5,540 matches
-
crucea și să mă urmeze”. Deci e la latitudinea fiecăruia să aleagă să își reprimească demnitatea de Om și titlul de copil al lui Dumnezeu sau nu. Religia este legătura personală a fiecărui individ cu Dumnezeu. Biserica nu e o turmă fără convingeri sau un partid religios la care se aderă, fie din convingeri, fie din interese materile! Diavolul nu vrea trezirea oamenilor și întoarcerea la Creator, deoarece el a dorit distrugerea creației lui Dumnezeu și moartea noastră veșnică. Și inventează
DESPRE SCOPUL VIEŢII PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363442_a_364771]
-
nefurate, Din predicăciuni pocite Cumpătări ca de Socrate... Din înțelepciunea lumii Noi înțelepciuni și tâlcuri, De la embrionul mumii La întâiul supt din sfârcuri, De la primul plâns și urlet Până-n cel mai de pe urmă Când ne umblă fără umblet Falsa întristată turmă... De la prima sărutare Până-n cel din urmă suflu Când nici nu simțim că doare Ultimul sărut de cuplu... Nu am altă misiune Într-o lume trecătoare Decât din Cuvânt minune Să-ntrupez, din beznă soare... Referință Bibliografică: Nu am altă
NU AM ALTĂ MISIUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363512_a_364841]
-
de fum, /ardea sub avioane rugu-i rece. Noi doi, pădure, ce făcum? / De ce te-au ars, pădure. - N fald de scrum/și peste ține luna nu mai trece?» (Pădure arsă - SOrd, I, 91); Deodată am auzit ploaia venind/ca o turmă de gazele în goană» (Deodată am auzit ploaia venind... - SOrd, I, 95); Soarele saltă din lucruri, strigând/clatină muchiile surde și grave. Sufletul meu îl întâmpină, ave! /Calul meu saltă pe două potcoave. Coama mea blondă arde în vânt.» (O
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte. Dobrogea în ciuda faptului că de-a lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și cel de al doilea val
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
i se opri valoarea oii din simbrie, nu fu pe placul moșului. Își iubea mioarele și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele, le închise în saivan unde aveau umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere, nu câteva ca acum. Moș Constantin dorea să dea o petrecere odată cu aducerea oilor acasă, mai ales că avea și un băiet cu numele de Dumitru, așa că îl invită și pe preotul Plutașu să-l onoreze cu
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
și-a găsit perechea. Băiat tânăr, frumos, cu stare. A luat doliul pus la casă, a închis ușile și poarta, nu înainte de a scoate și mașina din garaj, și... s-a mutat la el. I-a dat Dode zestre: o turmă de capre.: Acum, din primăvară până toamna târziu, Adina merge cu turma, vreo sută și ceva de capre, pe marele izlaz al Zgubii. De altfel, Zgubea e un sat mare și frumos, cu oameni harnici, buni gospodari și bine înstăriți
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
pus la casă, a închis ușile și poarta, nu înainte de a scoate și mașina din garaj, și... s-a mutat la el. I-a dat Dode zestre: o turmă de capre.: Acum, din primăvară până toamna târziu, Adina merge cu turma, vreo sută și ceva de capre, pe marele izlaz al Zgubii. De altfel, Zgubea e un sat mare și frumos, cu oameni harnici, buni gospodari și bine înstăriți. Să fie și ăsta tot un blestem? Sofica a învățat prea târziu
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
nu a mai fost pusă la încercare. Întrebarea care se pune este, însă, alta: Într-o asemenea situație, îl putem considera pe acesta preot, sau agent informator de securitate?... Și, cum unui păstor duhovnicesc nu i-ar accepta nimeni trădarea turmei, ne resemnăm cu gândul că acesta poate fi calificat doar ca agent al securității, specializat în a se infiltra printre credincioși. Povestea că acela ar fi salvat astfel credința, nu ține. Și când e vorba despre cea scrisă cu literă
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte. Dobrogea în ciuda faptului că de-a lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și cel de al doilea val
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să fie, însă oaia nu era nicăieri. La urmă recunoscu că la un moment dat când s-au întâlnit două turme, s-ar fi putut să se amestece mioara în turma celuilalt cioban. Moș Constantin era hotărât să-și recapete mioara, așa că nu-i mai dădu ciobanului simbria necesară până nu-i aduce oaia. Ciobanului nu prea i-a plăcut acest lucru, dar nu avu ce să facă, știindu-l cât
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
i se opri valoarea oii din simbrie, nu fu pe placul moșului. Își iubea mioarele și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele, le închise în saivan unde aveau umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
umplută ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere, nu câteva ca acum. Moș Constantin dorea să dea o petrecere odată cu aducerea oilor acasă, mai ales că avea și un băiet cu numele de Dumitru, așa că îl invită și pe preotul Plutașu să-l onoreze cu
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
mi-au povestit că au venit și în oraș fără a se teme de circulație sau de oameni. Așa făcea și vulpea de pe muntele din spatele casei lor. Cobora muntele și o lua printre case să caute de mâncare. După prima turmă am mai văzut și alți reni, dar numai în aceeași zonă, la câteva sute de metri distanță între ei. Aici mai trăiesc și elani dar numai în zonele împădurite. Norvegienii lespun „mus” și se poate vâna dacă ai permis și
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]