2,724 matches
-
o informare cu privire la pregătirea sezonului estival 6. Erau remarcate: stagiunea estivală studențească, tabăra studentțească de creație "Iașii de ieri și de azi", popularizarea manifestărilor prin "Cadranul estivalei studențești" și foaia volantă "Orașul și noi". Documentul e semnat de adjunctul Dumitru Turtă. Unde se organiza această tabără de creație "Iașii de ieri și de azi"? Cine participa? A fost o constantă sau ceva efemer? D.T.: La Casa Studenților unde aveam și logistica necesară: instructori, spații, dotări, StudBar ș.a. S.B.: În fine, propun
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Tudor, Gheorghe, 130 Tudor, Ion, 132 Tudorache, Olga, 425 Tudorache, Vasile, 185 Tudoran, 421 Tudose, Darie, 223 Tufaru, Dan, 410 Tufescu, Florica, 71, 72, 154 Turinici, Mihai, 120 Turliuc, Cătălin, 145 Turliuc, Cleopatra, 134, 137, 148, 297 Turliuc, Vasile, 122 Turtă, 55, 66, 88, 218, 233, 248, 290, 438 Tuțescu, Liviu, 253 Ț Țanea, Traian, 248 Țarcă, Mihai, 122 Țăranu, Ion, 55, 56, 88, 218, 219, 222, 231, 233, 243, 248, 249, 257 Țigănaș, Dorin, 449 Țigău, Doru, 29, 40, 41
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
învățământ superior): 3 800/3 205; Puha Ion (instructor pe probleme de artă, muzică și cultură): 2 950/2 519; Popovici Vasile (șef catedră Universitatea Serală): 2 550/1 996; Țăranu Ion (șef catedră Universitatea Serală): 3 600/2 421; Turtă Dumitru (instructor consultant): 2 675/2 341 - Plicuri cu salarii pe 1971, Comitetul județean al PCR Iași. 8 Ion Iliescu, op. cit., p. 297. 9 Idem. 10 Ion Iliescu, op. cit., p. 296. 11 Proces-verbal al plenarei Comitetului județean de partid Iași
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Iași, 1972, fila 99. 5 De această acțiune răspundeau: Floareș Alecu, Niculescu Niculae, Zolyneak Corneliu, Todosia Mihai, Niță Ilie. 6 Iată care erau responsabilii cu realizarea activităților lectorilor în trimestrul II/1972: Țăranu Ion, Bîrleanu Aristide, Murariu Constantin, Popovici Vasile, Turtă Dumitru și Bujor Emilian - Plan de muncă al grupului de lectori pe trimestrul II/1972, Dosar 4, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1972, filele 100-101. 7 Programul de activitate al grupului de lectori pe trimestrul IV/1973, Dosar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
tu, că nu-i așa de mult timp de când ai plecat. - Vasile, Săndel acum sunteți amândoi, haideți să terminați de bătut în chiuă sămânța de cânepă, să vă facă mama julfă, ca de obicei în ajunul Crăciunului, când se mănâncă turte cu julfă. Și părintelui îi place foarte mult să mănânce turte cu julfă, și mâine e ziua când ajunge și în partea noastră de sat. - Da mamă, imediat. Și nu numai atât, dar avem de bătut și o strachină de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Vasile, Săndel acum sunteți amândoi, haideți să terminați de bătut în chiuă sămânța de cânepă, să vă facă mama julfă, ca de obicei în ajunul Crăciunului, când se mănâncă turte cu julfă. Și părintelui îi place foarte mult să mănânce turte cu julfă, și mâine e ziua când ajunge și în partea noastră de sat. - Da mamă, imediat. Și nu numai atât, dar avem de bătut și o strachină de grâu și una de grăunțe de porumb nemțesc, cum se zice
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
la zămnic, scoase câteva sticle cu vin Nohan de Bogdana, pe care le pusese sub masa de lângă geamul casei așteptând noile porunci, iar Maria adunase julfa de deasupra fierturii din ceaun și o pregătea cu cele necesare pentru a unge turtele coapte pe plită. Lențâca cu Maricica pregătise această șezătoare-clacă mai din timp, făcând un fel de prăjituri din aluat cu miez de nucă și mere domnești coapte în cuptor și le avea în camera « de-din-jos ». Lențâca merge în camera de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sta mai comod. Se pun străchini și farfurii adânci cu linguri de lemn pentru fiecare persoană, în străchini punându-se fiertura pregătită. Nici unul din cei invitați nu a refuzat fiertura, cu atât mai mult cu cât urma servirea și cu turte tradiționale, unse cu julfă, precum și prăjiturile și vinul Nohan cu o aromă deosebită, de degustat, apoi băut cu multă plăcere, pregătindu-se de plecare fiecare la casele lor. - Fetelor și ceilalți coriști, să nu uitați de repetiția ce o vom
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu francezul flotter - a pluti... Poate sensul celor spuse acum e undeva În aer... În zborul, aparent fără noimă, al unui fluture... „Radioalmanah“, 28 februarie 1998, ora 17,23 24. Barbologie... Dacă ai barbă, Îți trebuie și foarfece. Sau, la turtă, spuză. Pe care am s’o trag pe turta tagmei mele, susținând că bărbatul pare mai generos decât femeia. Nu prin paharul oferit unui prieten, ci prin „pâinea“ oferită altuia: bărbierului. Rușine mie! De zgârcit ce sunt, n’am găsit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acum e undeva În aer... În zborul, aparent fără noimă, al unui fluture... „Radioalmanah“, 28 februarie 1998, ora 17,23 24. Barbologie... Dacă ai barbă, Îți trebuie și foarfece. Sau, la turtă, spuză. Pe care am s’o trag pe turta tagmei mele, susținând că bărbatul pare mai generos decât femeia. Nu prin paharul oferit unui prieten, ci prin „pâinea“ oferită altuia: bărbierului. Rușine mie! De zgârcit ce sunt, n’am găsit altă soluție de supraviețuire În tranziție decât să-mi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
său pământ. Pe care Nefărtatul i l’a adus din fundul apei. Ca Într’o cristalizare, pumnul de pământ a devenit „amorsa“ care a determinat manifestarea potențialității elementului Pământ răspândită În toată Apa, pumnul devenind planetă, dreptu-i, un fel de turtă plutind pe ape... Astfel mitologia nu arată o planetă, ci doar suportul imediat al vieții, adică solul. Și, tot așa elementul filosofic. Născut din Apă, era firesc ca Pământul să-i păstreze vecinătatea. Dar și pe cea a Aerului, pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aveau ce strica. Nemaiavând un tampon, pădurea, În loc de ploi blânde, alternate cu uscăciuni scurte, avem o altă alternanță, mai rară dar mai accentuată, Între potopusi și secete. Poate că ar trebui folosită cercetarea... Mulțumesc că mi-ați tras spuza pe turtă. Dar tot ce-am spus sunt lucruri prea bine cunoscute. Astfel Încât cercetarea Își poate găsi locul mai degrabă În cazuri concrete. Dar rezultatele trebuie și aplicate, iar legislația trebuie să oblige la aceasta. Mai bine zis, să asigure cadrul În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Moti și sunt un motan negru și deștept (pleonasm!). Dovadă că sunt radiofonist, dar nu precum colega vărgată, Kilohertza, aceea care toarce la cabina 6, ci la microfon. Mă ocup cu ecologia, nesuferind Însă ecologiștii, dar trag pisicește spuza pe turtă, adică fac lobby, ori de câte ori redactorul nu bagă de seamă, mai precis se preface. Ca acum. Eu, pisica, am ascuțite nu doar gheruțele, dar și al 6-lea simț. Și astfel, „văd“ zisul de voi biocâmp a tot ce mă Înconjoară
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
așeza pe burtica Ricăi și crea mai frumos ca oricând comuniunea om-animal în acel colț de rai binecuvântat, unde sora mamei, „mamatușa”, ne aducea de fiecare dată lapte proaspăt muls la orele serii și pâine aburindă, coaptă pe vatră, alteori turte sau gogoși însiropate. Acestea sunt primele mele imagini ce-mi picură în acest imens creuzet al amintirilor, completate de prezența bunicilor Radu și Alexandrina Tudor, părinții mamei mele. Puțină lume era în măsură să poată identifica și asocia numele de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Ne-am dus să cinăm pe faleză. Ospătărița fiind româncă, ne-am înțeles foarte bine. Ne-a servit salată de ton, pește marin răpitor care seamănă cu pălămida, ajungând până la lungimea de patru metri și în loc de pâine un fel de turtă deasupra cu felii de roșii ca un fel de pizza. Această salată pe lângă bucățele de ton avea multe legume, roșii, salată verde, castraveți plus măsline așa cum obișnuiesc grecii să mănânce. A fost bună nimic de zis și ne-am săturat
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
146. Într-un cuvânt alergând. Este verbul revelator pentru energia copilăriei ipoteștene, mai ales în prima ei fază. Chiar și atunci când poetul evocă universul interior al unei locuințe, ritmul este alert, cu inserții viguros-caricaturale: Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e într-o grindă, celălalt e după ușă,/ Prin gunoi se primblă iute legănată o rățușcă/ Și pe-un țol orăcăește un cucoș închis în cușcă;/ Hârâe-n colț colbăită noduros râșnița veche,/ În cotlon toarce motanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
degrabă cu aceea pe care o bănuim a fi cea a dependinței din incinta exterioară casei: Atunci intră în colibă și pe capătu-unei laiți,/ Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț;/ Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă;/ Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche,/ În cotlon torcea motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac/ Arde-n candel-o lumină cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Să-mi trăiască! Onor medicii au decis: regim sever. Și cum intelectualii în suferință se documentează cu sârg, hai la bibliografia de specialitate. Tarabele-s pline: cărți de slăbit, cărți de-ngrășat, cărți pentru ochi, sprâncene, măsele, colecist, tratamente garantate cu turta lupului și sânge de nouă frați, soluții pentru mătreață, formule anti-flatulație, sfaturi pentru lehuze, medicație naturistă, scheme de împlântat ace mă rog, totul pentru sănătatea cititorului plătitor. Bolnav nou, bântuit de spaimele inerente, cumpăr două cărți de-o dată: "Regimuri alimentare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
totală de respect față de părinți, bunici, frați mai mari sau cunoascuți de aceeași vârstă. Bietul tăticuțu meu avea la el un zimbil mare din papură - un coș - și-mi spune că n-a avut ce să-mi aducă decât două turte făcute din făină neagră, pregătite de mânuța lui, pe plita casei. N-am zis de ce mi-a adus, m-am bucurat, dar îmi era o milă de mi- a venit rău. S-a bucurat tare mult că m-a găsit
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
-i dau eu, dar și unul și altul am refuzat. La masă, deși eram în timp de război, la copii se dădea numai mâncare bună, pâine - cornuri mari calde, dar cum toate erau atât de bune, cele mai bune erau turtele de la tăicuțu, făcute de mânuța lui, așa cum a putut el. Le-am dat și la fete, colegele mele, dar niciuna nu m-au refuzat și au mâncat cu poftă. După un timp, cinci sau șase luni, nu-mi amintesc, am
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu bomboane și pâine. Ce să zic de pește, că l- a pus imediat pe jar, am făcut mămăliguță mare și cu saramură, am mâncat pe săturate, iar pâinea ca prăjitură. Sigur, m-am întors cu darul lor înapoi - aceleași turte mai de mult pregătite - și am fost și condusă o bucată de drum. Cum m-am întors în București, conducerea m-a trimis la practică la spital. Când am văzut jalea care era, când am văzut un ferestrău care tăia
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
să trăiască în captivitate, încât, devine, astfel, câine de pază, dulău (Lanțul). De multe ori încercăm să ne dăm în fața semenilor mai cu moț decât suntem. Uităm că obrazul subțire, cu cheltuială se ține, iar foamea dă de-a dreptul (Turtă dulce). Cartea de față conține, fără să-și fi propus autorul, în mod premeditat, atât câteva întrebări puse indirect, voalat, cât și răspunsul posibil, pe care l-a găsit "scriitorul" în rândurile ce le-a însăilat. Cine i-ar putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și păr de la vaca noastră. Și m-am făcut sănătos. Și n-am uitat de acei Filipi, din luna noiembrie, care se țin pentru a te feri Dumnezeu de lupi. Și nici n-am mai luat în râs sfaturile bunicii. TURTĂ DULCE Era pe la începutul lunii octombrie. Coborâse peste Valea Siretului, peste câmpia întinsă din preajmă, peste dealurile molcome și terasele râului, o toamnă de aur, bogată, blândă, liniștită, cochetă, încărcată cu toate darurile pământului. Mă aflam în primul an de după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mele, Costică Ciubotaru a sosit pe la mine, după cum ne-am înțeles, pe la orele 8 dimineața. Când să plecăm, gazda mea, mătușa Paraschiva, grijulie ca o mamă, îmi întinde un pachețel învelit într-o hârtie subțire, și-mi zice: Sunt niște turte din făină de grâu, coapte-n tigaie... M-am gândit că nu v-ar strica la drum. C-aveți de mers oleacă, până la ele. Și-acolo, gazda, cine știe, v-o ospăta ori ba. Că oamenii sunt de tot felul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Nu strică să aveți acest pachețel. Ne-am împotrivit, ne-am ciorovăit o vreme: Nu-i nevoie mamaie c-așa-i spuneam eu și tare-i mergea la inimă vorba asta ce-or să zică fetele cele, când or vedea turtele noastre, ce fel de oameni suntem, dacă ne temem c-or să ne țină flămânzi, dacă bănuim că n-or avea, ori n-or vrea să ne dea ceva, așa, oricât de puțin, să ne-amăgim ori chiar să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]