3,448 matches
-
capabil să le definească? Lacrimile sunt picăturile de ploaie când mai reci când mai fierbinți ale sufletului. Din emoții intense se nasc lacrimile. Ele au menirea de a ne spăla interiorul de mâlul suferinței și al răutății, de a ne uda solul interior pentru ca sufletul nostru să rodească, de ne purifica trăirile și a le da intensitate. Lacrimile reprezintă descătușarea ființei prinsă în chingile deznădejdii și neputinței. Ele sunt reprezentarea emoțiilor unui om, manifestarea celor doi polii: ai durerii și ai
LACRIMILE, PICĂTURI DE SUFLET de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356472_a_357801]
-
uit la tîmpla mea că la o apă Și mi se-ntîmplă să nu mă văd sub luciul ei Sub valul ei care s-a răsturnat pe mal S-a risipit în stelele de sticlă de luciri De tainice sclipiri amare ude reci Și de iubirea grea a păsării, pesemne... M-ai rặstignit în tine, fecioarặ amặruie, Cu trupul de zặpadặ și miezul de gutuie. Eram pînặ mai ieri cernut mặrunt de stele, Azi vreau sặ zburd că vîntul prin pletele-ți
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
-n mii de șoapte le lasă în păstrare sub razele de lună pătrunse prin frunzișuri pe buze-namorate în taină să le pună... Aș vrea să fiu pământul pe care-aleargă apa ce crește în vâltoare săpând prin defileu ca stropi să ude floare crescută-n larga luncă și să-mi hrănească gândul ades cu dor de ducă... Aș vrea să fiu pământul pe care calci să-ți prind desculț piciorul și să-l sărut în iarbă când sprinten saltă și lasă-n
AŞ VREA SĂ FIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355892_a_357221]
-
cafeaua. Atunci, în acea împrejurare, a rămas ca paralizată. Nu se aștepta și nu a știut cum să reacționeze. I-a simțit buzele fierbinți acoperindu-i gura, dar nu a răspuns sărutului. A ridicat brațele și le-a proptit, așa ude cum erau, pe pieptul lui, cu intenția de a-l împinge, dar nu a putut s-o facă. A rămas înlemnită. După câteva secunde, ori poate doar fracțiuni, a eliberat-o și a privit-o în ochi-i mari de
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
Care ar fi acea propunere? Să vedem ... să vedem ... - În drumul spre hotel care este încă departe, se află casa mea, la mijlocul distanței, putem să facem un scurt popas să ne mai încălzim, să-mi schimb și eu ținuta, deja udă de transpirație și cât mai servești un pahar cu vin sau altceva, ce dorești, putem pleca mai departe. - Sună tentant asta, vreau să-ți văd „bârlogul” de burlac. - Să nu te aștepți la ceva fenomenal. Am un apartament simplu, prin
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Stau acasă doamnă Și privesc cum bate Ploaia mea de tomnă Lucrurile toate Ca o nălucire Coborând din vis Peste-ntreaga fire Pusă pe-un abis Oameni cu umbrele Searbăd sacrificiu Uzi până la piele Se duc la serviciu; Nu merg nicăieri Stau ca-ntr-o cutie Cheltuind averi De melancolie De aceea doamnă Gândul mi se-abate Înspre-o altă toamnă Singura din toate, Blândă și domoală Printre ani abrupți Când mergeam
SCRISOARE TÂRZIE de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355996_a_357325]
-
oameni trimiși în ținuturile Banganei, pustiul trecuse deja râul Isa Ber. Însă oamenii întorși din ținuturile Banganei dăduseră de Minona care ședea ascunsă în trupul unui tamarin. Oamenii au împodobit-o cu daruri și i-au adus apă ca să-i ude rădăcinile, iar Minona s-a învoit să îi ajute. Ca să țină spiritele rele-n frâu le-a spus să construiască un oraș înăuntrul pustiului fără nume și să țină aprinse-n el, noapte de noapte, lumini. Apoi să-l înconjoare
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
tăcerea pădurii - să întrerup galopul gândului slobod un țipăt fluierat de copil - sărind în două picioare căluțul de lemn râzând ca un copil mă împotrivesc toamnei - avionul... o umbră, două umbre , înconjurat de umbre - viața ca un dar în iarba udă un licurici tremurând - viața însăși... moartea, un șoarece ronțăind în tăcere- anii, zilele, clipele cuprins de somn adâncul pământului - vulcanul toarce... lacrima curgând , mormântul proaspăt - pelinul clipei viața sângerând - scrijelite în carne iubiri pierdute pe umerii mei clipelor le cresc
POEME IN STROPI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356006_a_357335]
-
Petcu despre sine însăși. Întrucât tot ce exprimă le este dedicat cititorilor, poeta îi invită pe aceștia ca de fiecare dată când văd cum în palmele întinse cu dărnicie (care sunt scrierile sale) frumosul și iubirea înfloresc în armonie, să ude cu lacrimi de bucurie aceste semințe! Pentru că numai astfel vor fi răsplătiți prin ceea ce citesc, cu bogăție mare în suflet și în toate va fi iubire! Mai mult, aceștia vor descoperi că „răspunsul e în vers!” („Întrebări”) Octavian CURPAȘ Phoenix
“DIALOG CU GABRIELA PETCU ... DESPRE POEZIE ŞI PROZĂ LA MALUL MĂRII NEGRE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356016_a_357345]
-
văzând ce soarta avut-o << grădină >>, câți sfinți au venit aici din Galileea - o, tempora! - strig răspicat să m-audă și larii...în sufletu-mi pururea triști - grădinile mele sunt tinere miriști iar Cerul, a uitat și el să le udă. Referință Bibliografica: ELOGIU GRĂDINILOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 243, Anul I, 31 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ELOGIU GRADINILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356076_a_357405]
-
s-a făcut M-am căutat copil printre copii și nici unul nu aveam să fiu toamna cernea galben peste vii întoarcerea venise prea târziu? A câta toamnă-i asta? Dansează picăturile de ploaie în toamna ce-mi aduce amintiri își udă vântul haina prin vechile clădiri Copacii se despoaie bătrâne frunze cad sub stropii grei de ploaie se adună apa-n vad. A câta toamnă-i asta Ce vine lăcrimând? Nu vreau ca să le număr și nu voi ști nicicând... E
E TOAMNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356078_a_357407]
-
mulțumire. Atât lacrimile de eliberare a tristeții, cât și cele de fericire sunt chemate de ochi așa cum un pământ uscat de secetă cheamă ploaia. Căci da, cerul suferă atunci când pământul se încarcă de durere și alege să plângă ca să-l ude din nou cu fericire și să-l înflorească în culori vii. Întotdeauna știe să citească barometrul de la mâna lumii și să-l regleze prin stropii de ploaie astfel încât să-i redea zâmbetul din nou. În sufletul fiecărui om există o
LACRIMA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354777_a_356106]
-
pustiul terestru ca să înțeleagă că, numai timpul cheltuit cu floarea lui, l-a făcut răspunzător de ea. Să fim răspunzători de darurile primite, în chip de semințe. Chiar dacă pământul inimii noastre e uscat și arid. Să-l arăm, să-l udăm cu lacrimi și sudoare, ca să-l facem apt să primească sămânța cea bună și dătătoare de rod, aptă să ne perpetueze ca specie ori să fie de folos altora pentru hrană trupească și sufletească. 15 martie 2012 O CLIPĂ DIN
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354809_a_356138]
-
instructorilor acestora, ce-au știut să-i motiveze să dea glas la tot ce au avut mai bun în ei. Așadar, dacă vom continua să cultivăm emoția și iubirea pentru folclorul românesc în inimile elevilor și copiilor noștri, să o udăm și îngrijim, cu siguranță vom culege, peste ani, rod bogat. Iar dacă în viitor premianții concursului de astăzi vor urca treptele succesului muzical, îi rugăm, să-și amintească cu drag de încurajarea ce-au primit-o pe scena movileană, într-
CONCURSUL JUDEŢEAN DE MUZICĂ POPULARĂ ,,ZESTREA MOVILENILOR”, EDIŢIA A III-A, 2013 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354920_a_356249]
-
frumos e răsăritul, Cum își schimbă a sa haină, Cum și-arată-n lume chipul, Dacă ai vedea pastelul Pe rochița-i decoltată, Ai picta-o cu penelul In aer de-aristocrată. Dacă ai vedea în ploaie Lacrima de bucurie Ce îți udă-a tale straie Ai vedea melancolie... Rosul frunzelor de sânger, Dacă le-ai vedea în toamnă, Inima ti-ar fi de înger Și-ai s-o vezi ca pe o doamnă. Referință Bibliografică: Dacă...toamna / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN
DACĂ...TOAMNA de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354945_a_356274]
-
vor insista, nu-i respinge, spune-le că aștepți timpuri mai bune când le vei satisface doleanțele. Adjudecă-ți victoria prin fapte, niciodată prin vorbe, care nu se pot coase la un dosar solid, mai ales când îți publici autobiografia (ude-ți treci masterate, doctorate, cărți și legi votate) Pericol de contaminare: evită-i pe cei nefericiți și ghinioniști. Mai bine cu un hoț la pierdere, decât cu un prost la câștig. Fa-te indispensabil, ca toți cei care-ți cer
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
Dacă într-o țară guvernul nu are bani pe care să-i injecteze în economia națională, iar noi bancherii, vă blocăm accesul la credite, firmele ajung fix că o grădină de flori, expusă arșiței zilnice, pe care nu o mai udă nimeni, si care până la urmă va muri. De aceea spuneam că a trebuit să ne agitam puțin pentru a împiedica acest guvern din 2009 să pună în aplicare măsurile economice, si sa abatem atenția asupra luptei din campania electorală. După ce
DISCUŢIE INCENDIARĂ CU UN BANCHER de IULIAN URBAN în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355270_a_356599]
-
apucă. ea râde, înflorind dinții ei albi râsul i-l poartă vântul departe pașii ei dorul pare să-i poarte pe câmpul ce doarme verde smarald. feciorul o-așteaptă în luncă pe neașteptate în brațe o prinde în iarba cea udă flămând o aruncă și focul iubirii în ea îl aprinde Referință Bibliografică: Ea / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I, 17 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
EA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355433_a_356762]
-
curtea-ntreagă Se aude, Gust făcându-mi de o ciorbă De potroace... Iată, i-a ieșit în cale O băltoacă Și se leagănă spre dânsa, Fără teamă, Cufundându-se în apă, Încântată! Iese liniștită-afară Înciudată, Că nu poate să se ude. Apa curge, Fiindcă-i puf pe-a sa spinare, Puf e toată! Tot mergând prin curte-agale, Prin țărână, Ochiul să rotund și ager Se rotește Și descoperă deodată, Câte-o râmă... Iute ciocul își desface Pân' la gușă, Prinde râma
O RĂŢUŞCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355445_a_356774]
-
FEMEILE Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului cum știu femeile să plângă la rădăcina unei iubiri ca si cum disperarea ar ieși din sămânță ele își îngroapă capul în palme plângând își udă amintirile femeile nu-și șterg niciodată lacrimile amintirile lor trebuie să fie mereu proaspete ca niște trufandale din care doar vrei să gusti niciodată nu ai intenția să te saturi. femeile sunt că fumul se aprind ușor ard și dispar
CUM ŞTIU FEMEILE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355561_a_356890]
-
stârnise din senin; Bătea-n geamuri, în rafale. Te-am sunat să-ți spun că nu mai vin; Mă tăiase-un junghi în șale. În glasul tău era durere. Ploaia parcă se-ntețise, Voind la amândoi a cere Să ne ude și în vise. Și ai oftat până-n plăsele, Și-ai suspinat așa divin... Știai că am vreo trei umbrele, Pe plit-aveai un vas cu vin. Te-am întrebat de scorțișoară; Mi-ai răspuns c-ai pus de toate Și eu
EU NU MAI PLEC DE LÂNGĂ TINE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356914_a_358243]
-
venit către tine, ca un suspin. Prinde-mi, lacrima! Oglindește-te în ea și mângâie-ți, fața a sărbătoare! Lacrima mea, candoare, lacrimă-floare va limpezi astfel, fața iubirii! Grădinare, unde ești? E o arșiță cumplită. Grădinare, unde ești, Să-mi uzi dragostea-nflorită Și să țesem vii povești? Doamne, Dă un strop de ploaie Sau trimite-mi grădinarul, Care toată ziua cântă, Să ridice stăvilarul! Să-mi ude la rădăcină, Trandafirul meu curat! Floarea dragostei-lumină Să-mi respire ne-ncetat! Referință Bibliografică
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET IV de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356922_a_358251]
-
iubirii! Grădinare, unde ești? E o arșiță cumplită. Grădinare, unde ești, Să-mi uzi dragostea-nflorită Și să țesem vii povești? Doamne, Dă un strop de ploaie Sau trimite-mi grădinarul, Care toată ziua cântă, Să ridice stăvilarul! Să-mi ude la rădăcină, Trandafirul meu curat! Floarea dragostei-lumină Să-mi respire ne-ncetat! Referință Bibliografică: POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET IV / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 296, Anul I, 23 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioana
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET IV de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356922_a_358251]
-
zece zile, a fost frig continuu ... dar era abia întîi aprilie și trebuia să înceapă odată căldura ... numai cu ploaia aveam probleme mari toți văgăunenii, pentru că pămîntul era ca piatra ... Cînd i-am spus lui Thomas că va trebui să udăm grădina, dacă vrem să avem cartofi, el mi-a garantat că după cinci aprilie or să înceapă ploile. Și vor fi așa: două zile ploaie, trei zile pauză, și iar două zile de ploi torențiale ... și, apoi, cum o da
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
Se izbea cu fundul de pâmânt, se smucea și se încorda într-atât, încât mama a fost cât pe ce să cadă peste ea. A lăsat bocceluța jos și, cu ultimele eforturi, a ajuns cu fata, mai mult târâtă și udă toată de transpirație, la mașină. În acest timp, frumoasa asistentă privea peisajul; își desfăta ochii cu verdele crud al frunzelor din copaci și cu roșul-vișiniu al cireșelor, încă, neculese. Bărbatul era undeva în spatele mașinii, de unde se ridicau câteva rotocoale de
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357014_a_358343]