KorAP: Find »[drukola/base=unguresc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...68 >

1,694 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

au luat dimensiuni fantastice. Schimbând numele localității și obiectul în litigiu, amestecând o întîmplare din Banat cu alta din Vrancea, fantazia populară au constituit un basm din o mie și una de nopți, care-a trecut apoi în ziarele oficioase ungurești sub formă de amenințări pe cât de zgomotoase pe atât de impotente, în cele românești sub forma de istorii romantice. " Neue freie Presse" aduce din București știrea telegrafică că corespondentul ei a avut la 10 (22) august o convorbire cu d.

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
cerem împămîntenire. De la Flevas, Giani, Carada n-o cere nimenea. [17 - 18 august 1881] {EminescuOpXII 297} [""PESTHER LLOYD" POLEMIZEAZĂ... "] "Pesther Lloyd" polemizează cu "Neue freie Presse" asupra unui articol în care această din urmă foaie luase apărarea României în contra articolelor ungurești. Foaia din Pesta scrie următoarele: E una din cele mai nobile trăsături din viața și activitatea "Nouăi prese libere" că se interesează cu stăruință și plăcere de cei slabi și nevârstnici, până când mai e ceva de ruinat în ei, începînd

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
acopere cu corpul lui pentru a o apăra de furia persecutorie a maghiarilor, cărora le mai declară în treacăt, însă c-o manieră cu totul suverană, că politica esterioară a monarhiei nu poate ajunge să atârne de predilecțiile și marotele ungurești! Predilecții și marote ungurești? Ni se pare că "Noua presă liberă" n-ar avea de zis nimic daca politica internă a Austriei ar putea atârna în acest moment de aceste predilecțiuni și marole, ca-n timpul articolelor fundamentale; dar politica

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
pentru a o apăra de furia persecutorie a maghiarilor, cărora le mai declară în treacăt, însă c-o manieră cu totul suverană, că politica esterioară a monarhiei nu poate ajunge să atârne de predilecțiile și marotele ungurești! Predilecții și marote ungurești? Ni se pare că "Noua presă liberă" n-ar avea de zis nimic daca politica internă a Austriei ar putea atârna în acest moment de aceste predilecțiuni și marole, ca-n timpul articolelor fundamentale; dar politica esterioară, adică relațiile monarhiei

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
vexațiunilor celor mai rele ale autorităților românești, iar în cestiunea dărilor comunale, România au înfrînt pur și simplu drepturile stipulate prin tractatul de comerț. În școli s-au introdus carte cari semnalează pretențiile României asupra unor întinderi mari din teritoriul unguresc. Sub ochii guvernului român se întrețin legături trădătoare cu valahii din Transilvania, iar urmările acestor agitațiuni sunt întrecute numai prin nerușinarea cu care se tăgăduiesc. Pentru a încorona toate acestea se întreprinde o primblare militară peste graniță, desigur numai cu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
solidaritatea naturală a intereselor lor cu Austro-Ungaria și că această comunitate cată să se manifeste prin fapte. Pîn-aci cităm pe "Pesther Lloyd". N-avem nevoie a spune că în relațiile României cu Imperiul austriac, cu monarhia habsburgică, formațiunea unui regat unguresc aparte, îmbibat de toată deșertăciunea și lipsa de omenie a unei rase inculte și suficiente, nu are nici o influență și nu joacă nici un rol. Ele pot fi bune ori rele, abstracție făcând de Ungaria și mai cu seamă de maghiari

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
parte recunoaștem neputința noastră ca stat de a veni vreodată în ajutorul consângenilor de peste Carpați, daca evităm chiar de-a înrăutăți relațiile lor, deja destul de rele, cu ungurii prin agitații pe care {EminescuOpXII 299} le inventează "Pester Lloyd" și foile ungurești, sugîndu-le din pana cu care scriu, pe de altă nu e de tăgăduit că simpatii prea manifeste pentru împărăția austriacă ar fi - din cauza ungurilor - cel puțin tot atât de impopulare la noi ca și simpatiile pentru Rusia, pe cât timp ele nu vor

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
să-și anexeze Transilvania? O acuzație și mai fantastică încă a fost închipuită de unele gazete din Pesta, cari au pretins că generalul Ignatief ar cheltui sume considerabile pentru a întreține agitație între populațiunile nemaghiare din Ungaria și că guvernul unguresc au adresat prefecților o circulară chemând atenția lor asupra acestui fapt și obligîndu-i de-a încunoștiința administrația superioară îndată ce vor descoperi urmele unei asemenea agitații. "Daily Telegraph " în fine consacră asemenea câteva observațiuni activității unei pretinse "Romînii irredente". Foaia engleză

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
a mulțămi pe public și a și izbutit, dovadă desele aplauze ce a primit. în piesa Moțul din Ardeal a fost cât se poate de bine. În cîntecul: Vântul țipă, ploaia plânge, Inimioara 'n min' se frânge Că-n robia ungurească Piere-o viță romînească! torente de aplauze au salutat pe d. Lugoșianu. Pe joi, precum am anunțat de ieri, sperăm a-l mai auzi și nu ne îndoim că publicul va căuta să încurageze pe tânărul actor care nutrește sentimente

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
foarte semnificativ modul în care scrie "Ellenoer ", organ ministerial, al cărui redactor, Czernatony, stă în relații și cu contele Andrassy și cu d. de Tisza. El scrie cu entuziasm despre națiunea română, în care vede pe aliatul natural al poporului unguresc, în fața Rusiei mai cu seamă, care nu vrea nici binele Ungariei, nici al României. Oamenii politici serioși din România, zice foaia ungurească, prețuiesc și doresc amiciția Austro-Ungariei și văd în existența unui stat unguresc puternic o garanție de căpetenie pentru

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
d. de Tisza. El scrie cu entuziasm despre națiunea română, în care vede pe aliatul natural al poporului unguresc, în fața Rusiei mai cu seamă, care nu vrea nici binele Ungariei, nici al României. Oamenii politici serioși din România, zice foaia ungurească, prețuiesc și doresc amiciția Austro-Ungariei și văd în existența unui stat unguresc puternic o garanție de căpetenie pentru națiunea română. "Pesther Lloyd" vorbește însă aspru de România, dar înțelesul predicelor lui de spăsenie este că, în conflictul fățiș între interesele

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
vede pe aliatul natural al poporului unguresc, în fața Rusiei mai cu seamă, care nu vrea nici binele Ungariei, nici al României. Oamenii politici serioși din România, zice foaia ungurească, prețuiesc și doresc amiciția Austro-Ungariei și văd în existența unui stat unguresc puternic o garanție de căpetenie pentru națiunea română. "Pesther Lloyd" vorbește însă aspru de România, dar înțelesul predicelor lui de spăsenie este că, în conflictul fățiș între interesele rusești și cele austriace din Orient, micile state din Orient nu pot

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
a cărui învățare se cer zece ani; ba, mai în urmă, vin alții să impuie această limbă până și ca limbă de propunere în școale. Ori chinezește, ori ungurește este mai acelaș lucru. Pentru populațiile ario - europee ale Ungariei limba ungurească e fără îndoială egal de străină, prin organismul ei, cu cea chineză. Aceasta n-o spunem din dușmănie contra maghiarilor, ci pentru că ne-am convins după o sumă de fenomene că studiul acestei limbi formează o piedică însemnată pentru dezvoltarea

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de datoria subordinațiunii când un ordin ar fi îndreptat clar și pe față în contra îndatoririlor impuse de jurământ, în contra binelui statului sau a serviciului sau daca ar cere o faptă oprită de legea penală. Soldatul însă nu jură pe Constituția ungurească și nici pe altă Constituție, ci numai Maiestății Sale supremului beliduce. Astfel suspendarea Constituției ungurești sau a unei părți dintr-însa, caz foarte nerverisimil despre care s-a tratat, nu poate fi privită nicidecum ca îndreptată "clar și pe față

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
folos dacă oamenii înțelepți din Ungaria ar contribui să se lămurească opiniunea publică asupra punctului că armata n-are a face nici cu Constituția ungară, nici cu vro altă constituție, că nici armata honvezilor nu este chemată să apere Constituția ungurească, ci are să dea ascultare numai Maiestății Sale și singur Maiestății Sale și aceasta o va și face. Daca va deveni generală convicțiunea aceasta în Ungaria, atunci poate că vor înceta de a mai amesteca armata în luptele de partide politice

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
fi oare Gambetta sfâșiat de Sfinx? Ni se pare că viitorul va răspunde prin: Da! [4 Octombrie 1881] ["JOI S-A ADUNAT ÎN SIBIIU... "] Joi s-a adunat în Sibiiu congresul bisericesc al românilor răsăriteni din Transilvania, Banat și Țara Ungurească. "Pesther Lloyd" relevă că acest congres merită o deosebită atenție, pentru că în el se va decide înmulțirea diecezelor române. Se va propune anume crearea a două dieceze încă. O parte ar voi ca nouăle episcopii să fie una la Făgăraș

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
observe și acele îndatoriri pe care orice cetățean, de orice naționalitate sau confesiune, trebuie să le respecte, precum respectă învățăturile bisericii sale. Desigur că aceste îndatoriri tot atât de sfinte ca ale bisericii sunt, după ideea ziarului oficios, acelea cari privesc statul unguresc. La acestea nu ar fi de observat decât că învățăturile bisericii sunt foarte statornice, soarta statului unguresc însă cam nestatornică. Într-un conflict care s-ar putea isca vro odinioară între Casa habsburgică și statul unguresc, precum a fost cel

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
precum respectă învățăturile bisericii sale. Desigur că aceste îndatoriri tot atât de sfinte ca ale bisericii sunt, după ideea ziarului oficios, acelea cari privesc statul unguresc. La acestea nu ar fi de observat decât că învățăturile bisericii sunt foarte statornice, soarta statului unguresc însă cam nestatornică. Într-un conflict care s-ar putea isca vro odinioară între Casa habsburgică și statul unguresc, precum a fost cel de la 1848, legea răsăriteană prescrie să ții per fas et nefas cu împăratul. Cu această ocazie o

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
acelea cari privesc statul unguresc. La acestea nu ar fi de observat decât că învățăturile bisericii sunt foarte statornice, soarta statului unguresc însă cam nestatornică. Într-un conflict care s-ar putea isca vro odinioară între Casa habsburgică și statul unguresc, precum a fost cel de la 1848, legea răsăriteană prescrie să ții per fas et nefas cu împăratul. Cu această ocazie o mulțime de îndatoriri pe cari "orice cetățean cată să le respecte" încetează de sine și se nasc din contra

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
această ocazie o mulțime de îndatoriri pe cari "orice cetățean cată să le respecte" încetează de sine și se nasc din contra o sumă de alte îndatoriri mai grele, al căror exercițiu însă ar fi poate îndreptat contra statului specific unguresc, neîncetînd de-a fi îndatoriri patriotice și morale. în genere "îndatoririle ce fiece cetățean cată să le respecte " sunt sub coroana Sf. Ștefan o cestiune de apreciație. Daca românii ar face în socoteala lor ceea ce ungurii făceau și fac, asemenea

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
apreciație. Daca românii ar face în socoteala lor ceea ce ungurii făceau și fac, asemenea în socoteala lor, ar fi taxați de către aceștia de trădători de patrie s. a. m. d. Noi credem din contra că la înființarea nouălor dieceze considerații politice ungurești nu trebuie să joace nici un rol. [4 octombrie 1881] LITERATURĂ POPULARĂ. PALAVRE, ANECDOTE, TACLALE Ș. A. Nu e popor care să fi intrat în contact cu românul fără ca acesta să-și bată joc de el. Sunt nenumărate anecdotele populare în cari

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
congresul bisericesc din Sibiiu d. Parteniu Cosma a făcut asemenea, în ședința de la 4 octomvrie, o propunere în înțelesul retipăririi cărților. Va trebui în adevăr ca în privirea aceasta să existe o înțelegere între mitropolia românilor din Ardeal și Țara Ungurească, între mitropolitul Bucovinei pe de o parte și episcopatul nostru. Dând mai la vale propunerea făcută de d. Parteniu Cosma dorim ca spiritul veacului al șaisprezecelea, spiritul lui Matei Basarab, să domnească asupra acestei mărețe lucrări. Iată acea propunere: Este

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de jos pentru a trezi în ele vicii și a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut cestiunea izraelită, o cestiune comună nouă, Rusiei de sud, Galiției, Bucovinei, Maramureșului și unor anume regiuni din Ardeal și Țara Ungurească. Propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei cu izraeliți cari să devie plugari, ar fi în adevăr bună și admisibilă. Pământul aluvial al gurilor Dunării e de o fertilitate nemăsurat de mare și aproape vergin. Politica esperimentală fiind permisă în

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
opera comună de întregire economică. Nu la cuceriri gândim, și nici putem gândi la ele. Dar gândim la emanciparea materială și morală a poporului românesc de pretutindenea și când conaționalii noștri de peste Carpați n-ar fi împiedecați, prin șicane politice ungurești proprii a irita o conștiință cât de blândă, de-a munci în liniște pentru ei, poate că cestiunea dunăreană nici ar exista. [5 noiembrie 1881] ["CESTIUNEA DUNĂRII... "] Cestiunea Dunării preocupă aproape esclusiv jurnalistica noastră, și nu fără cuvânt. Nu numai

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
puternic pentru că este cel mai drept. Nu e vorba de ce crede d. Brătianu. E prea adevărat că suntem înconjurați din toate părțile de români și încă de acei cari trăiesc sub guverne vitrege, unele dușmane chiar existenței lor, precum cel unguresc. Cu toate acestea starea românilor de sub stăpânire străină e fără comparare mai bună decât a românilor de sub stăpânirea pretinsă română. Nici țăranul român din Ardeal, nici cel din Basarabia, nici cel din Bulgaria ori din Serbia nu e atât de

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]