1,336 matches
-
fi mai descurajant și mai trist! Priviți: Nu există un tată de familie care să nu își facă o datorie din a-și învăța copiii ordinea, rânduiala, spiritul de conservare, economia, moderația în cheltuieli. Nu există religie care să nu tune împotriva fastului și luxului. Este foarte bine, dar din alt punct de vedere, ce este mai popular decât aceste propoziții: A tezauriza înseamnă a seca venele poporului. Luxul celor mari face viața ușuoară celor mici. Risipitorii se ruinează, dar îmbogățesc
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
FAMILIA KOVACIC: Domnul și Doamna Kovacic se află cum s-ar spune, la maturitate, iar fiicele, Desirée și Bianca, sunt ceva mai tinere decât Herrmann. Amândouă sunt împopoțonate ordinar, cu sâni mari sau ceva asemănător... DOAMNA GROLLFEUER: (ceea ce însemană Doamna "Tună și fulgeră"): O bătrână doamnă cu adevărat distinsă, îngrijită, cu maniere anacronice. Se comportă pe de o parte înduioșător, datorită unei sensibilități personale extreme, pe de alta extrem de arogant, din necesități accentuate de distanțare. Spațiul Primul act: Gospodăria doamnei Wurm
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lor și or să spună: pe tine o să te ajutăm, vierme schilod. Și de asta nu te poate ajuta nimeni. Dar vierme schilod sună drăguț... mult mai bine decât schilod sau vierme. Vierme schilod... aproape la fel de bine ca și Grollfeuer. (Tună și fulgeră) (Îl împinge de la ea pe Herrmann care suspină) De ajuns pentru azi. Mi se face scârbă. Chiar și fără asta e totul destul de scârbos... și nu numai acum. Ascunde-te, până ce o să fii în stare să te omori
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
echinocțiul de primăvară. „Mucenicii” se sfințesc la biserică, după care sunt dați de pomană, cu lumânare aprinsă și un pahar cu vin. Tot acum se ascut fiarele plugului, vitele sunt bine hrănite, pentru ca lucrările de primăvară să înceapă bine. Dacă tună în această zi, vara va fi neroditoare. La Tarnița, scoaterea plugului la câmp era însoțită de un ritual: stăpâna casei arunca înaintea boilor un ou de găină, care dacă se spărgea, plugul se strica. Alexiile - 17 martie - constituie momentul în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de asasinarea lui Bozoncea, fostul șef al cetei. Ibovnica oferă trupul ei apetisant gardienilor și îi facilitează evadarea. Boale și doftori Nu te juca, soro: boala n-alege! O damă către Regina Elisabeta Nu toate personajele literaturii noastre sunt sănătoase tun. Multe cad bolnave. Dintre ele însă, unele se vindecă, fie cu concursul doctorilor, fie de la sine. Care nu se mai fac bine, firește că dau ortul popii. E obișnuit ca un autor, când nu mai știe ce să facă cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
imensă familie, unde el și ea trebuie să gândească într-un singur sens. Mult prea serios început pentru referirile glumețe (dar, reale) care urmează, pentru că mă gândesc la prozaismul vieții, deși visăm frumos, la nevoia de hrană concretă, chiar dacă ne tună prin cap zeci de proiecte și idei, la comportamentul bizar când în mintea noastră suntem curați și luminați. Dacă ne uităm pe stradă, suntem impresionați de moda asta nouă luată de fete: buricul gol, indiferent de vreme sau de mijlocul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
va învăța odată minte, tot românul că trebuie modernizat! Apoi iubitul conducător al poporului Traian Băsescu, în cuvintele sale duioase s-a întors din nou la dragul său popor. De data asta ca să-i dea una zdravănă peste bot. A tunat și a fulgerat, că în timp ce el s-a retras în chilia lui de Cotroceni, ca să dea poporului Legea fundamentală, Constituția, poporul ce-a făcut? Ce a făcut domnule nemernicul acesta de popor român care nici măcar nu-și merită un conducător
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
n-am să plîng. Tot dreptul am să plîng, dar inima-asta S-o sparge-n șaptezeci de mii de părți 'Nainte ca să plîng. Nebune,-nnebunesc! (Ies Lear, Gloucester, Kent și Bufonul) CORNWALL: Să ne retragem, e-a furtună. (Se aude tunînd în depărtare) REGAN: Casa-asta-i mică; bătrînul și-ai lui Nu pot fi bine găzduiți. GONERIL: E vina lui; el s-a lipsit de-odihnă Și trebui' să-și încerce nebunia. REGAN: În ce-l privește, -l voi primi, dar nici Unul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
could not beget Such different issues. You spoke not with her since? GENTLEMAN: No. KENT: Was this before the King returned? GENTLEMAN: No, since. KENT: Well, șir, the poor distressed Lear's i' th' town; Who sometime în hîș better tune remembers What we are come about, and by no means Will yield to see hîș daughter. GENTLEMAN: Why, good șir? KENT: A sovereign shame șo elbows hîm: hîș own unkindness That stripped her from hîș benediction, turned her To foreign
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
niciodată. Clipea foarte des din ochi. .Doctorul a venit pe la șapte și ceva, era tovarășa Cruceanu... Cănd a văzut-o pe mama, în loc să o consulte să vadă ce are cum ar fi fost de datoria unui medic, a început să tune și să fulgere: Ce caută bolnava asta aici, cine a adus-o aici fără aprobarea mea, să dispară de aici...” Dealtfel, o adusese Petrică, soțul Mariei care spusese că ar cunoaște el un doctor foarte bun.... Doctorița Cruceanu bufnind și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pe care nici vînturi, nici valuri, nici...cîte prefaceri... nu fură în stare, măcar s-o mlădoaie. ... Și zvonuri destule pe cîmp se îngînă... ... Dar numai urechi anumite le pot, uneori auzi. Prea adesea - pe unde prin minte nu-ți tună - dai ochii cu martori și soli ce vorbesc despre niște trăiri pentru care, noi, astăzi, cu greu încropim înțeles.” ,,Și ce încîntare pe înfriguratele degete cînd, prefirînd răveneala călduță a brazdelor mari, nimereau pe cei trei minunați ochișori învăscuiți pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și prin țarina dusă, de jur împrejur, până-n colo, departe, pe văi și pe dealuri, au scos, fără știre, din sipet ascuns, ba unealtă, ba armă, ba oală, ba chip de om, ba... și ce nici prin minte nu-ți tună. Iar noi, totdeauna, cu multă băgare de seamă le-am strâns...(...) în afară de oameni localnici, poftit-au și mulți de pe alte meleaguri să vadă, să guste, să simtă mireasma de-a pururi curată a lumilor câte, pășind cătinel prin epoci măsurate
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
forțată s-a impus la nivelul unor centre secundare, reprezentate de foste și actuale capitale de județ (Suceava, Botoșani, Alexandria, Slatina, Zalău, Bistrița). Viața la curte Șușotelile acopereau ulițele pietruite ale târgului. Pluteau, pe deasupra scăfârliilor ca un nor greu. Când tuna și fulgera, ploua cu zgomote ciudate. Pe cât de slabe și prelungi, pe atât erau de sâcâitore. Picuri de șoapte înfundate și posomorâte se strecurau ca niște furi în urechile târgoveților. Înțelesul lor nu putea fi tălmăcit, dar știa oricine că
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
alb și albastru, care ancora la Puerto Umbría - o făcea Între Insula Spânzuraților și Capul Rău. În ultimele două luni, Faulques o zărise de pe faleză trecând cu puntea plină de oameni Înarmați cu camere foto și video, pe când muzica văratică tuna din difuzoare atât de tare, că Întreruperile provocate de vocea ei erau o ușurare. „În acest turn de pază, părăsit de multă vreme, locuiește un pictor cunoscut, care Îi Împodobește pereții interiori cu o frescă mare. Din păcate, este proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și de auroră. Ea dezvăluie prin urmare, potențialitățile subiectului gata să înflorească, bogăția interioară care nu cere decât să fie exploatată și utilizată. Vijelie, uragan Vijelia acoperă simbolistica generală a furtunii. Ea exprimă, la rândul ei, furia divină. Expresia «a tuna și a fulgeraă se aplică situațiilor în care cineva strigă, urlă, ridică vocea. Dezlănțuirea elementelor (ploaie, vânt) încarnează amenințările și tulburările exterioare ce răscolesc viața subiectului. Sunt alegoria adversității evenimentelor, dar și a conflictelor deschise și violente. Vânt Simbolistica vântului
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de vară; verde; vin; visare; vrajă; zăpadă; ziua (1); 817/123/51/72/0; pentru cuvîntul-stimul noapte s-au înregistrat 817 de reacții (echivalentul numărului de anchete realizate pentru acest cuvînt). Cifra 123 indică numărul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de vară; verde; vin; visare; vrajă; zăpadă; ziua (1); 817/123/51/72/0 noi: voi (130); împreună (63); oameni (49); doi (41); toți (37); grup (32); familie (26); mulți (18); iubire (16); vechi (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o singură dată Ă era o conferință despre Benjamin Fondane Ă și că a fost surprins să observe că, deși franceza părea să-i fi devenit patrie, „păstrase un ușor accent românesc”. Se știe, de altfel, că, oricât ar fi tunat și fulgerat Cioran împotriva românilor, care-l agasau la Paris, când și când, și nu de dragul expresivității, ci al exactității nostalgiei, el folosește în corespondența sa, scrisă, de altfel, în franceză, cuvinte românești. Și o face cu o plăcere evidentă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aripă în două și să le înfigă în cele patru părți ale pământului, căci singure vor face vânt între ele și va fi mai bine. Diavolul a făcut cum l-a învățat și astfel s-a făcut vântul"; Și când tună și fulgeră tot el e pricina. Atunci scapără de mânie asupra soarelui, că-l frige și pune nouri împotriva lui să-l apere, mai ales a amiazăzi, când îl frige tare. Și ploaia tot el o dă. Își aduce c-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se spune că Moșii bat cu bâtele sau cu ciocanele în pământ pentru a se dezgheța, ca să intre gerul, să iasă căldura și să crească iarbă verde: "Patruzeci de mucenici, / Patruzeci de sfinți voinici, / Dați cu bâtele-n pământ / Ca să tune (între) frigul / Și să iasă căldura."409 Pentru a transforma în act ritualic această credință potrivit căreia Moșii sau Sfinții bat în pământ ca să intre gerul și să iasă căldura, oamenii, mai ales copiii, bat, ei înșiși, în ziua de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
potrivit căreia Moșii sau Sfinții bat în pământ ca să intre gerul și să iasă căldura, oamenii, mai ales copiii, bat, ei înșiși, în ziua de 40 de Sfinți, cu botele sau cu maiul în pământ și zic, în același timp: "Tună ger și ieși căldură!" sau " Ieși căldură din pământ, / Intră tu frig în pământ!"410 Amintind de colacul ritualic al Crăciunului, de Mucenici, rodul pământului, ia, metaforic, înfățișare umană, prin intermediul "sfințișorilor": "Sfinții sau sfințișorii, în formă de om, sunt un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apa și focul", pentru a se răzbuna pe diavolul care l-a împins la păcat: "...iată că Dumnezeu trimite din cer un car cu foc care-l ia și-l ridică la sine. (...) Dumnezeu i-a dat atunci tunetul, să tune și să trăznească după diavol. Și Ilie a început să tune și să trăznească, ai fi crezut că lumea se prăpădește."436 Într-o altă legendă, din Botoșani, se spune că Sfântul Ilie este văr cu vântul și cu focul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a împins la păcat: "...iată că Dumnezeu trimite din cer un car cu foc care-l ia și-l ridică la sine. (...) Dumnezeu i-a dat atunci tunetul, să tune și să trăznească după diavol. Și Ilie a început să tune și să trăznească, ai fi crezut că lumea se prăpădește."436 Într-o altă legendă, din Botoșani, se spune că Sfântul Ilie este văr cu vântul și cu focul: Într-un rând, focul și vântul s-au fost pus să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și raiul ți l-a prădat! / Dar din rai ce s-a luat? / Soarele / Cu zorile, / Luna cu luminile, / Stelele cu razele, / Scaunu județului, / Ciubărul botezului, / Păhărelul mirului! Du-te, Maică, fii-mi bună, / Și ia tunuri și mi-l tună, / Prinde, Maică, tuna, / Doar Iuda s-a spăimânta, / Toate-n rai că le-a lăsa, / Și raiul a rămânea / Rai frumos și luminos / Ca și fața lui Hristos! / Să fii, gazdă, veseloasă / Și voioasă / Ca vara, / Ca primăvara / Și ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
l-a prădat! / Dar din rai ce s-a luat? / Soarele / Cu zorile, / Luna cu luminile, / Stelele cu razele, / Scaunu județului, / Ciubărul botezului, / Păhărelul mirului! Du-te, Maică, fii-mi bună, / Și ia tunuri și mi-l tună, / Prinde, Maică, tuna, / Doar Iuda s-a spăimânta, / Toate-n rai că le-a lăsa, / Și raiul a rămânea / Rai frumos și luminos / Ca și fața lui Hristos! / Să fii, gazdă, veseloasă / Și voioasă / Ca vara, / Ca primăvara / Și ca toamna cea bogată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]