienele cât gardul și cu viscole aprige, pe când fecioru său nu era acasă, baba se prefăcu bolnavă: stătea În pat, nu voia să mănânce nimic, se văicărea Întruna, chiar dacă nu o durea nimic.I-a spus Într-o seară noră si
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
biata fata să plece În pădure.Afară era prăpăd: un ger de Înghețau pietrele și un viscol de nu vedeai În fața ochilor. Anișoara făcu o cruce mare și strângându și mai tare cojocul, porni spre pădure. Înainta foarte greu din cauza troienelor și Îi tremura și inima În ea. Știa că nu se putea Întoarce acasa și stia că baba Dochia anume o alungase, ca să se rătăcească și să Înghețe ori s-o mănânce vreun lup. Merse cât merse, nici ea nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
riscând un discret zâmbet Împăciuitor. Pe măsură ce discuția continua și el aflase la ce să se aștepte, părea tot mai șiret și mai sigur pe sine. Înălțimea Voastră știe cum merg lucrurile la Curte. E greu să supraviețuiești Între ahei și troieni. Unii trag la dreapta, alții la stânga. Sunt tot felul de influențe. De presiuni... Pe de altă parte, se știe că nici Înălțimea Voastră nu sunteți partizanul unei alianțe cu Anglia... Până la urmă era vorba de a vă servi cât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
18 (Galbenă gutuie, dulce...) - I 24 decembrie 1982 Iarnă grea în Cupca, zăpada a căzut necontenit timp de câteva zile, așternându-se încet și sigur, într-un strat gros, imaculat. Gardurile de lemn aproape că nu se mai zăresc din troiene, iar streșinile caselor gem sub povara albă. E ajunul Crăciunului și ca prin farmec, ninsoarea s-a oprit, lăsând însă loc gerului pătrunzător, care-ți mușcă parcă drept din inimă. Cete de colindători își croiesc, timid, pârtii pe ulițele satului
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
și, scuturându-și grumazul de chiciură năruită din bradul avântat cu brațele pline de nea, ațintindu-i cărarea, o luă la goană prin pulberea fină, dispărând nălucire-n fumegarea ninsorii. Cerboaica, pe urmele lui, își înfundă cizmele de lup în troian. Zvâcni scurt, cu capul pe spate, ținându-și răsuflarea, orbită de soarele ghețos și de albeața strălucitoare ce schimba totul. Pârtia înzăpezită, cu făgașele subțiri și-adânci ca niște cuie, două câte două, înfipte-n nămeți, fulgerând albastru urmele cerbului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vină mai la-ndemână, scoțându-și înfierbântată șapca de blană și lăsând, izbită de crengi și-mproșcată-n zăpadă, să-i cadă cocul și să i se desfacă părul pe spate. Zbura fâlfâind, cântând, cu păru-n ninsoarea deasă, prin avalanșele de troiene spulberate din crengi, ca o coadă de păun, zărind ici-colo, lângă urmele cerbului, urmele pădurarului. O muzică dulce o purta. O bucurie cum nu mai cunoscuse. Totul în ea înflorea și tresălta în beția ușoară. Totul o ademenea și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
câteva vorbe înainte de a se retrage, însă nu izbuti a lega un dialog normal. Limbile tuturor păreau împiedicate și răspunsurile erau aruncate cu o suspectă stângăcie. - E o toamnă superbă, zise Ioanide, uscată și senină, fărăvînt, când frunzele cad în troiene. La București e somptuoasă G. Călinescu toamna fără ploaie, ploaia degradează totul, dă o impresie de groapă cu noroi. La Paris, dimpotrivă, ploaia este pigmentul autumnal care face să sclipească felinarele și dă contururi fine bulevardelor. Nu-i așa, domnule
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
copiilor adormiți pe pernele umplute cu paie. Mama-și mai amintea ierni apocaliptice, cu nămeții până la ferestre, și furiile oarbe ale tatălui ei, care-ntr-o noapte o apucase de păr și-o azvârlise - să fi avut cinci-șase ani - în troienele de zăpadă, în amurg, numai în cămașă. Fetița îngrozită trebuise să doarmă în staul, lipită de burta vacii, acoperită cu paie și balegă. Aveam vârsta ei de atunci când am mers prima dată la Tîntava. Drumurile erau acoperite de zăpadă. În mijlocul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
huruitor. Milițienii, care încă nu trecuseră la ținuta de timp frumos, se agitau fără eficacitate, încotoșmănați în mantale și cu căciuli rusești pe cap, ciondănin-du-se cu vreun țigan cu căruța, al cărui cal se bălegase în miezul Capitalei. Unde erau troienele de zăpadă care se-nșiraseră de-a lungul trotuarelor? Sau cerul lăptos, coborât de să-l atingi cu mîna? Acum azurul se înălța fără limite, decupând precis contururile statuilor de la Universitate, ale blocurilor cubiste, cu zeci de terase și terăsuțe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-i percepeam metamorfoza culorii, de la cenușiul murdar care-l învelea când se profila pe cerul lăptos până la albul feeric, cu o mică aureolă de puf, pe care-l căpăta când se contura pe acoperișurile, ferestrele și ușile caselor și pe troienele murdare de la marginea șoselei. Spre amiază cerul se înroșea și continua să ningă apocaliptic, siluetele oamenilor înfofoliți în paltoane care traversau șoseaua cu bidoane-n mâini, ca să ia apă din curțile de vizavi (în bloc țevile înghețaseră de mult) se
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Baciu au fost victimele viscolului din iarna anului 1952, când zăpada căzută de 4-5 m grosime i-a surprins pe Drumul Mănăstirii, venind de la o nuntă din Probota. Au fost găsiți acoperiți cu zăpadă a doua zi cu ajutorul propriilor câini. Troienele din 23 martie 1952 au fost foarte înalte, acestea acoperind gardurile și ajungând până la acoperișurile caselor. Un factor poluant pentru mediul înconjurător este agricultura: prin lucrările agricole care nu întotdeauna se execută corect, prin îngrășămintele naturale și chimice care se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
S-au dus cocorii într-o noapte, Și-au plâns florile sub brumă, În suflet se strecoară șoapte Ce ne-ntorc în recea huma. Pe vechi ălei se-astern troiene De frunze spulberate-n vânt, Târzie toamna-i pe poiene Și-n suflet dorul e înfrânt. S-au dus cocorii într-o noapte Și-am plâns cu florile sub brumă, În suflet se strecoară șoapte Când mă gândesc la recea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93329]
-
degeaba: lumea când e proastă nu se încurcă, teatrul e teatru și afacerile-s afaceri. Cassandra a fost înțeleasă doar când era prea târziu și mi-e teamă că de fapt nu a avut cine să-i mai dea dreptate, troienii fuseseră măcelăriți până la unul, făcuseră dragoste înainte, așa că această alternativă la război, cel puțin în varianta secolului XX, nu mai era de actualitate. I-am făcut cu mâna și ne-am dus în pavilionul nostru, unde aveam și noi treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]