999 matches
-
mână, mă duse printr-un coridor îngust care cotea, apoi, fără să-mi dea drumul, alergă prin ploaie trecând printr-o curte interioară și o porni pe o scară strâmtă, cu trepte abrupte, care ducea la odaia ei. Mă trase ușurel spre fereastră: „Uită-te, asta e mânia lui Dumnezeu!“ M-am aplecat cu teamă. Eram în vârful colinei Mauror. La dreapta mea se vedea noua Casba, noul palat al Alhambrei, la stânga, vechea Casba cu minaretele albe ale cartierului meu, Albaicin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
l-am luat de mână, pe care am lipit-o de buzele mele. După câteva secunde, ce-mi părură foarte lungi, și-a tras-o înapoi, a trecut-o peste chipul meu, apoi peste ceafă, peste care m-a bătut ușurel. M-am ridicat aruncându-mă în brațele lui. — Pregătește-ne de mâncare, i-a zis el Wardei cu voce răgușită. Avem de vorbit. Ea s-a grăbit să plece. În materie de discuție, nici el, nici eu n-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mă trage! Mă trage la fund! (BRUNO se luptă din greu cu o forță care îl trage în adâncul gropii.) Grubiii... GRUBI (Sosind în ajutor.): Ce e, mă? BRUNO: S-a-nfășurat pe mine! Uiii... GRUBI (Intrat în panică.): Dă mâna! BRUNO: Ușurel... (Cei doi se luptă pe marginea gropii; Bruno face eforturi ca să scape, s-a agățat de GRUBI; GRUBI trage din răsputeri.) BRUNO: Trage de funie! GRUBI: Dă-o-ncoa’! BRUNO: Vezi că se-nnoadă. GRUBI: Stai... Acum! BRUNO: Hai! GRUBI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Care a rămas cu bâlbâituri de pe urma spaimei.): S-s-să nu cad-d-d-dă... MAJORDOMUL: Grubi! (Încearcă să-l tragă înapoi.) Las-o! (E prea speriat ca să se apropie mai mult.) GRUBI: Ssst! (Se apleacă ușor peste marginea gropii; secunde de încordare.) Hai... Haide... Ușurel... (Vorbește cu groapa; o mângâie, o calmează.) Gata, gata... Gataaa... (Se apleacă și mai tare, ia un pumn de apă și-și răcorește fața.) Hai, fetița tatei, hai... (Culege tot mai multă apă în pumni, se spală, soarbe, stropește în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Iar eu nu i-am răspuns, nu-i așa? Am ridicat doar din sprâncene și i-am aruncat o privire de-ale mele, atoateștiutoare, despre care aveam impresia că e așa isteață, în vreme ce-i încheiam jacheta, apoi l-am lovit ușurel peste burtă, semn c-am terminat. Un semn mic și subtil, ca să-i amintesc că e mai bătrân, mai gras și mai cărunt decât mine și că, într-adevăr, cariera lui ruginise puțin. În același timp, era un mod la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
-și chipul mic. Trăgea când de umeri, când de centură, prăvălită peste trupul cald încă. Profesorul încerca să nu privească dincolo de încălțămintea șoferului, niște ghete de antilopă cenușii cu crepul tocit la călcâie. ― Melania! hohoti Florence. Melania, mă auzi? Bătu ușurel obrajii reci și palizi. Bătrâna țeapănă părea că nu respiră. Doamna Miga își ridică fața răvășită. Țipă disperată: ― Ce să fac? Învățați-mă ce să fac!! ― Apă rece! bâlbâi Scarlat schimonosit de durere. Toată cana! "Dumnezeule! se sperie Melania Lupu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cele mai de seamă ale muzeului. Întinse mâinile tremurânde spre tabloul lui Goya. Un glas aspru, amenințător, țâșni pe neașteptate în spatele lui: ― Sus mîinile! * Arma alunecă de pe genunchiul lui Scarlat căzând cu zgomot. Melania Lupu tresări și scoase un țipăt ușurel. " Acum!" gândi Ioniță Dragu încleștînd pumnii. Își simțea gâtul uscat, tâmplele îl dureau. Se ridicase pe jumătate, gata să se repeadă. O secundă, pipăi pragul acela unde intenția, dorința pătimașă luptă cu spaima. Luptă încleștată cu un adversar pervers care
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
din dinți. ― Cred că frica mă mai ține pe picioare. Încolo... Cârnul își strecură capul pe ușă. Râdea bine dispus încrețindu-și mult nasul. ― Mașina e la scară. Cu cântec înainte, marș! Șerbănică vru să stingă lumina. Inginerul îl împinse ușurel înainte: "Lasă-i să-și imagineze că sîntem înăuntru. Îmi pun gâtul că nu trec zece minute și casa va fi înconjurată". Stropi mărunți udau obrajii palizi ai Melaniei Lupu. Își aduse brusc aminte de ceva și ridică poșeta. ― Bagă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Trece puntea singurel, Cu pieptarul de oțel, Cu cușma neagră de miel, Drag i-e codrului de el. Cum venea la vânătoare Purta arcul pe spinare, Cu lungi plete pân- pe spate Dar la frunte retezate, Copilaș în haine strâmte Ușurel mi se mai simte. De ochește-o căprioară Șoimul pe de-asupra-i sboară, De-și întinde mîna-n sus Șoimu-n palmă i s-a pus; Și tot vine chiuind Și din frunză tot pocnind, Și când prinde a cânta Codri - ncep a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-a-ntâmplat? — M-au omorât, Nancy, i-a replicat el, apucându-se cu mâna de piept și continuând să gâfâie. Mi-au înfipt un cuțit în inimă și m-au omorât. Nancy l-a strâns în brațe, bătându-l ușurel pe spate. Lasă, nu-ți face griji, i-a spus ea. O să fie bine. Dar nu a fost bine; nu a fost deloc bine. Imediat ce ea a rostit aceste cuvinte, Harry a scos un geamăt prelung și stins, apoi Nancy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
local, de la „Dobrogea, pămînt românesc” spre „Dobrogea, pămînt multietnic” sau „spațiu geografic multicultural”. „Păstrînd proporțiile, [Dobrogea este] o Californie românească și totodată un model etno-cultural pentru Balcani”, declară V. Nicoară într-o recentă lucrare de referință. Descoperirea sau preluarea multiculturalismului ? Ușurel, nu pare să fie totuși cazul. Doar că, dată afară pe ușă de laborioasa construcție națională, diversitatea pare să revină pe fereastră și să populeze țara cu Californii exemplare. În mod clar, identitatea națională nu mai este discursul dominant. Și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Domnu’ doctor zice că nu-i drept să le spunem nebuni, sunt doar bolnavi. Vasăzică domnu’ ăsta era sănătos la cap, ca mine și ca dumneata. Am stat până a intrat în biserică. Când mă uit în spate, se apropiase ușurel, la pas, trăsura poliției, o recunosc după culoare: vișină putredă. A oprit ceva mai încolo, în dreptul clopotniței și-au început s-o latre niște dulăi. Sticleții îi calcă pe urme, nu știu dacă o fi băgat de seamă... Matale nu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu ei, deși ea se strâmba și-i scuipa pe jos, făcând mizerie. În dimineața asta, simțindu-se pieptănată, a zâmbit dulce și liniștit cum de mult n-o mai văzuse. Poate și fiindcă era vreme însorită și el cânta ușurel, ca la repetiție, la școală, „Steaua sus răsare, ca o taină mare, steaua strălucește și lumii vestește....“. Începuse și ea să murmure ceva, cu glas spart, tot mai încântată. Îi așternu să mănânce, avea și pâine, mâncă și el niște
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Tai-o, și-ți tai gâtul cu briciul ăla, spuse blând Fane, iar bărbierul râse cam mânzește. Poate că totuși nu-i o idee bună să ții deschis în zi de sărbătoare, apar tot soiul de indivizi. Începu să cânte ușurel, ca să nu fie nevoit să vorbească, și nmuie pămătuful în săpun, apoi făcu un clăbuc de toată frumusețea pe obrazul clientului, având grijă deosebită să-i ferească mustățile. Îi aranjă puțin părul și-i făcu o frecție cu apă de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mic atunci, mic de tot, și mâncau împreună cireșe pietroase. Mamaia i le rupea în două ca să le poată mesteca mai ușor. El a luat una și, spre uimirea lui, a descoperit că ceva drăguț se ițește și se mișcă ușurel acolo înăuntru, ca coarnele melcului. I-a arătat mamaiei și ea a spus Pfui!, iar când el a nceput să râdă, au repetat operația la fiecare cireașă, și când apărea un viermișor, ea spunea Pfui! și râdeau amândoi de-i
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tot, plină de toată tandrețea unei dimineți intime de iarnă, cu căldură în casă, lemne care pocnesc alene în sobă și aromă de cafea în încăpere. Dar soțul ei era într-o stare care nu-i permitea visarea. Îi desprinse ușurel mâinile, sărutându-le în căușul palmei, și se cufundă în recitirea știrilor despre Mitropolitul Ghenadie. Doamna, desigur, fusese de partea Mitropolitului, când cu destituirea, dar ea avea o inimă și în cap, nu numai în piept. I se mai întâmpla
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ar fi uitat dintr-o dată cuvintele. Bătrâna Zoița se uită la colții brodați de de ea cu migală ai cămășii ei albe, nu zice nimica, doar, cu privirea o îndeamnă la vorbă. Tânăra femeie oftează, își netezește fusta cu palma, ușurel, și te privește cu ochi senini. - Mama o murit cu mânie pe mine... Tata, tot nu vrea să mă ierti!... povestește ea cu zgârcenie, și zâmbește trist. Tace dintr-o dată, cu sfială, și se uită într-o parte. - Toma, tătâne
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
dintre cer și pămînt și-a desfășurat adevăratele secrete... într-o libertate infinită! Știu cum arată pămîntul văzut de sus și apropiindu-se, cum e să te afli în liniștea absolută a imensității cerului, desprins de orice, atîrnat și legănat ușurel în hamul și frînghiile unei uriașe umbrele albe... Uneori cînd merg pe jos, am soarele roșu rotund în față iar în lateral vîjîitul mașinilor pe șosea și ceva mai încolo dealurile acoperite de zăpadă, constatînd că îmi îngheață nasul și
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
vestea surpriză. Știi cine te-a înfundat? întreabă șoptit un anchetator. Opoziția. Nu. Te-a înfundat Motănel. Erai prea amic cu el și prea implicat în potlogării. Ce lighioană nerecunoscătoare! Cîte n-am făcut pentru el, să-l cocoț sus! Ușurel, că-l poți enerva și mai mult. Guran pe loc a trecut la opoziție. După doi ani scapă și va redeveni făcător de miniștri. Viitorul ministru Marcel stătea într-o bancă situată pe la mijlocul amfiteatrului, urmărind formal expunerea tezei de doctorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Bachus. Cam lăcomior, spun în gînd. Discuțiile devin mai puțin elevate. Nivelul lor era inferior celor duse de submediocri. Nicușor abia se ține pe picioare. Caută toaleta prin umbrar, golește paharele ca și cînd le-ar turna într-un butoi. Ușurel, dragă prietene, mai bei și acasă. Chem un taxi. Vrei să scapi de mine? Nu, dar o să-ți fie rău... Îl împing cu energie. Oponența sa este vizibilă, dar inutilă. Ajungînd la taxi, spun o glumă tîmpită: Hai, hopa sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de unelte a grădinarului. — E curată trădare să lași nefolosită o asemenea poziție! răcni maiorul Stone. De aici, controlezi toată casa... Și spunînd acestea, Împinse scîndura În apă, proptindu-i capătul de unul dintre bolovanii pe care-i aruncase acolo. Ușurel, băiete! Și Împinse scîndura Încetișor spre un alt bolovan. Ascultă, urmă el adresîndu-se lui Digby, apuc-o de un capăt, iar eu o apuc de celălalt. Nu ți-e teamă c-o să te scufunzi? — Aici apa nu-i adîncă, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
eu o apuc de celălalt. Nu ți-e teamă c-o să te scufunzi? — Aici apa nu-i adîncă, răspunse maiorul Stone, și intră de-a dreptul În iaz. MÎlul negricios Îi Înghiți pantofii și manșetele pantalonilor. Hai, Împinge! zise el. Ușurel, băiete! Digby Împinse, dar cam prea tare: scîndura căzu În apă. Mii de draci! tună maiorul Stone, și, intrînd În mîl pînă la brîu, apucă scîndura și o aduse din nou la mal. Scuză-mă, te rog, spuse el. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Spionii, ca și asasinii, erau În general spînzurați, și În cazul de față nu se putea face nici o excepție. Hilfe dormea liniștit, În vreme ce afară i se ridica spînzurătoarea... Pășea tiptil, prin camera aceea neutră, spre o ușă Întredeschisă. Anna Împinse ușurel ușa cu mîna și se dădu la o parte, ca să-l lase pe Rowe să vadă: gestul clasic al unei mame ce-și arată unui musafir, după cină, copilașul adormit. Hilfe era culcat pe spate, fără haină, cu cămașa descheiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pistol din interiorul hainei, pe care l-a depus pe bord. Politica firmei. — E o bucată de hârtie, meștere, nu un evadat. — Ehe, habar n-aveți ce surprize poa’ s-ascundă o foaie de hârtie, a spus el, În timp ce bușea ușurel cu bara din față un mocăit care ezita să se dea la o parte. Ascultați aici. Într-o zi, un fost cunoscut al meu găsește un plic În cutia poștală. Înăuntru, un mesaj cu litere decupate din ziar Îl anunță
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
la unele improvizații, când ușa s-a deschis și Vera a sărit de gâtul meu. — Igor, mi-a șoptit ea la ureche, de ce n-ai mai dat nici un semn de viață? Mi-a fost atât de frică! Am Îmbrâncit-o ușurel Înăuntru și am Închis ușa. M-am uitat pe vizor să văd ce se Întâmpla pe coridor. Cineva chemase liftul de la un alt etaj, iar ușa Îl pocnea ritmic În frunte pe mastodont, până când respectivul s-a plictisit și a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]