1,087 matches
-
de munte - Ligularia sibirica, târtan - Crambe tataria, capul șarpelui - Echium russicum, bibilică - Fritillaria meleagris, bulbuci de munte Trollius europaeus. Vegetația tufărișurilor este doar insulară, ocupând 1% din întreaga suprafață a sitului. Cu toate că în perimetrul sitului au fost înregistrate insule de tufărișuri, considerăm că ele nu aparțin tipului de habitat ponto-sarmatic tipic deoarece nu a fost identificată specia caracteristică Caragana frutex, nici speciile ierboase atașate acestui tip de habitat. Tufărișurile identificate în sit aparțin mai degrabă tipului de habitat ponto-panonic de porumbar
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
suprafață a sitului. Cu toate că în perimetrul sitului au fost înregistrate insule de tufărișuri, considerăm că ele nu aparțin tipului de habitat ponto-sarmatic tipic deoarece nu a fost identificată specia caracteristică Caragana frutex, nici speciile ierboase atașate acestui tip de habitat. Tufărișurile identificate în sit aparțin mai degrabă tipului de habitat ponto-panonic de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, suprapus peste asociația vegetală Prunos pinosae-Crataegetum. Acest tip se încadrează în cele mai răspândite tufărișuri din România, cu o valoare conservativă moderată
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
speciile ierboase atașate acestui tip de habitat. Tufărișurile identificate în sit aparțin mai degrabă tipului de habitat ponto-panonic de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, suprapus peste asociația vegetală Prunos pinosae-Crataegetum. Acest tip se încadrează în cele mai răspândite tufărișuri din România, cu o valoare conservativă moderată, considerate habitate prioritare Emerald. Tufărișurile de păducel și porumbar s-au instalat în urma defrișării celor ponto-sarmatice, prin luarea în cultură a terenurilor. În prezent se observă o restrângere a tufărișurilor din zonă, în favoarea
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
mai degrabă tipului de habitat ponto-panonic de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, suprapus peste asociația vegetală Prunos pinosae-Crataegetum. Acest tip se încadrează în cele mai răspândite tufărișuri din România, cu o valoare conservativă moderată, considerate habitate prioritare Emerald. Tufărișurile de păducel și porumbar s-au instalat în urma defrișării celor ponto-sarmatice, prin luarea în cultură a terenurilor. În prezent se observă o restrângere a tufărișurilor din zonă, în favoarea fânețelor și a terenurilor cultivate. Tufărișurile formează insule pe rupturile de pantă
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
cele mai răspândite tufărișuri din România, cu o valoare conservativă moderată, considerate habitate prioritare Emerald. Tufărișurile de păducel și porumbar s-au instalat în urma defrișării celor ponto-sarmatice, prin luarea în cultură a terenurilor. În prezent se observă o restrângere a tufărișurilor din zonă, în favoarea fânețelor și a terenurilor cultivate. Tufărișurile formează insule pe rupturile de pantă din cadrul fânețelor de la Ponoare, dar se regăsesc și în afara sitului, mărginind câmpurile agricole. Ele se prezintă ca zone compacte de arbuști, cu înălțimi de 15-20
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
conservativă moderată, considerate habitate prioritare Emerald. Tufărișurile de păducel și porumbar s-au instalat în urma defrișării celor ponto-sarmatice, prin luarea în cultură a terenurilor. În prezent se observă o restrângere a tufărișurilor din zonă, în favoarea fânețelor și a terenurilor cultivate. Tufărișurile formează insule pe rupturile de pantă din cadrul fânețelor de la Ponoare, dar se regăsesc și în afara sitului, mărginind câmpurile agricole. Ele se prezintă ca zone compacte de arbuști, cu înălțimi de 15-20 m, reprezentând stratul superior. Există, de asemenea, exemplare arbustive
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
variegata, izvoraș cu burtă galbenă - Bombina bombina. 2.3.3. Habitate și ecosisteme În situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare se găsesc următoarele tipuri de habitate de interes comunitar: 62C0* Stepe ponto-sarmatice pe o suprafața de aproximativ 98,8%, 40C0* Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, pe o suprafața de aproximativ 1%, și 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase Molinion caeruleae, pe o suprafața de aproximativ 0,2%. 2.3.4. Peisaj Situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare se
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
b) conflict cu măsurile de management Natura 2000 pentru habitatele praticole a) realizarea de studii b) dezvoltare proiecte 2.4.4. Desemnarea sitului pentru conservare Încadrat în categoria IV IUCN, situl este desemnat arie de management pentru habitatele ponto-sarmatice de tufărișuri, stepe, pentru habitatele de pajiști cu iarbă albastră - Molinia caerulea și pentru speciile floristice și faunistice, menționate în Formularul Standard Natura 2000. 2.4.5. Facilități pentru activități educative Existența sitului Natura 2000 reprezintă un beneficiu pentru educația tinerei generații
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
și managementul efectiv al ariei naturale protejate; - monitorizare. 3.2.1. Conservarea biodiversității Biodiversitatea reprezintă principalul patrimoniu natural al sitului Natura 2000, precum și motivul declarării ariei protejate. Proprietarii și deținătorii de terenuri au obligația de a nu arde miriștile, stuful, tufărișurile sau vegetația ierboasă, fără informarea în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență conform art. 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare. Restrângerea arealului formațiunilor ponto-sarmatice, tufărișurilor
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
tufărișurile sau vegetația ierboasă, fără informarea în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență conform art. 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare. Restrângerea arealului formațiunilor ponto-sarmatice, tufărișurilor și stepelor, a pajiștilor cu iarbă albastră - Molinia caerulea, precum și a celorlalte specii floristice și faunistice, datorate schimbării folosinței terenurilor dar și schimbărilor climatice, a vulnerabilizat aceste habitate, a restrâns compoziția lor floristică și a generat dispariția unor specii, punând
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
sit și cultivarea lor, existența în imediata vecinătate a terenurilor cultivate a speciilor ruderale, unele chiar invazive, pășunatul, managementul defectuos al deșeurilor și existența unor drumuri agricole circulate în incinta sitului. Harta cu distribuția habitatelor de pajiști cu Molinia caerulea, tufărișuri ponto-sarmatice și stepe ponto-sarmatice este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tufărișurile ponto-sarmatice, 40C0*, ocupă suprafețe restrânse pe teritoriul Fânețelor seculare Ponoare. Structura și funcțiile habitatului sunt alterate întrucât lipsesc specii precum Caragana frutex. Tufărișurile actuale aparțin
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
chiar invazive, pășunatul, managementul defectuos al deșeurilor și existența unor drumuri agricole circulate în incinta sitului. Harta cu distribuția habitatelor de pajiști cu Molinia caerulea, tufărișuri ponto-sarmatice și stepe ponto-sarmatice este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tufărișurile ponto-sarmatice, 40C0*, ocupă suprafețe restrânse pe teritoriul Fânețelor seculare Ponoare. Structura și funcțiile habitatului sunt alterate întrucât lipsesc specii precum Caragana frutex. Tufărișurile actuale aparțin unui tip de habitat, edificat de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, considerat prioritar
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Molinia caerulea, tufărișuri ponto-sarmatice și stepe ponto-sarmatice este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tufărișurile ponto-sarmatice, 40C0*, ocupă suprafețe restrânse pe teritoriul Fânețelor seculare Ponoare. Structura și funcțiile habitatului sunt alterate întrucât lipsesc specii precum Caragana frutex. Tufărișurile actuale aparțin unui tip de habitat, edificat de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, considerat prioritar la nivel european. Vulnerabilitatea acestor habitate este mare, în special datorită defrișărilor, pentru cultivarea lor și pătrunderii unor specii alogene cu potențial invaziv
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
vecinătatea sitului, necesită un management adecvat al deșeurilor. De asemenea, comunitatea locală nu este suficient de bine informată cu privire la importanța conservativă a speciei. Obiectivele managementului biodiversității în sit sunt următoarele: a) menținerea habitatelor stepice printr-un cosit tradițional; ... b) conservarea tufărișurilor ponto-sarmatice; ... c) conservarea și promovarea speciilor floristice și faunistice de interes conservativ. ... Activitățile pentru asigurarea managementului biodiversității sunt indicate în tabelul nr. 7. Activitățile și indicatorii de realizare pentru asigurarea managementului biodiversității din situl Fânețele seculare Ponoare Tabelul nr. 7
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
creșterea populațiilor de amfibieni │ │de amfibieni sau a pontelor │cu 200 de indivizi A.19. A.20. 3.2.2. Managementul folosirii terenurilor și a resurselor naturale În prezent, 20% din suprafața sitului ocupată aproape în întregime de pajiști și tufărișuri de bună calitate, este gestionată protectiv, fiind interzise activitățile agricole, pastorale, de recoltare a plantelor medicinale, a fructelor de pădure și activitățile turistice. Practic, în acest perimetru este interzisă orice activitate. Amenințările asupra acestei zonei sunt buruienile cu potențial invaziv
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
stepice de interes conservativ. Restul de 65% din sit, este ocupat de pajiști stepice, utilizate ca fânețe sau ca pășuni pentru bovine și ovine. Starea de conservare a habitatelor utilizate ca fânețe este favorabilă la bună, pe când habitatele stepice și tufărișurile ponto-sarmatice exploatate ca pășune, tind să aibă o stare de conservare nefavorabilă, prin simplificarea compoziției lor floristice. Principala amenințare este pășunatul, prin reducerea speciilor bune furajere, tasarea terenului, schimbarea reacției chimice a solului, datorită dejecțiilor de animale și prin pătrunderea
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
2010, http://www.natura 2000.ro/; - *** Documente în manuscris furnizate de către APM Suceava. Anexa 1 la Planul de management Harta generală a sitului Fânețele seculare Ponoare Anexa 2 la Planul de management Harta cu distribuția habitatelor de pajiști cu Molinia, tufărișuri ponto-sarmatice și stepe ponto-sarmatice din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa 3 la Planul de management Harta cu distribuția speciei dedițel - Pulsatilla patens din situl Fânețele seculare Ponoare Anexa 4 la Planul de management Harta cu distribuția speciei dedițel - Pulsatilla grandis
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion"; Dune cu "Hippophae rhamnoides"; Depresiuni umede intradunale; Dune mobile embrionare (în formare); Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri); Galerii ripariene și tufărișuri ("Nerio-Tamaricetea" și "Securinegion tinctoriae"); Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition"; Lacuri distrofice și iazuri, Lagune costiere; Mlaștini calcaroase cu "Cladium mariscus"; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști mediteraneene umede cu ierburi
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
panonice și ponto-sarmatice; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Stepe ponto-sarmatice; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; Vegetație forestieră ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie cu "Salix alba și Populus alba". Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
cel mai înalt dintre ele fiind dealul Melcilor. Alte dealuri sunt Urușag, Gârbău, Cetatea Fetei, Sănăslau ș.a. Suprafață comunei este compusă din 1.877 ha teren arabil, 1.406 ha pășuni, 846 ha livezi, 1.207 ha păduri, 111 ha tufărișuri, ape și stuf 68 ha, teren neproductiv 145 ha, drumuri 122 ha și construcții 292 ha . Climă este una de deal și podiș, cu o temperatură anuală medie de 8,3 °C. Precipitațiile ating o medie anuală de 582 mm
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ștevia - endemism carpatic, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. 3. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei și dinspre Bran. De asemenea, rezervația cuprinde și o bună parte din jnepenișurile de pe platoul munților Piatra Arsă, Jepii Mari și
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
În cadrul rezervației principale, Pinus cembra se află în două zone importante și anume: prima pe versantul nordic al Jepilor Mici, sub Brâna Mare a Jepilor, la 1750 m, în punctul Creasta cu Zimbri, și a doua în valea Gaura, printre tufărișurile de jnepeni, la 1800- 1900 m altitudine, și pe muntele Guțanu, între valea Gaura și hornul Țapului; în afara de acestea, se mai găsesc câteva exemplare pe creasta nordică a muntelui Bucșoiu, deasupra văii Mălăești, la circa 1700 m altitudine. Dintre
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
la 1800- 1900 m altitudine, și pe muntele Guțanu, între valea Gaura și hornul Țapului; în afara de acestea, se mai găsesc câteva exemplare pe creasta nordică a muntelui Bucșoiu, deasupra văii Mălăești, la circa 1700 m altitudine. Dintre asociațiile de tufărișuri pitice se pot aminti: firuța, vițelarul, salcia pitică, cornutul, garofița, afinul, merișorul. Asociația se întâlnește mai ales pe versanții nordici sau vestici, unde zăpada se așterne tot timpul iernii, dar se topește relativ repede primavara, pe soluri de tip podzol
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
grohotiș" (27,5 m), "Peștera Vulturilor", "Șura Mică". Alte atracții turistice sunt "Colțul Câinilor" și "Stâna Crinilor". Pe teritoriul ariei protejate se regăsesc trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar ("Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din" Alysso-Sedion albi; "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase"); ce adăpostesc elemente floristice și faunistice diverse, printre care se află mai multe specii protejate la nivel european sau enumerate pe lista roșie a IUCN. Specii floristice (arbusti, flori
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
Cupressaceae. Fructele uscate de ienupăr (boabe mari, negre, zbârcite) se utilizează în bucătărie drept condiment, în special în marinade, pentru vânat sau varză, și ca ingredient la fabricarea ginului. Specia crește în întreg lanțul carpatic la 700-1400 m, adesea în tufărișuri și pâlcuri, în poieni, pășuni, rariști, putând crește pe solurile cele mai sărace. Este recoltabil în mari cantități în Transilvania (mai puțin Sălaj și Satu-Mare), Muntenia (Argeș, Buzău, Prahova), Moldova (jud. Bacău, Neamț, Vrancea, Suceava), Oltenia (jud. Gorj, Vâlcea). Se
Ienupăr () [Corola-website/Science/307338_a_308667]