1,131 matches
-
ani înainte de Hristos, arată cum egiptenii cultivau vița de vie, apoi transportau ciorchinii la teasc dar și cele o mie și unu de moduri de a bea vinul. Sub domnia lui Tutankamon, aproximativ douăzeci de secole înainte de Hristos, existau deja ulcioare pe care erau menționate varietatea viței, desemnarea podgoriei, "anul producției de vin", numele proprietarului și al stăpânului cramei, ceea ce determina o protecție a denumirii originare. Etichetarea permitea mai ales suveranului și elitei domnitoare să alcătuiască într-un spirit savant o
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Războiul galic (De bello Galico). Chiar dacă în Galia romană se bea foarte multă bere, în special bere din grâu (produsă din grâul cultivat în regiunile muntoase), utilizarea vinului era din ce în ce mai răspândită determinând chiar dezvoltarea unei adevărate vesele pentru vin: căni, ulcioare, oale, vase speciale pentru îndoirea vinului cu apă, pahare înalte fără picior (pocula) mai mult sau mai puțin prelucrate sau bogat decorate, cupe și strecurători. În timpul meselor galo-romane, mirodeniile (anason, chimen, cimbru) serveau la punerea în valoare a băuturilor și
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
până în secolul al XIII-lea, obiceiul folosirii dopului este de altfel curios, deoarece în largul mării siciliene s-au descoperit amfore grecești închise cu dopuri de plută, și este lucru știut, cum de altfel îl atestă Oda lui Horațiu sau ulcioarele expuse în "Casa negustorului de vin" din Pompei, că romanii aveau obiceiul de a acoperi cu rășină dopurile de plută, cum se procedează și astăzi. Se pare așadar că utilizarea plutei fusese abandonată în timpul Evului Mediu, pentru a fi reluată
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
dar nu te desfată! Primul război mondial a izbucnit în 1914, aducând victoria francezilor în 1918. În cinstea acestui eveniment a fost compus cântecul Madelon și Izbânda 82, pe muzica lui Borel-Clerc, textul aparținându-i lui Lucien Boyer: Madelon, umple ulciorul Și cântă-alături de soldați Azi am câștigat războiul Să nu zic i-am lăsat lați ! Nu îndoi vinul cel roș Izbânda noi azi o slăvim Joffre, Clemenceau și Foch ! De acum încolo, acele vii în care se oglindește Rinul plăcut
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din Valais sau barăcile de pe plaja Estoril. Fără să-i mai pun la socoteală, deși șovinismul mă obligă, pe regii noștri, prinții și ducii de Burgundia și Bordeaux care precedă prin grandoare toată această mulțime burgheză sau țărănească de carafe, ulcioare, tigve și sticle cu vin provenit din vastele vii milenare... CONCLUZII "VINUL" CARE A URMAT VINULUI Vinul are un trecut și un prezent, dar o fi având oare viitor? În definitiv, vinul va fi întotdeauna viitorul viței de vie? Țările
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
îl are. Nu mă lămuresc eu bine: E blocat un ,,l’’ aici, La un lacăt sau îl ține Leu-n labă? Tu ce zici? LITERA ,,L’’ Săltăreț, într-un picior, Lângă-o vază cu lalele, La un loc cu un ulcior Plin cu palide-albăstrele, ,,L’’-ul stă, cu lume multă Laolaltă adunată: Leul, lama îl ascultă, Libelula colorată; Stelele și luna plină, Strălucind, cu ochi de ceară, Risipind mereu lumină, Cu Luceafărul de seară; Lumânarea ce-ncălzește, Lăcrimând și-un licurici
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
ulei cu cenușe: Mai ia cinci sute de lei, C-au fost bănișorii tăi". Cu un cuțit, Gheorghiță îi taie barba și mustățile lui Radu, care urlă de durere și dezvăluie și locul celui de-al treilea urcior. Gheorghiță găsește urcioarele, le golește în desaga lui, îi ciomăgește pe cei doi complici și apoi pleacă mândru călare. Își cumpără stâne și turme, face o căsătorie bună și trăiește fericit. Este fermecătoare această poveste naivă, comică și colorată. Tabloul stânei de pe munte
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cu nisip negru Hac Sa din Sud Estul insulei, lungă de 4 km. Alături de plajă și pe ea există baruri, chioșcuri cu suveniruri, locuri de picnic, schiuri trase de ambarcațiuni pe apă și celebrul Restaurant Fernando, care-ți oferă un ulcior de vin Sangria înainte de masă. Tot în Coloane, mai poți vizita statuia A-Ma de 20 m, ridicată în 1998. A-Ma a fost o fată simplă din provincia Fukien, devenită în credința localnicilor Zeița Mării, care salva marinarii pe
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Similar: album, evanghelie, patalama, salbă, cearceaf Aliman = necaz. Similar: angara, dandana, șucăr Alișveriș = a cumpăra, a umbla la pungă, a face piața Alviță = cîștig. Similar: pradă, ciubuc, pleașcă, lapte, plin Amortizoare = sîni. Similar: bidoane, echipament, înaintare, lacto-bar, bordaj, bubecși, foale, ulcioare, balcoane Angrosist = deținut versat, inițiat în infracțiuni Arzoi = țigan. Similar: balaoacheș, cioroiplan, abanos, barabușter, cocalar, mirandolină, stăncuță, caramea Babaroase = zaruri Balconar = homosexual. Similar: bulangiu, buzilău, crețar, curlangiu, domnișoară, fagurist, fetiță, goazăr, capră, lache, fochist Balenă = dubă, mașina cu care sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să se vadă. -Asta-i bună de telenovelă zice Aurel,erați foarte curajoși, ce se întâmpla dacă vă prindea mamă sa, nu putea să iasă cu scandal? Ba da, până la urmă cu asta s-a sfârșit, că știți voi proverbul cu ulciorul când e dus prea mult la apă, ori se sparge, ori se crapă, ei bine cam așa pățirăm și noi. -Intr-o bună dimineață, se trezi fata mai târziu puțin și când a escaladat "pârleazul" respectiv geamul, a fost văzută de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
port, obiceiuri (de la cele față de cei duși dintre noi întru lumea lui Dumnezeu până la cele de naștere, nuntă, sărbători, botezuri, hori etc.) am descrie mai concret satul. O meserie cu veche tradiție, milenară, este olăritul, ulcelele, străchinile, talgerele, oalele mari, ulcioarele, chiupurile negre și roșii, smălțuite ori nu, dar mai ales cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
iei de la fiecare praf de jgheab, unde moaie pământul, să-l amesteci cu oțet de vin, să legi la ceafă. Pentru ca femeia să aibă lapte. Să bea sămânță de mărar pisată, mazăre rădăcini de pătrunjel și rozmarin, în ciorbă. Pentru ulcior pe geana achiului. Când fierbe mămăliga, aruncă un fir de orz în foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
port, obiceiuri (de la cele față de cei duși dintre noi întru lumea lui Dumnezeu până la cele de naștere, nuntă, sărbători, botezuri, hori etc.) am descrie mai concret satul. O meserie cu veche tradiție, milenară, este olăritul, ulcelele, străchinile, talgerele, oalele mari, ulcioarele, chiupurile negre și roșii, smălțuite ori nu, dar mai ales cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
iei de la fiecare praf de jgheab, unde moaie pământul, să-l amesteci cu oțet de vin, să legi la ceafă. Pentru ca femeia să aibă lapte. Să bea sămânță de mărar pisată, mazăre rădăcini de pătrunjel și rozmarin, în ciorbă. Pentru ulcior pe geana achiului. Când fierbe mămăliga, aruncă un fir de orz în foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ce poți face azi → Ți-am spus să nu lași pe mâine ce poți face azi [+ Flex]/ I-am spus lui Ion să nu lase pe mâine ce poate face azi [+ Flex] c) Proverbe cu subiect "ocupat" (= "texteme", cf. Coșeriu): Urciorul nu merge de multe ori la apă → Ți-am spus că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex]/ I-am spus lui Ion că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex] Prin urmare, din punct de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ce poți face azi [+ Flex]/ I-am spus lui Ion să nu lase pe mâine ce poate face azi [+ Flex] c) Proverbe cu subiect "ocupat" (= "texteme", cf. Coșeriu): Urciorul nu merge de multe ori la apă → Ți-am spus că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex]/ I-am spus lui Ion că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex] Prin urmare, din punct de vedere sintactico-semantic, expresiile idiomatice verbale cu conținut "dual" sunt mult mai apropiate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ce poate face azi [+ Flex] c) Proverbe cu subiect "ocupat" (= "texteme", cf. Coșeriu): Urciorul nu merge de multe ori la apă → Ți-am spus că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex]/ I-am spus lui Ion că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex] Prin urmare, din punct de vedere sintactico-semantic, expresiile idiomatice verbale cu conținut "dual" sunt mult mai apropiate de proverbe (tipul III) decât de restul "sintagmelor stereotipe" (tipul II), iar criteriul sintactic nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
confuzia între desemnare și semnificație pe care a semnalat-o frecvent Coșeriu. E drept că multe proverbe aparținând unor limbi diferite exprimă adesea "conținuturi" semantice identice sau, cel puțin asemănătoare. (A se vedea, din acest punct de vedere, perechea rom. Urciorul nu merge de multe ori la apă/ la fântână - fr. Tant va la cruche à l'eau [qu' à la fin elle se casse]). Însă acest lucru nu arată decât că desemnatul lor este unul "universal"; dincolo de acest aspect, proverbele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de a aproxima "înțelepciunea" unei comunități sau poetica unui autor; c) texteme bazate pe metaforizare, în care raportul dintre A și B ia naștere din încălcarea "solidarităților lexicale" curente, dar continuă să fie prezentat ca o relație necesară între componente: Urciorul nu merge de multe ori la apă/la fântână, Vrabia mălai visează etc. Pe lângă proverbele de factura celor amintite, în această categorie se încadrează o mare parte a "citatelor celebre". B. Texteme descriptive relaționale (complexe/cuaternare), în care schema actanțială
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ce se linge? Cu limba. Cine latră? Câinele. ș.a.m.d. Ne-am putea imagina un exercițiu similar, dar care să cuprindă nu lexeme, ci texteme: Cui i se ia darul? Nemulțumitului. Cine nu merge de multe ori la apă? Urciorul. Care câine nu mușcă? Cel care latră. etc. Dacă e evident că, în primul caz, orice vorbitor al limbii române ne-ar oferi, invariabil, la întrebările adresate răspunsurile aferente, e, de asemenea, foarte probabil că o mare parte dintre respondenții
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și chiar pe brațe. Astfel apăreau paparudele. Fiecare, deci nu în grup, începea să umble prin curțile oamenilor recitându-și un descântec și învârtindu-se pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu găleata, leata, Pentru toată ceata, Cu ulciorul, ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua să-și rostească descântecul, învârtindu-se pe loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera că acest
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
oamenilor recitându-și un descântec și învârtindu-se pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu găleata, leata, Pentru toată ceata, Cu ulciorul, ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste paparudă, care continua să-și rostească descântecul, învârtindu-se pe loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera că acest descântec ritual deschidea poarta ploilor. Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aici sămânța începutului e inaparentă, dar nu lipsită de înfățișare. Înainte de a spune, ea se pune în calea ființei, se pre- spune așa cum îi e dat să fie. Cum să spunem acestei iviri fără nume, acestei zidiri nevăzute? "Ziceți-mi ulcior: încă sfârâi pe roată/ Ziceți-mi nalbă: am început să mă scutur".43 Se spune ea însăși în facerea prevenirii sale în ființă și în desfacerea ce prevestește un nou început. Iar ceea ce se spune se arată difuz, prinde a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 70). 24 Absență sau gol mai semnificative decât plinătatea prezenței, pentru că ele întruchipează însăși posibilitatea plecării, a înscrierii în ceea ce (orice) va fi: "numai absența semnifică/ sau poate plecarea însăși este pentru tine Ființă/ mai plină decât piatra"; "golul ulciorului mai neprețuit decât lutul/ care-l înconjoară" (Absența, în Cezar Baltag, op. cit., pp. 66, 67). 25 Lucrare ce articulează raportul fenomenologic între dispariție și apariție în intervalul unui poate și, implicit, în cel marcat de saltul în transcendența Altuia: "Să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu-l mănâncă, cățelul nu-și contenește zbuciumul. Într-un târziu, văzând că nu-l pot liniști și că începuse să urle a pustiu, îl dezleg și pleacă glonț după căruța moșului. Venea înserarea, mâncare aveam pregătită, îmi aduc un ulcior cu apă, pregătesc fumarele pentru noapte, singur între semănături înalte în imensa vale a Prutului, pe locurile unde a fost dată bătălia între armatele lui Petru cel Mare și cele turcești, locul unde s-a încheiat scurta domnie a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]