KorAP: Find »[drukola/base=ulei & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...1489 >

37,208 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364

J.L.B. Matekoni sorbi din ceai în timp ce Mma Potokwane îi relată problemele pe care le avea cu una dintre motopompe. Pompa se supraîncălzea după mai puțin de o jumătate de oră de folosire și erau îngrijorați că o să cedeze cu totul. — Uleiul, diagnostică domnul J.L.B. Matekoni. O pompă fără ulei se încinge. Trebuie să fie o scurgere pe undeva. O garnitură ruptă sau ceva de genul ăsta. — Și mai sunt și frânele microbuzului, zise domnul Potokwane. Scot un zgomot ciudat. — Plăcuțele de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
îi relată problemele pe care le avea cu una dintre motopompe. Pompa se supraîncălzea după mai puțin de o jumătate de oră de folosire și erau îngrijorați că o să cedeze cu totul. — Uleiul, diagnostică domnul J.L.B. Matekoni. O pompă fără ulei se încinge. Trebuie să fie o scurgere pe undeva. O garnitură ruptă sau ceva de genul ăsta. — Și mai sunt și frânele microbuzului, zise domnul Potokwane. Scot un zgomot ciudat. — Plăcuțele de frână, conchise domnul J.L.B. Matekoni. A cam sosit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
că s-a stricat. Domnul J.L.B. Matekoni se lăsă în genunchi și se uită la roți. Nu mai reparase vreodată un scaun cu rotile, dar era evident ce se întâmplase cu acesta. Cuzineții erau uscați și prăfuiți - un pic de ulei o să facă minuni - și urma la rând frâna. Asta explica scârțâitul. — O să te ridic din scaun, îi spuse. O să stai sub copac până îți aranjez scaunul. O ridică pe fetiță și o așeză cu blândețe pe pământ. Apoi, răsturnând scaunul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
merse cu pași mari spre birouri, de unde se auzea o melodie veselă. Înăuntru, Mma Potokwane stătea la birou, cu receptorul la ureche. Îi făcu semn să se așeze și își continuă convorbirea. Dacă mi-ați putea da o parte din uleiul acela alimentar, spuse ea, orfanii ar fi foarte fericiți. Le plac cartofii prăjiți în ulei și le fac bine. Vocea de la capătul firului îi dădu replica, iar ea se încruntă și se uită la domnul J.L.B. Matekoni de parcă ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
stătea la birou, cu receptorul la ureche. Îi făcu semn să se așeze și își continuă convorbirea. Dacă mi-ați putea da o parte din uleiul acela alimentar, spuse ea, orfanii ar fi foarte fericiți. Le plac cartofii prăjiți în ulei și le fac bine. Vocea de la capătul firului îi dădu replica, iar ea se încruntă și se uită la domnul J.L.B. Matekoni de parcă ar fi vrut să-i transmită iritarea ei. — Dar nu puteți vinde uleiul dacă e expirat termenul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
plac cartofii prăjiți în ulei și le fac bine. Vocea de la capătul firului îi dădu replica, iar ea se încruntă și se uită la domnul J.L.B. Matekoni de parcă ar fi vrut să-i transmită iritarea ei. — Dar nu puteți vinde uleiul dacă e expirat termenul de garanție. Nu văd de ce-ar trebui să plătesc pentru el. Ar fi mai bine să-l dăruiți orfanilor decât să-l aruncați la canal. Nu pot să vă dau nici un ban și chiar nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
și chiar nu văd motivul pentru care n-ar trebui să ni-l oferiți. Din nou persoana de la capătul firului spuse ceva, iar ea dădu din cap răbdătoare. Pot aranja ca Daily News să vină să vă fotografieze când donați uleiul. Toată lumea va ști că sunteți un om generos. Doar va scrie la ziar. Urmă un schimb scurt de replici, apoi puse receptorul în furcă. — Unora le vine greu să dea ceva, comentă ea. Asta are de-a face cu modul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
cu ucenicii ăia leneși ai lui, cărora le trebuiau ore întregi să repare până și cel mai simplu lucru. Nu putea înțelege cum de le ia trei ore întregi să verifice o mașină. Tot ce trebuie făcut este să scoți uleiul și să-l torni în butoiul cu ulei uzat. Apoi pui ulei nou, schimbi filtrele, verifici nivelul la lichidul de frână, ajustezi bujiile și ungi cutia de viteze. Asta însemna verificarea de rutină a mașinii, care costa două sute optzeci de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
trebuiau ore întregi să repare până și cel mai simplu lucru. Nu putea înțelege cum de le ia trei ore întregi să verifice o mașină. Tot ce trebuie făcut este să scoți uleiul și să-l torni în butoiul cu ulei uzat. Apoi pui ulei nou, schimbi filtrele, verifici nivelul la lichidul de frână, ajustezi bujiile și ungi cutia de viteze. Asta însemna verificarea de rutină a mașinii, care costa două sute optzeci de pula. Era o treabă de o oră și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
repare până și cel mai simplu lucru. Nu putea înțelege cum de le ia trei ore întregi să verifice o mașină. Tot ce trebuie făcut este să scoți uleiul și să-l torni în butoiul cu ulei uzat. Apoi pui ulei nou, schimbi filtrele, verifici nivelul la lichidul de frână, ajustezi bujiile și ungi cutia de viteze. Asta însemna verificarea de rutină a mașinii, care costa două sute optzeci de pula. Era o treabă de o oră și jumătate, dar ucenicilor le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
încă funcționa, iar călătoria plină de zgâlțâieli era un prilej de distracție pentru fetiță și băiețel. Spre marea surpriză a domnului J.L.B. Matekoni, fetița fu cea care se interesă de mașină, întrebând cât de veche este și dacă consumă mult ulei. — Am auzit că motoarele vechi au nevoie de mai mult ulei, spuse ea. E adevărat, Rra? Domnul J.L.B. Matekoni îi vorbi despre piesele de schimb uzate și despre cerințele lor, iar ea îl ascultă cu atenție. În schimb, băiatul nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
distracție pentru fetiță și băiețel. Spre marea surpriză a domnului J.L.B. Matekoni, fetița fu cea care se interesă de mașină, întrebând cât de veche este și dacă consumă mult ulei. — Am auzit că motoarele vechi au nevoie de mai mult ulei, spuse ea. E adevărat, Rra? Domnul J.L.B. Matekoni îi vorbi despre piesele de schimb uzate și despre cerințele lor, iar ea îl ascultă cu atenție. În schimb, băiatul nu părea să fie interesat de subiect. Totuși, nu intraseră zilele-n

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
un motor cu combustie internă! Domnul J.L.B. Matekoni făcu ochii mari. — Motor cu combustie internă? De unde ai auzit tu de astfel de motoare? Fetița dădu din umeri. — Le știu dintotdeauna, răspunse ea. Fac zgomot mare și benzina se amestecă cu uleiul. Le întâlnești mai ales la motocicletele mici. Nimănui nu i-ar plăcea un motor cu combustie internă. Domnul J.L.B. Matekoni dădu din cap aprobator. — Așa-i, motoarele cu combustie internă dau mari bătăi de cap. Făcu o pauză. Ei, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
scoată afară din vehicul. Motholeli, care privea concentrată operațiunea din scaunul cu rotile, îi arătă ceva fratelui ei. Acesta aruncă o privire scurtă în direcția motorului, apoi se uită din nou în altă parte. Desena ceva într-o pată de ulei de la picioarele sale. Domnul J.L.B. Matekoni scoase la lumină pistoanele și cilindrii. Apoi, făcu o pauză și se uită la copii. Ce urmează acum, Rra? se interesă fetița. O să înlocuiți garniturile de acolo? Ce funcție au? Sunt importante? Domnul J.L.B.

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
uită la copii. Ce urmează acum, Rra? se interesă fetița. O să înlocuiți garniturile de acolo? Ce funcție au? Sunt importante? Domnul J.L.B. Matekoni se uită la băiat. — Vezi, Puso? Vezi ce fac? Băiatul zâmbi șovăielnic. — Desenează ceva în pata de ulei, spuse ucenicul. Desenează o casă. — Pot să vin mai aproape, Rra? întrebă fetița. N-o să stau în drum. Domnul J.L.B. Matekoni încuviință dând din cap și, după ce fetița se apropie în scaunul cu rotile, îi arătă unde era problema. — Vrei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

scot portofelul înainte de-a mă strecura între ele. M-au legănat câteodată reverii cu multe cadâne făcându-mi vânt cu evantaiuri multicolore, parcă din pene de struț și cozi de pasărea-paradisului, jucând cu tipsii pe creștete, purtând vase cu uleiuri camforate, cu pumnii plini de petale, răcorindu-mă cu bucățele de gheață plimbate peste bicepși și coapse și topite-n buric. Când mă trezeam, vedeam că iar atârn pe marginea patului... iar mă lovisem la fluierul piciorului de stinghia de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
castron având pe fund reproducerea Palatului Culturii, în romburi aurii. Care-i legătura? Întotdeauna, de pe la șase ani, mi-am zis că nu mi se poate întâmpla nimic mai rău decât să ingurgitez pasta aia încleiată în gălbenuș de ou și ulei rânced. Gustul îmi reapare, însoțit de spasmele stomacului, parcă mă strânge mătușa la pieptul ei imens, lăsat, moale, care mai și emană un miros acru-stătut. Dup-aia stau pironit pe scaun, cu ochii la o vulpe de plastic cu coada

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
ca pielea de broască, ca atunci când le-am băgat bețigașe curățate de scoarță prin burtă, să iasă pe gură, fire de mohor sub piele și suflam și, sub pod, le-am ținut la foc. Creșteau ca niște gogoși aruncate-n uleiul încins și pocneau, uite cum crapă! - Hâahâha... - Te place Muta! Muta... Muta... Ia pupă-l pe aschimodie... Aia se învârtea pe lângă noi, plimbând un cerc. Zurr, zurr... - Ia-ți, mă, cercul de-aici! Care i-a dat Mutei cercul să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
eram vânăt și mă zgâlțâiau convulsiile, temperatura nu scădea, horcăiam ca pentru sfârșit, mă scuturam de frisoane, „are pe Necuratu’”, își făceau cruce vecinele. Mi-au dat să beau cărbune stins în apă, mi-au făcut cruce pe piept cu ulei din candelă, m-au descântat și mi-au suflat în ureche celălalt nume, de-acu’ nu te mai cheamă Ștefan, m-au vândut pe fereastră, de-acu’ nu te mai cheamă Ștefan, să nu te recunoască boala cea rea, au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Dumnezeule, când ai s-auzi tângurile noastre și-ai să-i ostoiești pe cei nevinovați... - Am s-o iau razna, mă tâmpesc de-a binelea... aruncă Leonard geanta. Uite cum arată, parcă a turnat cineva zoaie pe pereți! Am schimbat uleiurile, m-am sfătuit cu alții, am verificat compoziția vopselelor, am dat jos gletul și l-am refăcut, am lăsat să se usuce... Nu că nu s-a uscat, dar s-au întins petele și mai mult... lilieci încălecați, capre cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

căutare de broaște-țestoase cu care să-și burdușească, pentru o lungă croazieră, cămara. Își Începuse călătoria cu doi ani În urmă și avea să mai navigheze Încă un an Înainte de a se Întoarce la Bergen, cu beciurile doldora de un ulei care urma să-i facă și mai bogați pe armatorii ei și pe bețivul de căpitan. Recunoscuta pasiune pentru rom a numitului căpitan avusese drept rezultat În acei doi ani relaxarea totală a disciplinei la bord, pînă Într-acolo Încît

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
care nici măcar nu bănuise că ar fi putut exista și asupra unui tratat de botanică prin care Încercă, zadarnic, să obțină o mai profundă cunoaștere a florei de pe insula lui. Noaptea, singur În imensa peșteră fantasmagoric luminată de lămpi cu ulei de broască-țestoasă, lăsa ceasurile să se scurgă citind cu greu și silabisind monoton, ca un copil de școală, oprindu-se din cînd În cînd să mediteze la ceea ce Învățase, Întorcîndu-se răbdător la cele citite și Încercînd să capteze sensul exact

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
un pui de albatros. Dar ce putea face el În fața unei ființe pe care o Învățase cu numai două luni În urmă primele litere și care citise deja mai multe cărți decît citise el În Întreaga-i viață? Lămpile cu ulei Începură să se agite, cuprinse de un subit acces de tuse, umbra țopăi În ritmul ei pe pereții zgrunțuroși ai marii peșteri și puțin mai tîrziu aceiași pereți tresăltară, scrîșnind și amenințînd să se facă țăndări și să se prăbușească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
fi Îndrăznit nici măcar să respire. Mai tîrziu, un zgomot ca torsul unei pisici În măruntaiele pămîntului cîștigă În intensitate pe măsură ce urca din nou, și din nou pereții peșterii Încercară să se unească, cîteva stalactite se prăbușiră cu un zgomot asurzitor, uleiul din lămpi se Împrăștie pe jos, iar focul dintr-una din ele cuprinse cu lăcomie salteaua care-i aparținuse căpitanului de pe Madeleine. Oberlus Încercă să fugă de flăcări Îndreptîndu-se spre ieșire, dar era ca și cum ai fi Încercat să pășești pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
sertarul mesei, era deja prea tîrziu, căci vîrful macetei strălucea la mai puțin de o palmă de nasul lui. - Liniște! Îi ordonă Oberlus sec. O mișcare numai și-ți retez căpățîna... Ți-aduci aminte de mine? O lampă minusculă cu ulei ardea În colțul cel mai Îndepărtat al cabinei, iar căpitanul trebui să facă un efort pentru a recunoaște, În lumina aceea atît de slabă, chipul diform al intrusului care rămăsese În picioare, amenințător, În fața lui. - Oberlus! exclamă el surprins. Ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]