7,183 matches
-
mondiale. Pentru punerea în practică a acestui efort intelectual complex, Gramsci a dezvoltat mai multe concepte, pornind de la interpretări anterioare, având ca idee cardinala cucerirea puterii politice. La Gramsci, " statul integral" care a rezultat ca urmare a Primului Război Mondial este expresia unificării dintre acesta și societatea civilă. Aceasta s-a realizat prin consolidarea hegemoniei clasei ce i-a cuprins pe moderații care au dominat instituțiile statului încă de la începuturile Risorgimentoului italian. Ioana Cristea Drăgulin este prima intelectuală a noii generații de gramscieni
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
da testi B. Vediamo alcuni brani șu Stato e società civile. Q 6, 87, 762-3: "...l'iniziativa giacobina dell'istituzione del culto dell'"Ente supremo", che appare pertanto come un tentativo di creare identità tra Stato e società civile, di unificare dittatorialmente gli elemenți costitutivi dello Stato în senso organico e più largo" (Stato propriamente detto e società civile). Q 6, 88, 763-4: "...nella nozione generale di Stato entrano elemenți che sono da riportare alla nozione di società civile" (nel senso
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
o impunere directă de tip clasic colonial pe care secolul al XIX-lea l-a cunoscut. Fenomenul a fost mult mai subtil, a implicat elitele locale, în numele unui stat și ideal comun: Italia. Guvernele liberale, care s-au succedat momentelor unificării succesive ale diferitelor teritorii din peninsulă la regatul piemontez, incepand cu Cavour, au preferat să impună Sudului o stare de subdezvoltare cu scopul întăririi activității economice din Nord. În această cheie de lectură, Gramsci consideră că efectul benefic pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
diferitelor teritorii din peninsulă la regatul piemontez, incepand cu Cavour, au preferat să impună Sudului o stare de subdezvoltare cu scopul întăririi activității economice din Nord. În această cheie de lectură, Gramsci consideră că efectul benefic pe care Risorgimentoul și unificarea teritorială ar fi trebuit să îl aibă asupra întregului teritoriu italian nu a avut loc. Și asta deoarece nu a existat un principiu moral de echitate în procesul de dezvoltare a tuturor regiunilor italiene. Apariția acestui fenomen istoric se datoreaza
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
aibă asupra întregului teritoriu italian nu a avut loc. Și asta deoarece nu a existat un principiu moral de echitate în procesul de dezvoltare a tuturor regiunilor italiene. Apariția acestui fenomen istoric se datoreaza modului în care a avut loc unificare teritorială, mai exact Risorgimentoul 12. Modul în care cercurile de putere ale vremii au acționat, ideile exprimate în cadrul programelor politice ale diferitelor facțiuni politice, rolul personalităților în această perioadă, toate acestea au fost elemente ce au permis apariția statului și
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
putere ale vremii au acționat, ideile exprimate în cadrul programelor politice ale diferitelor facțiuni politice, rolul personalităților în această perioadă, toate acestea au fost elemente ce au permis apariția statului și crearea unei identități naționale italiene. Gramsci a arătat că, aceasta unificare teritorială a avut cu precădere un caracter administrativ. Crearea statului italian nu a adus cu sine rezolvarea raportului dintre sat și oraș, în Sudul subdezvoltat și agrar și între Nord și Sud. Dimpotrivă, a creat disparități majore și între spațiul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
statului italian nu a adus cu sine rezolvarea raportului dintre sat și oraș, în Sudul subdezvoltat și agrar și între Nord și Sud. Dimpotrivă, a creat disparități majore și între spațiul urban din Nord și cel din Sud. La momentul unificării, orașul Napoli, capitala teritoriilor meridionale, era mult mai dezvoltat din punct de vedere comercial și economic având un număr mult mai mare de locuitori decât orice oraș din Nord. În deceniile care au urmat, economia Nordului a prosperat, în timp ce economia
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
așa cum era considerată în epoca, trebuia să conducă la transformarea societății, ca urmare a unor procese profunde și largi, prin intermediul alfabetizării, industrializării și urbanizării 31. În cadrul acestei perspective, rolul elitelor politice în "formarea" unor națiuni prin intermediul birocrației de stat, prin unificarea și omogenizarea culturală a tuturor teritoriilor statului modern, a fost important 32. Gramsci a surprins foarte bine modul în care fasciștii s-au impus în spațiul politic italian. Tehnicile violente folosite de aceștia pentru a elimina orice tip de opoziție
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
svolgo dello spirito come circolarità e ricorso. Mă îl significato che voi attribuite all'attualismo non è questo: non è rivolto contro la distinzione resa astratta, mă contro ogni distinzione, perché per voi astratta è la distinzione stessa. Pensare è unificare distinguendo o distinguere unificando, îl che voi considerate come un trascendere l'attualità. Perdonate: mă codesta è la schietta posizione mistica, e și esprime, o piuttosto non și esprime nell'Ineffabile. Îl vostro atto puro, che voi chiamate Pensiero, si
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fronte all'arroganza americană, "Sono troppo povero, per inchinarmi". Malgrado la scarsa collaborazione degli americani, de Gaulle riuscì a sbarcare ad Algeri nel maggio 1943, dove creò, con îl generale Henri Giraud, îl Comitato francese di Liberazione nazionale (CFLN), per unificare la direzione dell'Impero liberato e ne fu presto al comando. Nel giugno 1944 îl CFLN prende îl nome di "Governo provvisorio della Repubblica francese" (GPRF) ed arriva a Parigi nel settembre 1944. Con la Liberazione, de Gaulle, riconobbe îl
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
scientifică e di produzione degli armamenti, mă soprattutto, scopo di questo Piano era quello di indebolire îl rapporto con gli Stați Uniți, în modo da creare un primato francese nella cooperazione politică europea 12. Per de Gaulle, che avrebbe voluto unificare le tre Comunità în un unico organismo, i Șei Stați non avrebbero dovuto accettare undestino dipeso dall'America, mă perseguire una politică estera europea . Importante è sottolineare îl contesto în cui la proposta di de Gaulle și sviluppò. E' importante
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
1965, la commissione decise per una abolizione definitivă di tutti i dazi intercomunitari e per un'armonizzazione dei dazi esterni. Quasi contemporaneamente, i Șei stați, riconoscendo che la CEE aveva superato per importanza l'EURATOM e la CECA, concordarono di unificare le tre organizzazioni în un unico organismo. Îl Trattato di fusione fu firmato nell'aprile del 1965 e la Commissione acquisì così un enorme potere e divenne una forțe potenza istituzionale. Oră și poneva îl problemă di come la Commissione
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Generale, un nazionalista francese, è anche un nazionalista europeo. La sua preoccupazione per l'Europa non viene capita soprattutto negli Stați Uniți, dove și tende a ritenere che soltanto gli europei secondo l'accezione di Monnet siano realmente interessati a unificare l'Europa. Così come vuole evitare che la Francia diventi una mera pedina sullo scacchiere internazionale, îl Generale vuole assicurare che l'Europa, che consideră la madre di tutte le civiltà, ridiventi uno dei principali protagoniști, dopo essere stată per
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
La categoria ocupațiuni intelectuale: 1) Petre Andrei, 2) Cancicov Mircea, 3) Cazalciu Grigore, 4) Ghelmegeanu Mihai, 5) Hațieganu Iuliu, 6) Iamandi Victor, 7) Ralea Mihail 13. Mitiță Constantinescu: Super-ministrul economiei naționale După apariția Consiliului Superior Economic un alt sector necesită unificarea. Astfel, într-un raport către Ministerul de Interne se vehicula ideea apariției unui Minister al Economiei Naționale, acesta fiind considerat de utilitate de către regimul autoritar. Consiliul Economic al Guvernului și Consiliul Superior Economic erau considerate a fi utile, dar se
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
prin uniunile patronale ale exportatorilor, controlând circulația valutară, mecanism care a putut fi pus în funcțiune prin cooptarea în Frontul Renașterii Naționale sau a Parlamentului corporatist a tuturor bancherilor în frunte cu Mitiță Constantinescu, șeful Băncii Naționale. Prin politică de unificare bancară, Carol al-II-lea a dorit să evite falimentul băncilor, situație des întâlnită în perioada interbelică, precum și evaziunea fiscală sau bancruta frauduloasă. Bancherii erau mai discreți, din punct de vedere politic, însă, prin înrolarea lor în structurile FRN-ului, România anului
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
mai mult decât în statul socialist, căci inovația și concurența sunt restrânse de legi interne în fiecare ramură"25. Luptele dintre liderii sindicatelor au continuat, cu toate că desființarea partidelor politice și aparația partidului unic a presupus și eliminarea conflictelor sindicale. Scopul unificării vieții sindicale a reprezentat realizarea acelei păci sociale pentru care vechiul regim liberal a fost dizolvat, însă noul regim dictatorial nu a reușit să instaureze ordinea economică și sindicală. Modul de organizare corporatist a sindicatelor nu a reprezentat cheia rezolvării
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
armate și a violenței sectare, ajutând la consolidarea păcii și stabilității politice în tinerele democrații ale societăților plurale. În contextul perspectivelor viitoare de evoluție ale proiectului european, problematică naționalismului este cu atât mai importantă astăzi, acum când acest proiect de unificare politică este supus unor noi sau mai vechi provocări cum ar fi populismul xenofob, ura etnică sau rasială, lupta pentru secesiune, prea mândrul sentiment de apartenență locală sau regională, afluxul imigranților, fundamentalismul religios, terorismul și conflictele armate din vecinătatea uniunii
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
reali ai problemelor. Pentru că e vorba de situații diferite, radical diferite, de la caz la caz. În exemplul asupra căruia am insistat, al timocenilor, trebuie pornit mult mai din adâncime decât în altele. Aici e firesc să se înceapă cu însăși unificarea sau măcar cu echivalarea lingvistică: să se recunoască, oficial, că ,vlas" înseamnă ,român" și că e vorba de oameni care vorbesc aceeași limbă. Îmi imaginez că există în clipa de față câțiva politicieni care freamătă de plăcerea de a-și
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
present the problems which the state's founding fathers have experienced în the administrative centralization process în relation with the "ideal modern state pattern". Keywords: Risorgimento, development levels, moderate, liberalism, modern state. Introducere Studierea bibliografiei de specialitate axată pe tema unificării Italiei a relevat că istoria a fost interpretată în mod diferit de către istorici, biografi, filosofi sau gânditori politici. Însă elementul comun al acestor versiuni este dat de o istorie evenimențiala care nu a fost contestată. După izbuncnirea și desfășurarea revoluției
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
statele italiene în cadrele regimurilor feudale, în timp ce alte spații civilizaționale (britanic, francez, german) s-au îndreptat către societatea modernă. Faptul că aceasta lungă "adormire" a întârziat apariția națiunii italiene a provocat o întârzierea civilizațională exprimată în cheia industrializare-modernizare3. La momentul unificării politice a peninsulei italiene cunoscută în istorie sub termenul/ conceptul de Risorgimento elită liberală a statului piemontez avea idei clare. Crearea noului stat trebuia să se realizeze sub forma expansiunii Piemontului în Italia în dauna formațiunilor statele istorice din peninsulă
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
datorat invaziilor străine, dinastiilor impuse din exterior de-a lungul timpului ce au fost înlăturate și reinstaurate și luptelor dintre bogați și săraci, dintre burghezie și proletariat 8. Aceasta ar fi, în cheie braudeliană și weberiană, formula explicativa a întârzierii unificării teritoriale în spațiul peninsular: menținerea unei mentalități la nivel social ce a rupt spațiul italian de marile valori burgheze care au creat statul modern. Mai mult, apariția statului național nu a fost opera existenței unei mentalități majoritare, cât mai ales
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a fost foarte important, deoarece principalul aliat al papalității în Europa la momentul respectiv era Franța. Expediția armatelor piemonteze în regiunile Umbria și Marche a contrazis acuzațiile grupurilor garibaldine și ale radicalilor cum că monarhia sabaudă și Cavour nu doreau unificarea Italiei. Prin politică pașilor mărunți și prin specularea declanșării unei posibile revoluții în Italia de către garibaldini, daca nu se acordă permisiunea regatului sabaud să anexeze teritorii în centru și în sud, monarhia sabaudă, prin intermediul lui Cavour, a reușit să strângă
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
către Romă pentru a o cuceri, indiferent dacă ar fi ajuns să se confrunte cu armatele piemonteze sau cele franceze 14. Pentru a evita acest conflict, Cavour i-a convins pe membrii sceptici ai parlamentului care puneau la îndoială oportunitatea unificării să voteze anexarea Regatului celor două Sicilii la Piemonte. În acest mod, întreaga mișcare a radicalilor a fost anihilata. Dacă ar fi continuat drumul către Romă, garibaldinii ar fi apărut în ochii opiniei publice că se opun unității Italiei. La
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
acesteia prevedea: "Regele Victor Emanuel al II-lea își asumă pentru sine și succesorii săi titlul de Rege al Italiei". Legea a fost votată în unanimitate de către toți parlamentarii prezenți. Guvernul, prin persoana lui Cavour, și-a asumat meritele realizării unificării, declarând că acesta a avut inițiativa de a proclama în fața întregii Europe, în congresul de la Paris, dreptul Italiei de a lua naștere 16. Reacția din partea papalității față de politică expansionista promovată de Piemonte a fost promptă. Încă de pe 18 martie 1860
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a răcit relațiile diplomatice dintre cele două puteri continentale, fapt ce a condus la limitarea drastică a sprijinului prusac față de revendicările austriece în Italia. Austria, care refuzase în mod constant o sprijinire a Piemontului în efortul acestuia de a realiza unificarea teritorială, amenință pe cale diplomatică cu declanșarea unui război în cazul în care Garibaldi va continua să anexeze provincii italiene în numele regatului sabaud. Însă nici situația geopolitică a acesteia nu era stabilă. Rivalitățile pe care Austria le avea cu Franța lui
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]