2,711 matches
-
de după 1989. Spectacolul Doru Octavian Dumitru, cu o sală de peste șapte sute de spectatori, sau franciza „Christmas Show”, care a funcționat trei ani consecutiv, cu peste o sută cincizeci de spectatori, reprezintă dovezile cele mai bune. Ce-ai făcut cu cealaltă trudă de studii și cercetare în știința geografiei? Ai absolvit facultatea de profil. Au rodit în vreun fel anii nu puțini, nici ușori de facultate? Am realizat o monografie a orașului meu natal, Buhuși, faptul considerându-l o mândrie și o
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
drumuri străine ca să ajungă la Moscova, Kiev, Lvov, Munchen, Viena, urcând potecile stâncoase ale Sf. Munte Athos ca să găsească mărturiile culturii și ortodoxiei românești trecute dincolo de hotarele gliei namului, Pavel Bălan a reușit, după ani mulți de dăruire sufletească și trudă trupească, să-și materializeze muzeul cel născut pe cât în minte, pe atât în sufletul său neostoit de setea împlinirii. Desigur, un alt fel de muzeu. Un muzeu într-o Carte, cu ilustrate măiestrite la un standard maximal al științei și
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
doruri Și câte vise-n mine plâng, Măcar o clipă Te arată, Cuvântul Tău în suflet strâng, Ești o Ființă minunată! Isus Cristos este limanul, M-am ancorat în El deplin, De bate vântul, de-i furtună, De viața-i trudă și e chin, Domnul îmi este “Vestea Bună”. Nu știu ce îmi rezervă mâine, De-o fi să plec sau mai rămân, Încerc s-aduc o alinare, Să luminez pe cel păgân, Să nu se-ndrepte spre pierzare. Iar pentru cei ce-
NU ȘTIU CE ÎMI REZERVĂ MÂINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370703_a_372032]
-
Cer glas de rugăciune este asemenea unei case pustii, plină de păienjeniș, locuită numai de păsările întunericului. Un suflet care nu se știe ruga, nu va ști ce-i fericirea, chiar de ar avea toate bogățiile pământului. Rugăciunea adevărată este trudă sfântă. Când ești mâhnit, când ești necăjit, când ai ispite, nu te tulbura. Du-te la fratele tău și intră în vorbă cu el: „Ce faci, frate?”. Fără să-i spui că ai venit fiindcă ești tare neliniștit. Discută banalități
IN MEMORIAM – PĂRINTELE ARHIEPISCOP IUSTINIAN CHIRA – PĂSTORUL DUHOVNICESC AUTENTIC ŞI „PATRIARHUL” JERTFELNIC AL MARAMUREŞULUI VOIEVODAL ŞI AL SĂTMARULUI STRĂMOŞESC ŞI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/370713_a_372042]
-
din Satul Boian, care au pus piciorul în Nordul Canadei acum 100 de ani și, înainte de a avea cele de trebuință, întâi de toate au zidit o bisericuță! Ei vorbesc românește , și-au vizitat țara, au dat țării prinoase din truda lor. Mihai Eminescu este sărbătorit nu numai la aniversări, ci, cu multă evlavie, ori de câte ori se ivește ocazia de bine, sau când mai apare unui detractor, care este privit drept trădător și dușman personal al nostru.” (Melania Rusu Caragioiu) „Ca româncă
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
pământul având o funcție generatoare de viață. În poema ,,Pământul” Dumnezeu i-a dat omului această bogăție imensă, el ,,l-a luat sfios în palmă, l-a primit ca pe ceva necunoscut, l-a frământat.” Dacă primăvara a venit cu trudă, toamna i-a pus omului pe masă coșul plin și, bucuros, striga: ,,că va iubi pământul ca pe-o mireasă.” ,,Poem pentru Țara mea” este un poem mărturisit al dragostei poetului față de Țara sa, concretizată într-un sentiment tonic și
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
pleci? Ți-am dat făptura mea, ca pe averea Cea mai de preț, acum și până-n veci! Sărutul tău a fost ca și-al lui Iuda, Doar un spectacol și nimic mai mult! Nici nu mai meriți, ca pe vremuri, truda Să stau pe loc și vorbele-ți s-ascult! Privesc pe geam la pașii tăi prin ploaie Și mă gândesc la tot ce am avut. Nu vreau să plâng, dar lacrimi curg șiroaie Din ochii mei, trădați de un sărut
SĂRUT PERFID de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369739_a_371068]
-
tăceri fără popas. Răni și lacrimi și durere Împletite sunt mereu Și cântată e iubirea Cea fără de Dumnezeu. Mulți se plâng că sunt uitați Și nu văd că pe pământ Oamenii-s grăbiți, frustați Și au înserarea-n gând. Câtă trudă fără suflet! Câtă dragoste de eu! Cătă grabă-n a lor umblet Fără cer și Dumnezeu! Doar șoptit adânc în suflet Gândul veșniciei iar Cheamă oamenii la sine Să le dea Viață în dar Singuri bâjbâind prin bezna Sinelui însingurat
NETĂCERI IN POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369777_a_371106]
-
extrem de interesante. Aici se vede clar șarmul personal, delicatețea dar și siguranța de sine, cultura dobândită citind și trăind în medii difetite, dar și inteligența cu care se mișcă printre întrebările și răspunsurile devenite mărturisire. Autorul își croiește cu mare trudă intrebările deoarece mai întâi se documentează asiduu cu privire la persoana intervievată, voind să știe tot despre viața, opera, realizările și activitatea acesteia. „Evadare în spațiul virtual” este un volum de poeme semnat George Roca, apărut în 2009, tot la Editura Anamarol
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
perceput o pasăre care prin zborul ei atât de îndrăzneț dorește să biruie întunecimea muntelui la lăsarea nopții. Pe chipul, sau poate pe ochiul ei sugestiv redat prin culorile cerului, parcă citeam suferința ei neluată în seamă de alte păsări, truda ei plină de abnegație - sau mai curând sfârșitul vieții ei în apropierea unei furtuni purificatoare. Pasărea din tablou percepută de mine, nici nu mai știu de era pasăre în ziua vernisajului...gândeam că este o parte din spiritul lui pus
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
căldură, câtă frământare! Pe-aici, la o palmă distanță de lanul cu grâu, șerpuia pârâul vechi de când știm noi. Au rămas pietrele goale și albia s-a pierdut. S-a pierdut? Se respiră neputință peste tot. Zile și nopți de trudă devenite scrum, înnegresc gândurile. Așteptarea ploii a fost consecventă și cu rugăciune. Încă nu se pornesc norii, încă nu scârțâie totul. Se plânge în cor sau separat, se plânge. Uleiul din candelă nu se mai termină și nici o boare de
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
dat Să creștem pe el, ca frunze, iubirea, În suflet adânc păstrând nemurirea. Ore ni-s anii... Clepsidra vieții le scurge pe toate În zile și nopți, ce-n ani adunate Vârstele-nșiră cu scopuri precise, Le-ncarcă atent cu trudă și vise. Gânduri ni-s anii... Prin ele cădem în păcat, deseori; Vise curate se clădesc doar în zori. Cu-acestea pășim pe Calea cea dreaptă Spre veșnicia ce timp nu așteaptă... Dragi prieteni, Aproape s-au stins ecourile zilei
CITITORII, LA SFÂRŞIT DE AN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368207_a_369536]
-
definesc o „flacără vie pentru generațiile viitoare”, fiindcă o viață întreagă a luptat pentru o idee, un vis pe care și l-a împlinit cu mari eforturi și sacrificii. Minunatul OM de înaltă omenie, ajungând după ani și ani de trudă... Rectorul Universității Româno-Americane, profesorul uniuversitar doctor ION SMEDESCU ne uimește cu câtă tenacitate și-a urmat visul său de-a face totul pentru tinerii studioși, fiind alături de ei cu vorba înțeleaptă și cu fapta. Când în ziua înmorată de 6
ÎN MEORIAM ION SMEDESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368254_a_369583]
-
cu gândul că sunt un om fericit. Și împlinit, cu mine însumi în primul rând. Cred că pofta de viață cheamă viața, si credeți-mă, nu există fericire mai supremă decât aceea de a ști că munca ta, realizată cu truda, cu nopți nedormite, cu stres, ajunge să fie apreciată de cei pentru care ai plămădit-o. Sunt fericit că pot cântă și că, prin cântecul meu, aduc fericire și altora. Nu am găsit încă definiția fericirii, dar atunci când ai parte
CONCERT EXTRAORDINAR DE COLINDE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362558_a_363887]
-
pământ. Păi, cu două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă bogată, încercând să-și mărească suprafața de pământ. Cumpăra oriunde auzea că se vinde vreo sfoară de pământ. Apoi și mai îndârjit trudea pentru sporirea recoltei. Când mama lui își dădu obștescul sfârșit
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
pelin ce știe să se-ntindă, Și-atunci, m-am răscolit, smulgând-o cu putere Și am scăpat de ea prin chinuri și durere. Și dacă azi, în mine, a răsărit o floare Nu e destin sau simplă întâmplare, E truda mea prin care am sădit Iubire... în locul rădăcinii de pelin ce m-a rănit. Citește mai mult Am dat tribut la viață, o parte din destinCând îmi sădiră-n suflet, grădină cu pelin, Și l-am udat cu ploi de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
rădăcină de pelin ce știe să se-ntindă,Și-atunci, m-am răscolit, smulgând-o cu putereși am scăpat de ea prin chinuri și durere.Și dacă azi, în mine, a răsărit o floareNu e destin sau simplă întâmplare,E truda mea prin care am săditIubire... în locul rădăcinii de pelin ce m-a rănit.... XV. NIMENI NU ARE DREPTUL SĂ UCIDĂ, de Ana Soare , publicat în Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016. Of femeie, Știi tu ființa aceea care s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
ogale Cu grâu și flori și râurii zuvelcii. Poate-i mai bine, dreaptă în natură Să stai așa de dor de catapeteasmă, Arar să-mi joci în orele de sgură Pe canavaua gândului mireasmă. Prin jurul meu e colb amar și trudă, În creștet nici-un înger nu coboară Cu bozi în păr nu văd o paparudă Și chiar regina vântului e chioară. Căsoaie mari, cu pântece bălțate Sudalme sure bucură peisajul, Poemele sunt frânte, lăbărțate, Pe vârfuri e actor cabotinajul. Și nimeni
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Autorului Pompierul Sunt pompierul de serviciu Și slujba mi-e să intru-n foc , Cănd plec de acasă-n misiune Mă rog în gănd să mă întorc . Eu am ales această muncă Și sunt chiar măndru de ce fac Depunem sentimente ,trudă Lupta cu focul nu-i un fleac . Și noi suntem ca și voi, oameni Și noi de focuri ne-ngrozim , Și plăngem ca și voi cănd viața În trupuri arse n-o găsim ! Ne mor în brațe căteodată Și ochii
POMPIERUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353300_a_354629]
-
sărbătoarea satului Uzdin vreme de o lună.Nu s-a vorbit Pe-aici nu se trece din contră Casa Doina, Casa Românească, Bustul lui Eminescu au îngânat printre Lacrimi de Pricesne Torna Torna Fratre.Am fost mulți să-i răsplătim truda jerteflnicia lui Vasile Barbu Baronu Vinovat de tot și toate.Almăjul Aradul Timișul Carașul Bistrița Vărșeț Macea toate la un loc Poezie Freamăt Spice Tricolor Busuioc Tămâiat Loc. Referință Bibliografică: ZILELE UZDINULUI ÎNCUNUNATE DE DRUMURI DE SPICE / Florica Ranta Cândea
ZILELE UZDINULUI ÎNCUNUNATE DE DRUMURI DE SPICE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353368_a_354697]
-
Săndica gusta cu nesaț din fructul oprit, trăind senzații pe care nu le-a mai avut niciodată, alintându-i bărbăția cu buzele și limba, iar mâna i se mișca ritmic susținând această măreție ca pe un trofeu cucerit cu mare trudă. Părăsind pentru moment ocupația de a-i alinta cu mișcări fine ale limbii rotunjimea minunatului instrument de plăceri divine, Săndica îl rugă pe Mircea în șoapte duioase: - Iubitule, aș dori să mă atingi ca și cum te-ai hrăni prin mângâierile tale
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
Distinsă doamnă Elena Buică, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos. Elena BUICĂ: Stimate domnule Nicolae Băciuț, Încep cu un cuvânt de apreciere pe care vi-l adresez, pentru că, dincolo de truda pentru cultura neamului nostru, sunteți preocupat și de problemele lui sociale. Mulțumindu-vă pentru încrederea ce mi-o acordați adresându-mi invitația de a răspunde întrebărilor acestei anchete, vă comunic că o fac cu multă plăcere, fiindcă trăiesc pe viu
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
Distinsă doamnă Elena Buică, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos.Elena BUICĂ: Stimate domnule Nicolae Băciuț, Încep cu un cuvânt de apreciere pe care vi-l adresez, pentru că, dincolo de truda pentru cultura neamului nostru, sunteți preocupat și de problemele lui sociale. Mulțumindu-vă pentru încrederea ce mi-o acordați adresându-mi invitația de a răspunde întrebărilor acestei anchete, vă comunic că o fac cu multă plăcere, fiindcă trăiesc pe viu
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
Distinsă doamnă Elena Buică, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos. Elena BUICĂ: Stimate domnule Nicolae Băciuț, Încep cu un cuvânt de apreciere pe care vi-l adresez, pentru că, dincolo de truda pentru cultura neamului nostru, sunteți preocupat și de problemele lui sociale. Mulțumindu-vă pentru încrederea ce mi-o acordați adresându-mi invitația de a răspunde întrebărilor acestei anchete, vă comunic că o fac cu multă plăcere, fiindcă trăiesc pe viu
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
folclor de la Carignan. Totul a culminat cu participarea, în 1999, în Festivalul „La Fête de Vignerons” Vevey, Elveția, o sărbătoare care are loc o dată la 25 de ani, cei de la Ansamblul „Stejărelul”, din Pădureni fiind singurii străini invitați aici. Prin trudă și talent, atent îndrumat și educat, Ansambulul „Stăjerelul” se bucură de un palmares impresionant de premii, trofee, diplome, toate reprezentând rodul muncii a cinci generații, vreme de 40 de ani. Din camera de zestre, trecând în camera trofeelor, vei putea
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]