1,827 matches
-
consecutive. Mai primește zilnic aproximativ 9-13 pastile. * * * Marian, un ins de înălțime medie și îndoit de mijloc, cu față prelungă ten brunet și nas acvilin, puțin disproporționat. Un individ ce se bărbierește regulat, un băiat cu păr grizonat și mereu tuns scurt. Un suflet mare și curat. Are un simț al umorului extraordinar de dezvoltat. O privire mereu zâmbitoare. Meșter la cuvinte știe cum să intre pe sub pielea oricui. Un om trecut prin ,,vâltorile’’ vieții, încă de mic copil, așa cum el
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
care s-a n)scut În Ierusalim, m) Întreab) ce vârst) am. Dup) care Îmi spune: —Și eu am șaizeci de ani. Vorbim În spaniol) - sau mai degrab) În ladino*. E un tip fermec)tor: Îi tremur) puțin mâinile, dar tunde excelent. Are ochii albaștri și niște sprâncene mici, albe, stufoase. Îi vorbesc despre Hubert H. Humphrey și o scânteie albastr) i se aprinde din nou În ochi. Un fel de fort) b)trâneasc) ce d) putere trupului s)u. Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și o scânteie albastr) i se aprinde din nou În ochi. Un fel de fort) b)trâneasc) ce d) putere trupului s)u. Îl ador) pe Hubert H. Humphrey. Pe toți pereții sunt fotografii ale lui Humphrey, cu autograf. Îl tundea deseori. A primit scrisori de la el În perioada În care fusese senator și vicepreședinte. Îmi dau osteneală s) le citesc. Sunt pline de banalit)ți specifice politicienilor. Toate sunt pline de grandilocvent) și generozitate, felicit)ri, totul este minunat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
simpatia frizerului și s)-i umple pereții frizeriei cu scrisori și fotografii! Poate c) Humphrey l-a Îndr)git cu adev)rât pe b)trân. Oricum, Mizrahi nu a avut de p)timit - suspinând și cl)ținându-se pe picioare, tundea În spatele meu. Humphrey este, Într-adev)r, un prieten al Israelului și se poate conta pe faptul c) atitudinea lui ar fi aceeași chiar dac) ar deveni președinte. Eu și Alexandra l-am Întâlnit pe Humphrey nu demult, la un banchet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
B: [da] A: mie nu-mi place, dacă dumneavoastră credeți că se poate trăi așa B: a nu, sigur că nu, bineînțeles că nu, nu vă sparge nimeni geamurile A: [da, bine] B: [dar nu e plăcut] A: când își tunde iarba B: îhî A: lasă mizeria pe trotuarul meu B: și când sunt în grădină stă tot timpul cu ochii pe mine A:îhî B: vreau să mă mut de acolo A: ați completat un formular? (Parantezele drepte semnalează suprapuneri
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de C.A. Rosetti care, în tinerețe, fusese un păcălitor de mâna întâia. Două din păcăliturile lui C.A. Rosetti erau vestite. Odată, fiind polițai la Pitești, a plăsmuit un ordin de la Mitropolie ca toți popii din oraș să fie tunși. Apoi a adus la poliție pe toți preoții, i-a pus pe o tobă și i-a tuns la piele.317 164 bucureștii de altădată 316. Opera Trubadurul (II Trovatore) de Giuseppe Verdi. 317. C.A. Rosetti a fost șef
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
A. Rosetti erau vestite. Odată, fiind polițai la Pitești, a plăsmuit un ordin de la Mitropolie ca toți popii din oraș să fie tunși. Apoi a adus la poliție pe toți preoții, i-a pus pe o tobă și i-a tuns la piele.317 164 bucureștii de altădată 316. Opera Trubadurul (II Trovatore) de Giuseppe Verdi. 317. C.A. Rosetti a fost șef al poliției din Pitești, în 1842, la vârsta de 26 ani. Cu mai multă culoare și nerv momentul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
își trimitea imediat salteaua, plapoma și pernele la Văcărești. Directorul penitenciarului nu voia să le primească, însă Orășanu îi răspundea: — Nu ți fie teamă, o să primești ordinul peste câteva ceasuri. Și, în adevăr, ordinul venea întotdeauna. bucureștiul în 1871 165 tunză muscălește. După aceea, ca să scape târgul și marginile de ceata derbedeilor Vodă începe să le dea slujbe pe afară, pe unul îl face sameș, pe altul zapciu, pe altul altceva, iar pe Rosetti îl trimite polițai la Pitești. Tânărul Berlicoco
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trimite polițai la Pitești. Tânărul Berlicoco merge la post și primul act care-l săvârșește, ca depozitar al siguranței publice, care e? Pune câțiva dorobanți și doi bărbieri în piață; pe cine dintre isnafi ori cupeți or prinde, să-l tunză ridiche. Țipă lumea; scandal! ce-i asta? «Așa e porunca măria-sa Vodă, răspunde polițaiul... Uite pe mine cum m-a tuns!»“ (I.L. Caragiale, Opere, vol. III, ediție îngrijită de Paul Zarifopol, 1932, pp. 131-132). Aceeași scenă, foarte pe scurt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pune câțiva dorobanți și doi bărbieri în piață; pe cine dintre isnafi ori cupeți or prinde, să-l tunză ridiche. Țipă lumea; scandal! ce-i asta? «Așa e porunca măria-sa Vodă, răspunde polițaiul... Uite pe mine cum m-a tuns!»“ (I.L. Caragiale, Opere, vol. III, ediție îngrijită de Paul Zarifopol, 1932, pp. 131-132). Aceeași scenă, foarte pe scurt, e istorisită și de D. Teleor, în broșura Din junețea lui C.A. Rosetti (Anecdote), București, 1903, care o situează însă în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la mîna stîngă și lasă să cadă trei picături de sînge sub leagănul copilului zicînd: „Ia și ne apără pe noi toți de foc și de apă, de fier și de piatră, de boală și de blînzie*.“ Cînd copilul se tunde, adică i se ia din moț de nașul său, trebuie să fie în ani nesoț: trei, cinciă Copiii care au bube-dulci buni oameni or mai fi în zilele lor. Ca să nu mai leșine copilul cînd e mic, e bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că e bine să sameni, alții, că e rău. (Gh.F.C.) De lună nouă nu e bine să umbli noaptea, că ies strigoii și sufletele înecaților. (Gh.F.C.) O casă tencuită de lună nouă se umple de greieruși. (Gh.F.C.) Primăvara, oile se tund cu puțin înainte de crai nou, ca să crească lîna odată cu luna. (Gh.F.C.) Verdețurile din grădini se culeg de lună nouă. (Gh.F.C.) Crăciun în ajunul Crăciunului se ung pînele și mălaiele pe deasupra cu muruială* de făină de grîu, ca ele să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și strînge copilul de-l îmbolnăvește. Cînd dai cuiva foc lunea, vine uliul la găini. Cînd, după ce se trece focul, jăratecul strălucește mult în sobă e semn că are să fie frig. Copilului mic pînă la anul să nu i se tundă părul, că-i rău de foc. Cînd nu ți se aprinde focul în sobă, e semn că o femeie a născut prin sat. Se crede că, arzînd vreo casă și fiind pericol să se lățească focul, este bine a încungiura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi mai lung, acela va trăi mai mult. Lăutarii chemați la nuntă trebuie să fie în număr fără soț, adică trei sau nouă. (Gh.F.C.) Oaie Se crede că norocul oilor este pe frunte; de aceea se și încep a tunde de la frunte, unde se face cu foarfecele semnul crucii. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Cînd oaia sare și zburdă, face a vreme rea. Cînd vei avea pagubă în oi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Cînd oaia sare și zburdă, face a vreme rea. Cînd vei avea pagubă în oi semn este că ți-a „pișcat“ cineva din haine. Oii care nu i se tunde lîna, ci se lasă a-i cădea singură, trăiește mult. Cînd ți-a pișca din lîna oilor, îți mor oile. Să nu strîngi lîna de la oaie moartă, că-ți mor oile. Dacă se va sminti ceva din fructul oilor, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd te lai, se repede Maica Domnului să-l ieie. Părul ce-ți cade din cap să nu-l dai la gunoi, că l iau vrăbiile de-și fac cuiburi și te doare capul, și-ți cade părul. Cînd te tunzi, strînge-ți părul și-l pune undeva, să nu-l calce oamenii, că capeți durere de cap. Să nu-l pui pe foc, că iar te doare capul, iar cînd tai părul la fetele mititele, să-l pui într-o baligă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l calce oamenii, că capeți durere de cap. Să nu-l pui pe foc, că iar te doare capul, iar cînd tai părul la fetele mititele, să-l pui într-o baligă, că crește lung și frumos. Părul, cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va culege în poală surcele ieșite din rîndea va face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar te doare capul, iar cînd tai părul la fetele mititele, să-l pui într-o baligă, că crește lung și frumos. Părul, cînd îl tunzi, să-l mături. E păcat să mături tu sau altul părul după ce te-ai tuns; trebuie să-l iei cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va culege în poală surcele ieșite din rîndea va face copilul cu părul creț. Să te păzești să nu-ți ieie nimeni din păr fără
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine să-i taie mă-sa, căci îi arde casa copilului cînd va fi gospodar, ci să se ducă cu el la nănașă-sa să i-l taie. Fetele se bucură cînd găsesc spelci*, că le crește părul. Cînd se tund copiii mici, e bine să bagi părul la rădăcina unui pom, ca să le crească lung ca pomul. Spre a face ca părul să crească lung, se ung fetele cu untură de arici. Dacă fetele mari dau cu salcie pe păr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu mănînce despletite, că le cade părul. Se crede că nu e bine ca o copilă să ia pe cap o cușmă sau pălărie bărbătească, căci la din contra, va avea păr slab. în ziua de Sf. Toader se tund vitele în frunte ca să se facă frumoase; fetele se lau cu stroh* de la vite, ca să le crească părul mare și frumos. La Sf. Toader, fetele mari se spală la cap cu iarbă mare, zicînd: „Sfinte Toadere, fă ca coadele noastre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Bobotezei va plînge tot anul. Ploaie Dumnezeu, cînd i-i gîndul să ploaie, toacă n cer și cucoșii aud - și de asta vestesc și ei moloșagul de cu sară. De aia nu mai plouă, c-au început popii să se tundă. Ploile sînt legate prin farmecele țiganilor care fac cărămidă, și mij locul de a le dizlega e de a-i alunga. Apoi ovreii, cînd intră la cușcă*, se roagă să nu ploaie, căci cînd plouă, din fiecare sinagogă trebuie să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mai are boale în oase. Unii țin vinerea mai mult decît dumineca. Să nu dai afară gunoiul, nici să dai cu împrumut foc sau sare. Să nu toci, că-ți coc degetele. Să nu te bărbierești sau să te tunzi. (Gh.F.C.) Vis Cînd te culci numărînd, ai să visezi ceva. Toate visele visate sîmbătă noaptea spre duminecă se izbîndesc. Visurile înspre duminecă nu se izbîndesc. Cînd te scoli din somn să nu te uiți pe fereastră, că uiți visurile. Ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
identificarea manifestanților (prin fotografii, filme, dar și după declarațiile informatorilor din uzină sau după listele întocmite de șefii de secție și secretarii de partid din IABv; unele femei care au participat la protest și-au vopsit părul ori s-au tuns, pentru a nu fi recunoscute ulterior - zadarnic, însă). Prima etapă a anchetei a avut loc la Brașov, faza amplă desfășurându-se la București, timp de două săptămâni. Amenințări verbaletc " Amenințări verbale" Aparatul de represiune a apelat la amenințări verbale care
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe frunte o pată de lepră. Autorul apocrifei a combinat 2Cr. 26,19‑20 cu Apoc.12, 16 (semnul de pe mâna dreaptă, semnul Anticristului). Lepra și pilozitatea simbolizează deopotrivă necurăția. Într‑adevăr, pentru a se curăți, leprosul trebuie să‑și tundă „tot părul său, al capului și al bărbii”, inclusiv sprâncenele (Lev. 14,9). Dar sprâncenele Anticristului vor fi neobișnuit de mari, ajungând până la urechi, și asemenea sprâncenelor, și necurăția sa va fi neobișnuit de mare. Vor exista trei serii de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
brune” sau uscate Pentru a ști dacă sunt suficiente, există un semn care nu vă înșeală: dacă nu conține destule materii brune, compostul poate degaja un miros de amoniac. Iată lista cu elementele pe care le puteți utiliza: iarba uscată tunsă de pe gazon; zațul de la cafeaua făcută la ibric (cu condiția să nu conțină clor) cenușa de la lemne; rumegușul și talașul; cocenii de porumb; acele de pin (atenție, totuși, să nu puneți prea multe); anumite cartoane subțiri și neimprimate (cofraje de
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]