1,045 matches
-
cu un castel, spuse Marjorie. Nick nu-i răspunse. Continuară să vâslească de-a lungul malului până pierdură ruinele din vedere. Apoi Nick tăie golful de-a curmezișul. — Nu mușcă, zise Nick. Nu, răspunse Marjorie. Era atentă tot timpul la undiță, chiar și atunci când discutau. Îi plăcea foarte mult să pescuiască. Îi plăcea să pescuiască cu Nick. Un păstrăv mare țâșni la suprafață aproape de barcă. Nick trase tare de-o vâslă ca să-ntoarcă barca și momeala care se răsucea departe-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
biban Îi tăie capul și-l curăță. — Nu trebuie să le scoți Înotătoarea de pe spate. Merge și așa ca momeală, dar e mult mai bine dacă au și Înotătoarea. Luă bibanii curățați și-i agăță de coadă În cârlige. Fiecare undiță avea două cârlige. Apoi Marjorie, ținând firul Între dinți, vâsli spre celălalt mal al canalului, privind Înapoi la Nick, care, de pe mal, dădea drumul firului din mulinetă. — Cred c-ajunge, strigă el. — Să-i dau drumul? Întrebă Marjorie ținând firul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dau drumul? Întrebă Marjorie ținând firul În mână. — Da, dă-i drumu’. Marjorie zvârli firul peste marginea bărcii și privi momelile scufundându-se-n apă. Se-ntoarse și făcu la fel cu al doilea fir. De fiecare dată, Nick fixa undița de oțel cu câte o buturugă mai mare pe care o proptea astfel Încât să obțină unghiul dorit. Strânse un fir care se lăsase și-l Întinse ca pe o coardă până la locul unde se odihnea momeala pe albia nisipoasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe Nick. El veni și se așeză lângă ea. În spatele lor erau pâlcurile de copaci tineri, și-n față aveau golful și gura râului Hortons. Încă nu se-ntunecase de tot. Lumina focului se Împrăștia până la malul apei. Cele două undițe Înclinate deasupra apei Întunecate se vedeau limpede. Flăcările sclipeau pe oțelul mulinetelor. Marjorie desfăcu coșulețul cu mâncare. — Nu prea mi-e foame, spuse Nick. — Hai, Nick, vino și mănâncă. — Bine. Mâncară În tăcere, privind cele două undițe și sclipirile flăcărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
apei. Cele două undițe Înclinate deasupra apei Întunecate se vedeau limpede. Flăcările sclipeau pe oțelul mulinetelor. Marjorie desfăcu coșulețul cu mâncare. — Nu prea mi-e foame, spuse Nick. — Hai, Nick, vino și mănâncă. — Bine. Mâncară În tăcere, privind cele două undițe și sclipirile flăcărilor În apă. — O să fie lună plină diseară, spuse Nick. Se uită peste apa golfului la munții care Începeau să se profileze pe cer. Știa că dincolo de munți, luna urca. — Știu c-o să fie, spuse Marjorie veselă. — Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Ți-a făcut vreo scenă? — Nu, nu mi-a făcut nici o scenă. — Cum te simți? — Of, pleacă, Bill. Du-te și lasă-mă puțin În pace. Bill Își alese un sendviș din coș și se duse să se uite la undițe. Capitolul 4 Era o zi Îngrozitor de fierbinte. Reușiserăm să Îngrămădim tot felul de lucruri care formau o baricadă perfectă peste pod. Era o bijuterie de baricadă. Poarta mare cu gratii de fier masiv era luată din fața unei case. Era prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
care-o avea după-amiaza. Bătea vântul și soarele ieșea de după nori doar ca să se ascundă Înapoi și să lase loc picăturilor de ploaie. Era o zi minunată pentru pescuit de păstrăvi. Tânărul domn ieși din hotel și se interesă de undițe. E nevoie să vină și soția sa, cu undițele? „Da, spuse Peduzzi, să vină după noi cu undițele.“ Tânărul domn intră Înapoi În hotel și discută cu soția. El și cu Peduzzi o luară Înainte. Tânărul ținea un sac pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de după nori doar ca să se ascundă Înapoi și să lase loc picăturilor de ploaie. Era o zi minunată pentru pescuit de păstrăvi. Tânărul domn ieși din hotel și se interesă de undițe. E nevoie să vină și soția sa, cu undițele? „Da, spuse Peduzzi, să vină după noi cu undițele.“ Tânărul domn intră Înapoi În hotel și discută cu soția. El și cu Peduzzi o luară Înainte. Tânărul ținea un sac pe umăr. Peduzzi o zări pe soție, care, la fel de tânără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lase loc picăturilor de ploaie. Era o zi minunată pentru pescuit de păstrăvi. Tânărul domn ieși din hotel și se interesă de undițe. E nevoie să vină și soția sa, cu undițele? „Da, spuse Peduzzi, să vină după noi cu undițele.“ Tânărul domn intră Înapoi În hotel și discută cu soția. El și cu Peduzzi o luară Înainte. Tânărul ținea un sac pe umăr. Peduzzi o zări pe soție, care, la fel de tânără ca și domnul, Încălțată cu o pereche de bocanci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
El și cu Peduzzi o luară Înainte. Tânărul ținea un sac pe umăr. Peduzzi o zări pe soție, care, la fel de tânără ca și domnul, Încălțată cu o pereche de bocanci și purtând o beretă albastră, Îi urma cărând cele două undițe Încă nemontate, câte una În fiecare mână. Lui Peduzzi nu-i plăcea s-o știe mergând așa, În spate. „Signorina“, o strigă el, făcând cu ochiul tânărului, „vino-ncoace, mergi cu noi. Signora, vino-ncoa. Să mergem Împreună“. Peduzzi voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu o sticlă maro foarte subțire și turnă băutura În ea. Tânărul domn Îi mai dădu cinci lire. Apoi ieșiră. Fata era amuzată. Peduzzi se plimba În sus și-n jos după colțul clădirii, ferindu-se de vânt și ținând undițele. Haideți, spuse. Duc eu undițele. Ce contează dacă mă vede cineva cu ele? N-o să se ia nimeni de noi. Nu se ia nimeni de mine În Cortina. Mă știu cu ăia de la municipio. Am fost soldat. Toți din orașu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
subțire și turnă băutura În ea. Tânărul domn Îi mai dădu cinci lire. Apoi ieșiră. Fata era amuzată. Peduzzi se plimba În sus și-n jos după colțul clădirii, ferindu-se de vânt și ținând undițele. Haideți, spuse. Duc eu undițele. Ce contează dacă mă vede cineva cu ele? N-o să se ia nimeni de noi. Nu se ia nimeni de mine În Cortina. Mă știu cu ăia de la municipio. Am fost soldat. Toți din orașu’ acesta mă plac. Vând broaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și soția sa, așa că era bilingv. Însă În timp ce tânărul domn Îi răspundea „ Ja, Ja“, Peduzzi se hotărî să vorbească doar În cel tirolez. Tânărul și soția sa nu mai Înțeleseră nimic. — Ne-a văzut toată lumea din oraș cum mergeam cu undițele după noi. Probabil că poliția e deja pe urmele noastre. Mai bine nu ne băgam În toată nebunia asta. Și-al dracu’ moș tâmpit mai e și beat. — Dar acum sigur că n-ai curaj să te-ntorci, spuse soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lângă râu și n-o observă decât când ea aproape că dispăru după creasta dealului. — Frau! strigă. Frau! Fräulein! Nu pleci nicăieri. Ea dispăru după creasta dealului. — S-a dus! spuse Peduzzi. Plecarea ei Îl șocase. Scoase elasticul care ținea undițele strânse și Începu s-o monteze pe una dintre ele. Păi ziceai că mai avem de mers juma’ de oră până acolo. — Da, dacă mergem cam juma’ mai jos de oră ajungem la un loc bun. Da’ și-aici e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
puțin piombo. — Tu nu ai cumva? Nu, spuse Peduzzi cotrobăind disperat prin buzunare, trecându-și degetele prin mizeria din buzunarele interioare ale hainei sale militare. Nu am. Ne trebuie niște piombo. Păi atunci nu putem pescui, spuse tânărul, desfăcându-și undița și scoțând firul. O să luăm niște piombo și o să pescuim mâine. Dar, caro, ascultă-mă, tre’ să ai pe undeva niște piombo. Altfel firu’ o să stea deasupra apei. Ziua lui Peduzzi i se făcea praf În fața ochilor. — Trebuie să aduci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
subțire și elastic. Îl scosese din caseta cu cârlige, ținându-și lanseta În poală. Încercă nodurile și zvâcul lansetei trăgând de fir. Se simțea bine făcând asta. Fu atent să nu se-nțepe cu cârligul. O porni spre râu cu undița-n mână și cu sticla cu cosași atârnându-i de gât, legată cu o fâșie. Minciogul era agățat de curea. De umăr Îi atârna un sac legat la ambele capete, care i se lovea de picior. Nick se simțea ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tangentei flexibile pe care firul o făcea cu apa. Nick apucă firul cu mâna stângă și trase păstrăvul, care se-mpingea obosit Împotriva curentului, afară din apă. Spatele Îi era acoperit de modelul acela limpede, apos-nispiu, lucind În soare. Ținând undița sub braț, Nick se opri și-și Înmuie mâna În apă. Apucă peștele care se zbătea cu mâna dreaptă, umezită, În timp ce-i scoase cârligul din gură, și apoi Îi dădu drumul Înapoi În apă. Peștele inert fu dus de curent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ușor, dezamăgirea care Îl cuprinsese deodată după toată agitația care-i provocase dureri În umeri. Acum totul era bine. Nick luă lanseta care zăcea pe bușteni și-i prinse un cârlig nou, legând guta strâns. Puse altă momeală și, luând undița, se duse spre capătul celălalt al buștenilor, ca să intre pe unde era apa mai mică. Sub bușteni, și imediat după ei, se formase un bazin adânc. Merse pe fâșia pietroasă de lângă malul cu mlaștina, până ajunse În locul cu apă mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de curent În malul subțire. Fundul era pietros În locul În care stătea acum și mai Încolo apăreau bolovanii; acolo unde râul se curba pe după rădăcinile copacului, fundul era mâlos și tot felul de ierburi se legănau În apă. Nick legănă undița În spate, peste umăr, și apoi În față și firul, curbându-se Înainte lăsă cosașul Într-unul din canalele dintre ierburi. Un păstrăv se repezi și Nick Îl agăță. Ținând undița la distanță, În direcția copacului răsturnat, și retrăgându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
felul de ierburi se legănau În apă. Nick legănă undița În spate, peste umăr, și apoi În față și firul, curbându-se Înainte lăsă cosașul Într-unul din canalele dintre ierburi. Un păstrăv se repezi și Nick Îl agăță. Ținând undița la distanță, În direcția copacului răsturnat, și retrăgându-se fâșâind prin apă Împotriva curentului, Nick trăgea păstrăvul, cu lanseta care se afunda, se Îndoia, ținută departe de tufele periculoase. Se zbătea, dar era tras Întruna, undița se Încurca În ierburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Nick Îl agăță. Ținând undița la distanță, În direcția copacului răsturnat, și retrăgându-se fâșâind prin apă Împotriva curentului, Nick trăgea păstrăvul, cu lanseta care se afunda, se Îndoia, ținută departe de tufele periculoase. Se zbătea, dar era tras Întruna, undița se Încurca În ierburi În timp ce el se mai smucea sub apă, dar era tras Întruna. Apoi Nick se-ndreptă spre pește, dus ușor de apă. Ridicând undița deasupra capului, conduse păstrăvul În minciog și-l ridică. Păstrăvul atârna greu În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se Îndoia, ținută departe de tufele periculoase. Se zbătea, dar era tras Întruna, undița se Încurca În ierburi În timp ce el se mai smucea sub apă, dar era tras Întruna. Apoi Nick se-ndreptă spre pește, dus ușor de apă. Ridicând undița deasupra capului, conduse păstrăvul În minciog și-l ridică. Păstrăvul atârna greu În plasă, cu spatele modelat obișnuit și părțile argintii. Îi scoase cârligul. Îl apucă de branhiile mari și de falca de jos, și-l lăsă să alunece În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
era tot mai adâncă. Partea de sus a bușteanului era gri și uscată, acoperită de umbră pe o parte. Nick scoase dopul sticlei și un cosaș se agăță de el. Îl prinse, Îl Înfipse-n cârlig și-l aruncă. Ținea undița la distanță, așa Încât să fie purtat de apă În interiorul bușteanului. Lăsă undița mai jos și cosașul pătrunse-n buștean. Uite că prinsese ceva mare. Trase undița. Dacă n-ar fi fost senzația de ființă vie, ar fi părut că cârligul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
uscată, acoperită de umbră pe o parte. Nick scoase dopul sticlei și un cosaș se agăță de el. Îl prinse, Îl Înfipse-n cârlig și-l aruncă. Ținea undița la distanță, așa Încât să fie purtat de apă În interiorul bușteanului. Lăsă undița mai jos și cosașul pătrunse-n buștean. Uite că prinsese ceva mare. Trase undița. Dacă n-ar fi fost senzația de ființă vie, ar fi părut că cârligul s-a prins chiar În buștean. Încercă să-l scoată cu forța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se agăță de el. Îl prinse, Îl Înfipse-n cârlig și-l aruncă. Ținea undița la distanță, așa Încât să fie purtat de apă În interiorul bușteanului. Lăsă undița mai jos și cosașul pătrunse-n buștean. Uite că prinsese ceva mare. Trase undița. Dacă n-ar fi fost senzația de ființă vie, ar fi părut că cârligul s-a prins chiar În buștean. Încercă să-l scoată cu forța afară din buștean. Peștele ieși greu. Firul se Înmuie și Nick crezu că peștele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]