6,447 matches
-
viața ei. Femeia a fost și ea admonestată de o dansatoare unguroaică pentru că purta o brățară din pânză în culorile României. TOTUL A ÎNCEPUT CU UN FESTIVAL EXCELENT De loc din Sfântu Gheorghe, Levente Fazakas și ceilalți colegi ai săi, unguri și români,au pus pe scena de la ”Hungarian Heritage” un spectacol de zile mari. Muzica, dansurile și tradițiile transilvănene i-au atras și pe români, americani și alte nații în cortul unde s-a desfășurat programul artistic timp de câteva
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
ca o istorie. Istoria nu poți s-o influențezi. Deci nu renunțăm, și suntem mândri de fapt că ... deci nu ... nu atât de mândri ... cum să zic, dar ... nu ne e jenă de lucrurile pe care le-am împrumutat noi, ungurii, de la români. Nu ne e jenă. Nu ne e jenă. Și promovăm această cultură. De fapt, și contrar noi vedem că românilor le e jenă când aud că asta e influență ungurească. Acasă, nu aici. Aici e libertate. Dar acasă
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
nerăbdare ca România să se întoarcă la Folklife Festival în Washington, D.C. E grozav să sărbătorim tradițiile ungurești, dar de-abia aștept să putem să sărbătorim și tradițiile românești aici”, mi-a spus Ana Ward. ȘI MAI APOI HĂITUIȚI DE UNGURI Totul s-a întors pe dos imediat după ce s-a terminat festivalul. Atmosfera minunată, creată de artiști excepționali, dincolo de militantismul lor pentru autonomie, s-a curmat brusc. Atunci o unguroaică vorbind engleză, care a și prezentat festivalul pe scenă, s-
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
Ana se fotografiau pe mall-ul național cu steagul României. Se aflau pe aleea din pietriș dintre Capitoliu și castelul Smithsonian. În spatele lor, la o masă în cortul unde se vindeau băuturi alcoolice, pe gazonul mallului național, un grup de unguri se găsise deranjat de priveliște și au trimis mesager să le fugărească. ”ȘI VREI SĂ SPUI CĂ TRANSILVANIA E ROMÂNIA?” În zadar s-a încercat explicarea faptului că acela era un loc public din capitala Americii, o țară în care
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
dăruită de Marcela. Din fericire, Marcela a intervenit imediat și a apărat-o pe Maurleen, bunicuța care venise în mod special să vadă spectacolul folcloric. Femeia s-a întrebat atunci dacă nu cumva și steagul Americii este o ”provocare” pentru unguri. L-a scos din geantă și a cântat ”God Bless America” în mijlocul tuturor, după care a mers la masa ungurilor și le-a mulțumit. Le-a mulțumit pentru că, dincolo de orice altceva, ei i-a plăcut spectacolul lor și le-a
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
special să vadă spectacolul folcloric. Femeia s-a întrebat atunci dacă nu cumva și steagul Americii este o ”provocare” pentru unguri. L-a scos din geantă și a cântat ”God Bless America” în mijlocul tuturor, după care a mers la masa ungurilor și le-a mulțumit. Le-a mulțumit pentru că, dincolo de orice altceva, ei i-a plăcut spectacolul lor și le-a apreciat munca. Și astfel le-a dat și o lecție de bunătate și bun simț. Bun simț pe care, se
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
-i fugărească de pe mallul național, sunt, în fapt cetățeni ai Americii. O țară care i-a găzduit și le-a oferit posibilitatea de a se exprima, și artistic dar și politic (deși nu era cazul de militantism). În schimb, muzicanții unguri au îndrăznit să creadă că pot da cu piciorul unui drept constituțional al americanilor doar pentru că lor nu le place steagul un anumit steag al unei țări suverane. Câteva zile mai târziu am contactat-o pe Maria Băjeanu, s-o
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
ne-ncetată. În ultimul moment am aflat că și cunoscuta interpretă de muzică populară, d-na prof. Marinela Zegrean Istici, de la Gherla, are în repertoriu Doina lui Lucaciu. Mi-a mărturisit că a preluat-o de la un fost deținut politic, Ioan Ungur. Să fi fost închisorile comuniste academii de muzică patriotică ? Față de varianta Andreiei Botiș diferă ultimele două strofe : Vântu bate, frunza pică, Inima mi se despică De durere și de chin Că-i Lucaci la Segedin. Seghedine, Seghedine, Dumnezeu cum te
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Literatura > Narațiune > LAGĂRUL Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 228 din 16 august 2011 Toate Articolele Autorului LAGĂRUL Turda ajunsese în iunie 1940 oraș de frontieră. În august 1943, după „trădarea” României, nemții și ungurii l-au ocupat și au început să-și facă de cap în stilul cuceritorilor dintotdeauna. În primul rând au devastat casele. Nemții și-au făcut de lucru prin camarile de alimente, iar ungurii au atacat dulapurile cu lenjerie. Toate cămășile
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
august 1943, după „trădarea” României, nemții și ungurii l-au ocupat și au început să-și facă de cap în stilul cuceritorilor dintotdeauna. În primul rând au devastat casele. Nemții și-au făcut de lucru prin camarile de alimente, iar ungurii au atacat dulapurile cu lenjerie. Toate cămășile lui Lămpi s-au dus pe apă sâmbetei. Dar nu acesta a fost răul cel mai mare. Ne-au scos din pivniță, unde ne ascunserăm, și ne-au dus într-un lagăr improvizat
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
de mult, am înțeles că voiau să le arăt hârtiile, poate vreun permis de liberă trecere, ceva, de care nu știam. Nu m-am pierdut cu firea și le-am vorbit în germană, atât cât m-am priceput, deși erau unguri, si ei s-au retras derutați. Mai tarziu, n-aveau să mai fie impresionați de acest truc, fiindcă și alții l-au folosit. Important era că adusesem acasă o pâine, o sticlă de lapte și câteva ouă. Dar eram pierita
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
binețe la toți pe cei care îi vedea prin curțile caselor sau la porți. Șerban era un om prietenos de felul lui, avea câte o vorbă pentru fiecare, fără să țină cont că era avut sau nu, că era român, ungur sau țigan, că în satul lor se găseau de toate felurile. Era și foarte săritor și dacă putea ajuta cu ceva, o făcea fără să stea prea mult pe gânduri. Consătenii îl iubeau și respectau și nu de puține ori
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
anii ‘50 parfumul vienez care a determinat o oarecare întârziere a instalării normelor de comportament venite odată cu “lumina” de la răsărit. Pe atunci, în perioada elanului tinereții celor 20 de ani eram fascinată de povestirile despre Viena ale croitorului meu, un ungur care strălucea în profesia lui dusă la perfecțiune, la școala înaltă a eleganței vieneze. La salonul său se prezentau doar vârfurile cele mai înalte ale orașului de pe Crișul Repede. Cu salariul pe care îl aveam am făcut economii și renunțări
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
țara cu tute Dezbrăcate la chiloți Și-un primar cu parașute Puse-s să voteze hoți... Nu salvăm țara cu lelea Surdă, oarbă și... amin!, Ce votează toate celea Moartă vie-n buletin... Nu salvăm țara cu lobby La țigani, unguri, evrei, Să ne vindem precum robii, Deși robi ne-au fost chiar ei... Nu salvăm țara de rele Cu actuali foști securiști, Cu pramatii și lichele Și cu pro-anti-băsiști... Nu salvăm țara ce-i spartă În bucăți, s-o rupă
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: «Vrem să ne unim cu țara!»“ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine unele de altele încât ai impresia că retrăiești adolescența Părintelui Nicolae Bordașiu. Ungurii n-au uitat lucrul acesta, că tata s-a răzvrătit și, după impunerea Dictatului de la Viena (1940), l-au condamnat, în lipsă, la moarte. Eu nu puteam gândi să rămân într-o stăpânire străină și să învăț școală într-o
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
nici tu.» - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: «Noi am venit să punem pe băț pielea la popa ăl tânăr». Popa cel bătrân era bunicul și
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
cârciumă este un grup întreg venit în sat să îl omoare. Tata a ieșit sub pretextul că merge să vadă cum moare boul, s-a dus în grajd și de acolo a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii, l-au întrebat pe soldat: «Popa e înăuntru?», și celălalt a răspuns că nu, că e dus în grajd că-i moare un bou. Când s-au dus ei acolo, grajdul era gol, vitele liniștite și au realizat că au
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
răspuns că nu, că e dus în grajd că-i moare un bou. Când s-au dus ei acolo, grajdul era gol, vitele liniștite și au realizat că au fost păcăliți... - Preacucernice Părinte Nicolae, a rămas fără repercusiuni farsa jucată ungurilor? - Nu. S-au dus și l-au luat pe bunicul meu. Dacă până în acel moment au venit cu liniște, acum au venit cu împușcături și cu urlete și spuneau în gura mare că dacă cineva îl adăpostește pe „popa cel
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
dus pe bătrânul preot, care avea atunci vreo 70 de ani, la marginea satului și i-au dat niște unelte ca să-și sape singur groapa. Oamenii din sat, ca să-l salveze, au trimis oameni călări în satele vecine, unde erau unguri, să le spună ce se întâmplă în satul lor. I-au rugat să vină în ajutorul preotului bătrân care a fost întotdeauna un om pașnic și bun. El a fost liniștit și nu a făcut niciodată gălăgie ca cel tânăr
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
să le privesc și să le observ cu atenție. Fetele vorbeau limba cehă sau slovacă la masă, nu era mare deosebire între cele două. Mai târziu, când am ajuns să-i cunosc familia, am aflat că părinții Suzanei erau amândoi unguri, dar locuiau la Košice, în Cehoslovacia. După ce au terminat de servit cina, fetele se delectau și ele cu un vin Murfatlar alb, la trei sferturi și discutau între ele. Erau vesele și gălăgioase, ca niște vrăbiuțe pe o creangă. În
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
de casă, mai era și o magazie cu întrebuințări multiple și cam asta era toată gospodăria lor. Acasă, m-a întâmpinat mama ei, unguroaică și ea, care nu știa să vorbească limba slovacă, așa cum se întâmplă și pe la noi cu ungurii din Secuime care nu știu vorbi aproape deloc românește. Alături de mama ei era și fratele mai mic, un tânăr frumușel, înalt și subțirel, despre care am aflat că este în clasa a X-a. Suzana îmi povestise că era șefa
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
este un oraș industrial, dar și istoric, atestat de prin anul 1230, așezat pe valea râului Hornad, la poalele muntilor Ore, ca mărime cam cât Constanța, având o suprafața de 244 kmp și o populație de peste 230 mii locuitori, slovaci, unguri, germani, etc. Istoria sa se întinde până în Evul Mediu, de când datează și catedrala lui impunătoare. Când tătarii au devastat Ungaria prin 1241-1242, coloniștii germani din regiunea Saxoniei Inferioare s-au așezat în Košice, trăind împreună cu populația locală de origine slavă
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
repede traseul, traversând Satul de Vacanță pe unde ajungea foarte repede la plaja de lângă Teatrul de Vară din Mamaia. Nu era departe nici campingul, unde stăteau de obicei turiștii cehi, veniți pe cont propriu, care, alături de nemți, englezi, scoțieni, polonezi, unguri și mai ales ruși, erau omniprezenți în Mamaia. A stat la mine două săptămâni, iar nopțile noastre de intimitate au fost deosebite, fiind tineri și dornici de nebunii. Dăruirea ei era totală, se lăsa furată de pasiune și se dedica
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
naționale, practic cofondatoare ale unei națiuni nu numai civice ci și cosmopolite. Dincolo de regretabila instrumentalizare politică a unor minorități care, în realitate, nu au o agendă iredentistă (maghiarii ardeleni, de exemplu, se simt mai legați de românii ardeleni decât de ungurii de la Budapesta), națiunea română civică și multiculturală reprezintă un posibil model pentru viitorul demos european, pentru o eventuală viitoare națiune cosmopolită europeană. De aceea statul român, națiunea politică română, nu sunt în pericol de a dispărea prin segregare culturală. România
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
Culturii. Pentru prima oară în cincizeci de ani, Ministrul Culturii mi-a oferit sprijin pentru proiectul la care lucrez acum. La fel, Ministrul Mediului susține inițiativa bazată pe ideea legăturii noastre vitale cu natura. Ei bine, acești doi Domni sunt unguri! Nu e un comentariu, ci doar o constatare. În orice caz, proiectul este în faza de finalizare. Pornim de la conceptul de rădăcini, cu scopul de a reda tineretului român imaginea reală despre trecutul său, pentru că momentan și-a pierdut rădăcinile
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]