1,205 matches
-
Vauxhall. În timp ce vorbea, omul de la demolări strigă spunînd că nu mai e pericol de benzină, și automat băgă mîna În buzunar și scoase un pachet de țigări. Îl deschise și-l Întinse. — Dați-mi două, se poate? zise Kay. — Ai tupeu. Kay rîse. — Prima-i pentru mine, cealaltă-i medicinală. Le aprinse pe amîndouă de la bricheta doctoriței, și se Întoarse spre Helen. Hei, zise ea cu delicatețe, uite ce-am aici. Puse țigara Între buzele lui Helen, apoi Îi duse una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ca să fiu cinstită, m-a cam speriat. Oftez și mă calmez. Ce altceva aș putea face? — Nu, mie Îmi pare rău. Acum Îmi vărs nervii pe tine, deși știu cît de tare poate să te bage În sperieți. Are un tupeu fantastic. Sandy dă din umeri și se Întoarce la computerul ei, În vreme ce eu socotesc dacă am timp să-l sun pe Dan și să urlu la el acum sau dacă mai suferă amînare pînă după ședință. Nu. Trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
acest băiat. — Și atunci de ce nu l-a atins, măcar? De unde să știu? Mie nu-mi povestește astfel de lucruri. Tot ce știu este că vrea ca băiatul să se ducă la el o dată pe săptămână. Bătrânul ipocrit a avut tupeul să-mi spună chiar că vrea să se ocupe de educația lui. — Educație? — Așa mi-a spus. Este destul de bănuitor. Ieri m-a făcut degenerat în fața celorlalți. Cariera mea este pe muchie de cuțit. Nimeni nu părea să aibă timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
o zi, la hipodrom, decide că Lily este gata să-i vorbească. Teddy Torrance se aliniază pentru turul al treilea cu Wicked Lady, iar Readymoney cu al doilea ca valoare dintre caii săi, Arab. Printr-o combinație de mită și tupeu, Bobby a ajuns în anturajul membrilor clubului de echitație, unde Lily discută cu un grup de pasionați care (natural) caută să-i atargă atenția. Unul îi ține paharul cu șampanie, altul umbrela și al treilea poșeta, în timp ce ea își aranjează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
prea prost. KEN ARNOTT Din divizia B. Un polițai anost fără-prieteni-În-afara-poliției-și masonilor, cinstit-și-cu-capul-pe-umeri. Ar fi un pericol serios dac-ar avea vreun strop de creier. PETER INGLIS Nu-i de mirare că mă linge-n cur după ce-a avut tupeul să candideze pentru postul ăsta. Un ratat. E ceva al naibii de ciudat la prăpăditul ăsta singuratic. Ajung la mine-n birou și găsesc un mesaj cum că o femeie m-a căutat, nu și-a dat numele. Probabil e Carole, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mutându-se din Colinton Village cu nevasta numărul trei, În slujba asta neînsemnată din Gumley. E un puțoi bătut În cap ale cărui calități nu sunt decât că-i În stare să dea zdravăn cu șutul În minge și are tupeul să creadă că el face ceva sub demnitatea lui locuind lângă un profesionist din forțele de ordine. Mi-am luat o dimineață liberă să mă uit la gimnastică feminină la televizor. Era o ex-comunistă puberă super tare care-ar merita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
numai. Gus a pus dosarul pe biroul mAfară este un mediu ostil. Acoloncercând să arate un pic de interes, În esență nu există hrană. Aici Înăuntru estece zi a săptămânii este. Împuțitu’ de peste tot În jurul meu. Mănâncă mănâncă mănâncăut super tupeu. Măcar Toal are puținăSă crești mare, să devii mai puternic, e paznicul de la ușă a fost văzut Împreună cu Estelle, iarsă crești În grosime, să crești În lungime.m cu micuța aia futabilă Într-un minut n măsa. Pe00000000000000 Gazda acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Scuze Bruce, ridică din umeri Hector și-l Înhață de zgardă pe animalul dement care chelălăie. Claire Începe să râdă, un hihăit strident ca de cal. Câinele ăla e un poponar de rahat, Înjur eu, arătând spre ticălos. Hector are tupeul de rahat să pară indignat. — Câinele ăla a prăsit mai mulți cățeluși campioni decât ai halit tu mâncare caldă la cină, bodogăne el. Pur și simplu Îi place de tine. — Și mie Îmi place de tine Hector, da nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ani doldora de hormoni. Ea avea un exemplar din albumul lui Mott the Hoople: Mott. Tu te-ai gândit că era meserie că o interesau chestiile astea. Voiai să vorbești cu ea. Probabil că toată lumea voia, dar nimeni n-avea tupeu. Da, felul În care arăta te-a făcut să vrei să-i vorbești, dar modul cum se mișca Îți inspira repulsie și te stânjenea. Te rușina pe tine În ochii tăi și o rușina pe ea În ochii tăi. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
handi azi? — S-a dus... — Io bucățică meserie frățâne, zice alt tip, — i-aș tragio șiio! Du-te-n măta puțoi pervers, râde Meldrum. — Nema, spune tipul mai mare, io păpușică pizdoasă. Numa fiincă voi, puțoi ce sunteți nați avut tupeu săi dați ontâlnire. Nu contiazun picior prost. De mutră, țâțe și pizdă tresă vă pese. Micuța Rhona, iubițel... Meldrum Încă se holbează la tine: Cii cu mutra ta Robertson? Tia respins? Respirația lui cu aburi de vin e pe fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
conteaza absolut deloc pentru el, care e un afemeiat notoriu. Tata are deja informații că ești prima pe lista lui și că în curând vei fi „abordată”. - S-ar putea să se aleagă cu o flegma în moaca, dacă are tupeul acesta, deși, mă-ndoiesc. Oricum, stii că eu sunt o elevă foarte bună, n-ar avea cum să mă persecute... Are nevoie de mine la olimpiade, la concursurile de creație și mai ales la revista școlii. Emil rămase cu ochii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
era colega. Nu își amintea să fi existat vreun moment mai penibil în viața ei, care să-i fi provocat atâta greață. La vremea aceea, un astfel de comportament era o mare îndrăzneala, dar nici Laurei nu-i lipsea deloc tupeul. După ce se plimbă aiurea prin cartier, urca într-un autobuz și porni spre casă, cu gândul că noaptea e cel mai bun sfetnic. Acasă, se duse mai întâi la fereastra și se uită la florile din grădina, rămânând așa gânditoare
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de făcut decât dragoste...Nu-mi arde mie acum de dragoste și, în plus, n-am de gand sa ma dăruiesc unui maimuțoi bătrân, un bunic (aluzie la fiica lui ), de care el credea că Lăură nu știe nimic. Dar tupeul lui era fantastic, nu voia nicidecum să cedeze. - Dar mi-ai promis doar!.. - Și ce dacă ți-am promis? Uite, m-am răzgândit brusc. Am pe altcineva... - Tot un profesor?.. - Da, e tot un profesor, un universitar cu doctorat care
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
bine. Această nouă culegere de articole și interviuri ale profesorului, gazda rândurilor mele, vine să reamintească cititorilor săi diurni o activitate susținută în ale gazetăriei după 1989, exemplară pentru alți încercători vasluieni în ale scrisului. Cu talent de la Dumnezeu și tupeu de la el însuși, spinul Marin s-a băgat în casele, birourile, drumurile interlocutorilor și cu osebire i-a ales dintre acei care aveau a spune ceva. Ceva interesant pentru ziaristul curios dar și pentru cititorul avizat sau nu, căruia Marin
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
același tip de asocieri. Ești liber să faci orice fel de analogii. Asocierea se face sistematic doar în privința femeilor și nu și a bărbaților, când de pildă lui Victor Ponta nu-i spui Nicu Ceaușescu (o „beizadea” răsfățată și cu tupeu), în schimb unei femei îi spui Elena Ceaușescu sau Ana Pauker... Când voi vedea că analogiile se fac de ambele părți, o să consider că ține de libertatea de exprimare. Când e vorba însă de unidirecționare, nu este libertate de exprimare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Cred că este suficient de elocvent. Spuneați că v-ați regăsit în Lorca întrucât a fost acuzat de aceleași lucruri ca și dumneavoastră. Unii ar putea spune că e o exagerare. Ce le răspundeți? În nici un caz n-am avut tupeul să mă compar cu marele poet și dramaturg Federico Garcia Lorca. Situația politică și istorică este diferită. Am regăsit doar articole care sunt identice pentru Yerma și pentru Evangheliștii. Și este clar că Spania din 1936 are ceva în comun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
ceva programat duminică seară. Se pare că deja se hotărâse să se poarte cu mine ignorând majoritatea lucrurilor pe care le spun. Ce om rezonabil. Duminică seară? l-am întrebat neîncrezătoare și am mai băut o gură de bere. Ai tupeul să suni sâmbătă seară o fată atât de căutată cum sunt eu ca să o întrebi dacă e liberă duminică seară? Practic nu m-ai anunțat dinainte. Cine te crezi? —Deci ești liberă? Da, ce facem? Ar fi, o dată, masajul promis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
un ticălos. Ei bine, dar odată șantajat, te porți ca atare, nu te lași cu nimic mai prejos... Era ceva extraordinar de neașteptat În această a doua Întîlnire a noastră, În care tipul Își anunța șantajul, fără măcar să clipească. Ce tupeu! Nu trebuia să cred tot ce auzeam, dar fiind pus În situația aceasta uluitoare, mă simțeam ca o muscă Într-un borcan cu lipici. Mă gîndisem cînd l-am văzut Întîia dată că am să-i spun tot ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de drama lui Lorca, cu atât mai mult cu cât a identificat în acuzațiile aduse de oamenii lui Franco asemănări cu cele aduse chiar lui de oamenii primarului ieșean Gheorghe Nichita. Vitse a ținut să spună că nu a avut tupeul să se compare cu Lorca, dar că a rămas uimit cum în epoci diferite și în țări diferite, oameni diferiți sunt puși la zid din cauza unor acuzații asemănătoare și nefondate. Studentă la Actorie, în rolul principal „Ce părere aveți despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
în față: cică era ceapa lui. Văzuse și el probabil că erau ultimele trei legături disponibile. Oricât de grăbit ar fi fost, eu venisem prima, a mea era. Nu o spun eu, e o lege nescrisă a comerțului. Plin de tupeu, bătrânul a ridicat tonul și mi-a zis din nou că e a lui... Ca să ajung în piață, eu fugisem de la o ședință cu CEO-ul pe Europa și Asia... Mă uitam la bătrân, mă uitam la ceapă și simțeam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
că merge pe la vreun cunoscut (trucuri pe care le știm bine de ceva vreme). A dorit să se bage în față, în mod evident. Am mirosit-o și i-am spus să coboare acolo unde se formează rândul. Cu maxim tupeu m-a întrebat: „Dar avocații nu au prioritate?“. Fără să mă gândesc, i-am replicat furios: „Nu, doamnă, că și avocații sunt cetățeni și au aceleași drepturi și obligații“. Înțepată, a ieșit din cameră, însă nu a coborât la intrarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
băieți fini, de stânga, ce nu ezitau să își țipe furia stângistă pe la diverse summit-uri (ei în stradă, cei mari înăuntru) și care, totuși, intrau lejer în restaurant, urcau treptele care duceau la etaj, uneori chiar mă întrebau cu tupeu unde se află toaletele? (toalete pe care le păstoream eu, căci eram repartizat să fac sala). Teribil era faptul că eram nevoit să intru din 10 în 10 minute, pentru a verifica gradul de mizerie. Nimeni, nici o multinațională nu are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Stasiuk îmi pare a fi o extrem de perversă (a se citi inteligentă) rediscutare a canonului. Asta pentru că un prozator cumpărat de Suhrkamp (adică blagoslovit cu amprentele dumnezeiești pe creștet) publică o carte despre fantomele care bântuie europa noastră. Pentru că are tupeul de a afirma că europa asta e altfel. Pentru că, în ciuda naționalismelor de orice fel, are același tupeu, de a scrie negru pe alb, că s-ar putea să avem ceva în comun, noi, ăștia, amărâții... Și că acel ceva poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
un prozator cumpărat de Suhrkamp (adică blagoslovit cu amprentele dumnezeiești pe creștet) publică o carte despre fantomele care bântuie europa noastră. Pentru că are tupeul de a afirma că europa asta e altfel. Pentru că, în ciuda naționalismelor de orice fel, are același tupeu, de a scrie negru pe alb, că s-ar putea să avem ceva în comun, noi, ăștia, amărâții... Și că acel ceva poate fi subiectul unei cărți fascinante. De ce fascinante? Pentru că Stasiuk ia urma marilor scriitori „naționali“, pentru că umblă pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
o dau pe a ta lui Tim ca să ți-o paseze, spune ea calmă. —O. O! — Păi, eu mă întorc la colegul meu, spune Elaine iute. Desigur, încuviințez eu. Coleg într-adevăr. —Încântată de cunoștință, Adam, spune ea și are tupeul să-l pupe de parcă l-ar fi cunoscut. Ce tupeu pe capul ei! Cum a îndrăznit să-mi îmbrățișeze partenerul? Cine era? Adam o urmărește ușor amuzat cum se îndreaptă clătinându-se spre masa ei. A, e doar o cunoștință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]