2,309 matches
-
de brutală la adresa "surorii" mai mici, Ucraina. Este, de asemenea, adevărat că niciodată, de atunci și până azi, nu a existat un pericol atât de mare ca Ucraina să treacă în tabăra cealaltă, opusă Rusiei, în speță în NATO. Răscoalele ucrainenilor din timpul războiului al doilea mondial și "trădările" de tip Vlasov au fost încercări nevinovate pe lângă dorința lui Iușcenko și a alor săi de a merge pe mâna Occidentului. Rusia este furioasă; este atât de furioasă, încât lui Putin i-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
teritoriale față de Ucraina și nici față de o altă țară. Nu m-aș fi ocupat azi, încă o dată, de Ucraina dacă reacția Kievului față de aceste declarații, în fond inocente, nu ar fi fost paradoxală, adică disproporționat de violentă. Este adevărat că ucrainenii au reacționat nervos și la declarațiile lui Putin, dar acelea măcar amenințau, efectiv, integritatea teritorială a Ucrainei și puneau sub semnul îndoielii însăși statalitatea acesteia. Declarațiile lui Băsescu sunt, categoric, inofensive, și, totuși, ucrainenii au reacționat față de ele ca și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
disproporționat de violentă. Este adevărat că ucrainenii au reacționat nervos și la declarațiile lui Putin, dar acelea măcar amenințau, efectiv, integritatea teritorială a Ucrainei și puneau sub semnul îndoielii însăși statalitatea acesteia. Declarațiile lui Băsescu sunt, categoric, inofensive, și, totuși, ucrainenii au reacționat față de ele ca și față de cele ale lui Putin. Au chemat ambasadorul nostru, Traian Hristea, să dea explicații pe această temă, au inclus România pe lista "amenințărilor majore" la adresa lor și au vorbit chiar despre un eventual conflict
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
delimitării frontierei pe talvegul brațului Chilia. Contenciosul este pe rol la Curtea Internațională de Justiție de la Haga. Apoi, avem diferende cu Ucraina privitoare la drepturile minorității românești din regiunea Cernăuți, din zona Odesei și din sudul Basarabiei. Reacțiile nervoase ale ucrainenilor la orice declarație făcută la București oricât de inocentă ar fi aceasta își are explicația în unele complexe psihologice ale acestora. Este vorba, după părerea mea, de lipsa de istorie statală a Ucrainei, de tinerețea acestui stat și de un
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de vinovăție" dat de faptul că Ucraina posedă teritorii obținute prin Pactul Ribbentrop-Molotov și care nu i-au aparținut niciodată. Se adaugă acele "cadouri" primite de Ucraina pe timpul Uniunii Sovietice, dintre care mai importante sunt Crimeea și sudul Basarabiei. Sentimentul ucrainenilor cultivat intens și de conducerea de la Kiev că țara lor este înconjurată de dușmani (Polonia, Bielorusia, Rusia, România) dă o notă aparte, nervoasă și agresivă, diplomației ucrainene. Iar relațiile tot mai proaste cu Rusia îi fac să apese până la podea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
care au avut-o, și o au, sârbii pentru Rusia și ruși și la antipatia pe care o au pentru aceștia georgienii, de exemplu, dar și mulți cetățeni din statele baltice. Nici polonezii nu suferă din dragoste pentru Rusia, în timp ce ucrainenii au sentimente amestecate. Despre sentimentele românilor față de ruși, despre cauzele și evoluția acestora, am vorbit altă dată. Azi, doar despre sentimentele sârbilor față de ruși, despre cauzele și avatarurile lor, în timp. Înainte de toate, sârbii și rușii sunt "neamuri". Ambele popoare
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
slavă, rușii din slavii de est, sârbii din slavii de sud. De aceea li se spune iugoslavi, pentru că, în rusă, iug înseamnă sud. Dar asta n-ar însemna mare lucru, pentru că și croații și slovenii, și bosniacii, cehii, polonezii sau ucrainenii sunt slavi, dar niciunii dintre aceștia nu manifestă un atașament deosebit față de ruși. Dimpotrivă, deseori au fost chiar în conflict. Sârbii dacă ne limităm la slavii de sud sunt singurii de confesiune creștin-ortodoxă, în timp ce croații sunt catolici, slovenii asemenea, iar
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
popular prep. = prepoziție prez. = prezent pron. = pronume pron. dem. = pronume demonstrativ prov. = provensală; provensal refl. = reflexiv rom. = română, român rus. = rusă, rus s. = substantiv sec. = secol sg. = singular sl. = slavă, slav; slavon sp. = spaniolă, spaniol sued. = suedeză, suedez ucr. = ucraineană, ucrainean v. = vechi vb. = verb * = neatestat Semne folosite în transcrierea fonetică Necesitatea de a ilustra anumite fenomene și situații a cerut invocarea unor fapte lingvistice, de obicei lexicale, din diferite limbi (romanice și germanice), care, în unele cazuri au și transcrierea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a murit când aveam patru ani, așa că m-a crescut ea. Vezi, se întoarse învățătorul la ideea lui, toți funcționarii din Bugaz, cu o excepție doar, sunt veniți din Vechiul Regat. Țarii au favorizat implantarea de colonii rusești în Basarabia, ucraineni, bulgari, nemți și alții, care au fost totdeauna privilegiați față de populația autohtonă. Rezultatul: populația românească, majoritară, e lipsită de elite, funcționari, învățători. În 1918, când provincia s-a întors la România, nu existau școli în limba română și majoritatea populației
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
veacuri de tradiție isihastă. Sub puternica înrâurire a centrelor isihaste din Muntele Athos și din Bulgaria, viața monahilor de aici se coagulase în jurul câtorva schituri, organizate după rânduiala athonită și răspândite pe un spațiu restrâns. Sosirea aici a unui alt ucrainean rămas celebru în Istoria Bisericii, Starețul Vasilie schimonahul, transformă cele patru veacuri de tradiție într-un nume aproape sinonim cu termenul de „isihasm”: Poiana Mărului. În 1733, starețul de origine ucraineană Vasile întemeiază schitul Poiana Mărului, unde va rămâne până la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a căror amintire o va purta peste ani. Astfel, îl cunoaște pe Dorotei, egumenul schitului Dălhăuți, pe eremitul Rafail, care își asigura traiul din copierea cărților Sfinților Părinți, pe Dometie, egumenul schitului Trăisteni. Îl cunoaște aici și pe schimonahul Proterie, ucrainean din Poltava, care, în fiecare zi la prânz hrănea din belșug păsările cerului care i se așezau pe umeri și pe cap, însoțindu-l la biserică pentru fiecare Liturghie. În timpul slujbei așteptau pe acoperiș, iar apoi îl însoțeau la fel
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de la egumeni instruiți și până la frați abia intrați în ascultare și neștiutori de carte, iau drumul exilului către Muntele Athos și mai cu seamă către Țările Române. Unul dintre cei mai cunoscuți dintre acești autoexilați rămâne în istorie starețul Vasile, ucrainean născut la 1692, care după o perioadă petrecută la schiturile din Munții Moșenski, trece și el în Țara Românească și întemeiază, în 1733, schitul de la Poiana Mărului, unde va rămâne până la moarte, conducând nu numai schitul ca atare, ci și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fericit. Prin această descoperire modelul stării staționare pierdea teren. Acest model nu putea prezice și nici explica existența radiației cosmice de fond. Este interesant de amintit că și alți fizicieni au detectat radiația CFM. Francezul La Roux, în 1955, și ucraineanul Tigran Șmanov, în 1957, în decursul observațiilor lor astronomice, au detectat un semnal slab de microunde pe care l-au atribuit însă instrumentelor de măsură utilizate. Premiul Nobel acordat pentru descoperirea radiației CFM a marcat momentul în care Big Bang
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
fost că prin Constituția austriacă din anul 1849 Bucovina a fost declarată ducat, condus de un guvernator. După anul 1775 împărații Austriei au dus o politică de germanizare treptată a Bucovinei. Pe acest teritoriu au fost colonizați mulți germani, evrei, ucraineni, polonezi etc, astfel că structura demografică a populației s-a modificat mereu în defavoarea românilor. Dar bucovinenii au protestat deseori împotriva stăpânirii austriece. Amintim marea manifestație națională de la Putna din anul 1871, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfințirea
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
frontieră, era încă graniță sovietică, dar am trecut. Ne așteptam, când ajungem la Chișinău, să găsim orașul sub baricade. În loc de asta, erau ai noștri... Druc prim-ministru, Vieru... Ne-am îmbrățișat. Ei vorbeau la telefon cu cei din Kiev, cu ucrainenii, care erau tot așa, în așteptare. Fapt este că au fost două săptămâni cu totul și cu totul extraordinare. Ne asociaserăm cu încă vreo câțiva ziariști care lucrau pentru presa occidentală ; ziariștii străini, care aveau mult mai mari probleme decât
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
explicit: „Ca pe timpul fostului regim...”, iar în articolul care urmează T. Vasile își clarifică gândurile: „La începutul acestei luni, în ziua de 3 noiembrie, s-au împlinit 85 de ani de la așa zisa Vece Bucovineană, la care câteva mii de ucraineni au cerut unirea Bucovinei cu Ucraina. ... cele câteva mitinguri organizate în perioada destrămării fostului imperiu austriac, la Cernăuți, precum și în alte localități, au căpătat, cu timpul, mai ales în cuvintele vorbitorilor de serviciu, valoarea unui simbol, a unei manifestări epocale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Cernăuți, precum și în alte localități, au căpătat, cu timpul, mai ales în cuvintele vorbitorilor de serviciu, valoarea unui simbol, a unei manifestări epocale, cum se spune. Pentru că atunci, la 3 noiembrie ar fi fost exprimate năzuințele de veacuri ale ucrainenilor de a-și readuce toate pământurile lor acasă.” Cu privire la manifestările din 2003 editorialistul spune: „Caracterul pompos al acestor manifestări a cam venit în contradicție cu realitatea, mai bine zis cu luxul în care se lăfăiesc puținii căptușiți peste noapte cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cursul politic promovat de actualii dregători ai destinelor noastre. Slavă Ucrainei, zic ei cu mândrie căzăcească. Dar noi?” La întrebare, răspunsul îl dă caseta în culoare din mai josul aceleași pagini unde citim: „Să lăsăm trecutul în seama istoricilor? Pretențiile ucrainenilor asupra Bucovinei” - pentru a putea aprecia atitudinea și acțiunile românilor bucovineni în timpul primului război mondial se impune o explicație succintă a raporturilor dintre ucraineni și români în Bucovina. Atât românii cât și ucrainenii și-au dat seama că se află
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în culoare din mai josul aceleași pagini unde citim: „Să lăsăm trecutul în seama istoricilor? Pretențiile ucrainenilor asupra Bucovinei” - pentru a putea aprecia atitudinea și acțiunile românilor bucovineni în timpul primului război mondial se impune o explicație succintă a raporturilor dintre ucraineni și români în Bucovina. Atât românii cât și ucrainenii și-au dat seama că se află în fața unui moment hotărâtor. Românii bucovineni aveau un punct de vedere extrem de clar: revenirea Bucovinei (nordul Moldovei rupt din trupul țării de către habsburgi la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Să lăsăm trecutul în seama istoricilor? Pretențiile ucrainenilor asupra Bucovinei” - pentru a putea aprecia atitudinea și acțiunile românilor bucovineni în timpul primului război mondial se impune o explicație succintă a raporturilor dintre ucraineni și români în Bucovina. Atât românii cât și ucrainenii și-au dat seama că se află în fața unui moment hotărâtor. Românii bucovineni aveau un punct de vedere extrem de clar: revenirea Bucovinei (nordul Moldovei rupt din trupul țării de către habsburgi la 1775), la patria mamă, România,” teză susținută documentar de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cum a fost reflectată ea în Arcașul unde citim titlurile: „De râs ori de plâns? Vin ai noștri, pleacă-ai noștri, noi rămânem tot ca proștii” ... cu subtitlurile: „Un spectacol tragi-comic de zile mari” - întâlnirea în localul Teatrului muzical dramatic ucrainean”, „Olga Kobyleanska” din Cernăuți a președinților Kucima-Iliescu, „Cu doi tați și fără mamă”, „Ai noștri, ca brazii”, „O palmă dată istoriei” iar întro pagină „Ecouri la vizită”, sună titlul „Măi vecine, măi cazace, poți dormi deacum în pace!” fragmente din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
politică internă”. „După Unire, ar fi fost logic și necesar ca - G.M. și R. - să reapară pentru a contribui la desăvârșirea unirii fiilor înstrăinați ai țării cu frații dezrobitori. Dar chestia națională a răzeșilor nu mai avea în cale organizarea ucrainenilor bătăioși favorizată de o autoritate de stat și școala românească introdusă peste tot urma să arate chiar celor conștient înstrăinați drumul cel bun de urmat. Apoi regimul nostru politic era - „democrat” - erau abolite titlurile deosebitoare de clase sociale, iar răzeșii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca slugi, porcari, păzitori, destui ruteni asupriți de poloni pentru a găsi pământ și apă. Azi moșia lui Ioan cav de Tabora este în mâna domnului Gustav Bauman, iar satul încă mai crede că trebuie să asculte de cei câțiva ucraineni care pescuiesc în ape tulbure. De fapt, întreaga regiune dintre Prut și Nistru prezintă același fenomen.” - scrie I. Vasilică în articolul „Din trecutul satului Răpujineț”. * În Glasul Bucovinei din perioada 18 noiembrie-26 noiembrie 1926, în documentarul „Țara Șipenițului, Teodor Balan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
luat ființă în anul 1902 sub conducerea lui Aurel Onciul. Organ de presă, succesiv: Privitoriul, Voința poporului, Foaia poporului. După februarie 1903 P.Ț.D. colaborează cu autoritățile austriace și celelalte naționalități din Bucovina, în 1904 încheie o înțelegere cu ucrainenii, germanii și evreii împotriva Partidului Poporal Național Român și a Partidului Conservator Român, iese victorios în alegerile din iulie, dar în interiorul tovărășiei realizate se ivesc neînțelegeri în ce privește împărțirea funcțiilor, diferende în urma cărora P.Ț.D rupe colaborarea și creează împreună cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românizat numele. Totuși, o analiză de mediu etnic și profesional al ofițerilor superiori din DGSP (de la rangul de maior în sus) demonstrează că, dintr-un total de 60, 38 erau români, 15 erau evrei (inclusiv Nicolschi), 3 erau maghiari, 2 ucraineni (Pintilie și Mazuru), la care se adaugă un ceh și un armean". O prezență poate mai accentuată a minoritarilor o aflăm în structurile de vîrf de la nivel de regiune și raion. Mărturie stau numeroasele cărți de documente și amintiri ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]