1,126 matches
-
Kellner, în curs de apariție. Interpretarea pe care o dau aici modernității este aceea a unei epoci de schimbări rapide, de inovații și de negare a vechiului o dată cu crearea noului, un proces legat de capitalismul industrial, de revoluțiile democratice, de urbanizare și diferențierea socială și culturală. În urma convențiilor teoriei sociale moderne, îmi asum distincția între societățile moderne și premoderne, dar trebuie reținut faptul că asemenea distincții sînt tipuri ideale care accentuează anumite trăsături ale ordinii sociale, estompînd anumite similarități și continuități
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
profesorul de la Universitatea Paris 8, au nevoie să fie gestionate; opinia publică a devenit astăzi un mijloc de guvernare iar influența colectivă un element tactic. Condițiile care au antrenat astăzi această "disponibilitate" a maselor, crede el, sînt următoarele: concentrarea populației, urbanizarea accelerată, urmare a dezvoltării industriale; amploarea comunicării formalizate, rapiditatea transmiterii și multiplicării destinatarilor; mondializarea, efect al economiei de consum. Ideile lui Rouquette, de reorganizare a studiului maselor, se bucură de sprijinul și asistența lui Serge Moscovici. În Prefața la această
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pe inegalitățile din interiorul unei țări, ci prioritar pe cele dintre țări și zone geografice, exprimate în centre și periferii, aplicabilitatea teoriei vizează în esență analiza precarității condiției familiilor din țările sărace (periferice). Introduse vrând-nevrând în fluxul industrializării, modernizării și urbanizării, calitatea vieții familiale din aceste țări și regiuni nu cunoaște neapărat o îmbunătățire, ci, dimpotrivă, cel puțin pentru o perioadă, ea poate ajunge la situații de criză, cu efecte negative pe multiple planuri, inclusiv pe cel al sporirii violenței domestice
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în industrie sau comerț. Deținerea de bani, dar și produse agricole (alimentare) prezenta mari avantaje economico-sociale pentru familie și conferea prestigiu în fața comunității. Dezvoltând idei mai vechi, E. Litwak aduce (1987) argumente de detaliu la teza că industrializarea, modernizarea și urbanizarea au determinat facilitarea legăturilor dintre cuplurile conjugale și menținerea, sub multe aspecte, a vieții de familie extinse prin: posibilitățile de transport rapid, dezvoltarea mijloacelor de comunicație, posibilitatea de a găsi slujbe în același oraș. Dezvoltarea unor relații de afecțiune și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
această calitate, în speță pe linie educațională, nu este un lux, ci o exigență impusă de societatea modernă. Profesionalizarea mai înaltă asigură o mai mare valoare pe piața forței de muncă și o reușită mai bună în viață. Industrializarea și urbanizarea, schimbările profunde în sistemul legislativ privind drepturile femeii, facilitatea divorțului și alți factori fac ca beneficiile familiilor cu mai mulți copii să fie mult mai mici ca în trecut. Diferite instituții și legi au substituit avantajele date de prezența mai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
posibilă, ceea ce era mai greu de imaginat în trecut, când constrângerile sociale, cu precădere cele economice, le determinau pe cele mai multe femei, inclusiv prin socializare, nici să nu se gândească la divorț. Emanciparea femeii s-a produs pe fundalul industrializării, modernizării, urbanizării, automatizării și creșterii nevoii forței de muncă în sfera serviciilor. Aceasta a atras după sine și distanțarea dintre habitat și locul de muncă. Posibilitatea pentru ambii parteneri de a întâlni alți indivizi și de a stabili legături de afecțiune este
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
societatea în lumea contemporanătc "Familia și societatea în lumea contemporană" 8.1. Condiționări reciproce societate-familietc "8.1. Condiționări reciproce societate‑familie" Prin dimensiunile sale principale, ansamblul societal determină structurile și procesele familiale. În analizele anterioare am văzut cum industrializarea și urbanizarea au produs transformări în proporția dintre familia nucleară și cea extinsă, în modelele de mariaj, în structura și dinamica rolurilor domestice și în alte aspecte ale vieții matrimoniale. A crescut, de asemenea, ponderea stilurilor de viață nonmaritale. Dar nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reîmproprietărire. Reconstituirea și împărțirea averii părinților, în principal a pământului, creează o serie de probleme și conflicte. Se semnalează cu mare frecvență neconcordanța dintre dreptul juridic de moștenire și cel moral. Și anume, foarte mulți tineri de la sat, odată cu industrializarea, urbanizarea și șansele de școlarizare ce li s-au oferit, au devenit „învățați”. În mod tradițional, fiindcă școala înseamnă multe cheltuieli din partea familiei, ei erau excluși de la moștenire. Foarte mulți frați (aflați sau reîntorși la sat) consideră acum că această lege
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cincinale. Strategia planificării economiei avea la bază viziunea economiei naționale ca o corporație unică și trecerea de la economia preponderent agrară la economia preponderent industrială. Industrializarea a implicat strămutarea la oraș a unui segment important al populației rurale, un efort de urbanizare, simultan cu creșterea nivelului de școlarizare și de pregătire profesională"215. Totuși, "perioada anilor '50 a fost marcată, pe plan politic, de ceea ce a fost definită de însuși limbajul ideologic comunist ca lupta de clasă, încadrată în regimul politic al
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
convingere sau de nevoie, romancierul francez optează pentru o rețetă mai degrabă tradiționalistă, iar produsele sale literare se orientează exclusiv spre un anume target alcătuit din cititori de sex preponderent feminin, cu structură bovarică și mai puțin atinși de apocalipsa urbanizării tehnologice. Eric Holder scrie despre lumea măruntă a provinciei el de altfel locuiește la Thiercelieux, un cătun din Seine-et-Marne În ritmul lent și aluvionar al siestei de la umbră, brăzdat de insesizabile ruperi de ritm, despre drame și tragedii nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al bărbatului în familie și legitimitatea folosirii violenței, în baza superiorității sale. Acest pattern se identifică din ce în ce mai frecvent în mediile rurale, caracterizate de o continuitate accentuată a formelor tradiționale de organizare socială. Modelul tradițional a fost translatat în procesul de urbanizare și industrializare rapidă. Studiile sociologice arată că istoria integrării în viața modernă, ca și nivelul de educație și statutul profesional reprezintă factori importanți în explicarea menținerii unor modele culturale tradiționale. Persoanele provenite din familii tradiționale vor reproduce patternurile moștenite, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Domnița Maria, unele autonome, o vreme, în raport cu administrația „comunei urbane” și, mai apoi, cu cea a municipiului.4) Odată înglobate, ele modifică poziția față de centru a vechilor mahalale, care revendică un tratament nou. De altminteri, trebuie subliniat că, pe măsura urbanizării, locul acestora îl iau, ca și în Capitală, dar mai tîrziu decît acolo, „cartierele democrate”, muncitorești (Cartierul C.F.R., de pildă), formulă impusă de discursul populist al epocii postbelice, menită să facă uitată denumirea anterioară, orientală, dar, în absența fondului care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aceste puseuri de efervescență mitică apar, în general, în momentele în care evoluția economică și socială se precipită, în care e accelerat procesul schimbării, în care vechile echilibre sînt puse în cauză din ce în ce mai mult. Avîntul economiei de piață și dezvoltarea urbanizării în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, victoria mașinismului și ai capitalismului industrial în secolul următor, transferai populației, schimbările în modul de viață imediat după al doilea război mondial constituie, se pare, tot atîtea zone fragile sau fracturate
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
necesitățile vieții practice. Pentru că "nici un ecou din viața satului nu răsuna în școală", nici educația, pe care aceasta o oferea, nu avea vreun ecou în lumea satului. Capitalismul a căutat să introducă pretutindeni uniformitatea specifică mașinismului. De aici tendința spre urbanizarea satului, spre uniformizarea sistemului de educație prin programe și cărți școlare comune. Astfel conceput, învățămîntul primar a distrus "țăranul", fără a putea crea ,,burghezul" omul de inițiativă, întreprinzător. Pentru ca școala să răspundă nevoilor satului preciza I. C. Petrescu, în spiritul sociologiei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1966 erau 589 licee, cu 371 724 elevi, iar în 1970/1971 numărul liceelor s-a ridicat la 831 cu 505 891 elevi) (2). Aspirația spre un nivel mai ridicat de școlaritate se explică prin intensificarea procesului de industrializare și urbanizare, precum și prin generalizarea, în 1962, a "cooperativizării" agriculturii. Erau tot mai numeroși tinerii mulți de la sate care doreau să obțină o diplomă pentru a putea avea acces la muncă în industrie și a putea rămîne sau a se instala într-
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai fățiș al unui proces generat de Europa însăși: cel al dezvoltării capitaliste care transformă în marfă tot ce atinge, cel al dezvoltării industriale care standardizează tot ce integrează, cel al dezvoltării tehnico-birocratice care anoni-mizează tot ce acaparează, cel al urbanizării excesive care dezintegrează vechile comunități și atomizează existențele în "mulțimea solitară". Acest proces care a corupt și distrus atîtea culturi ale lumii le atacă acum pe ale noastre... Și totuși, în urma marelui val al dezvoltării econo-mice / tehnice / urbanizatoare care începe
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fie votată legea privind sectoarele protejate, care inaugurează o politică planificată a patrimoniului arhitectural, aplicată în centrele orașelor istorice. Statul își asumă finanțarea operațiunilor de reabilitare. În această politică tipic centralizată, sunt protejate exemplarele din patrimoniul național împotriva mareei de urbanizare care dezechilibrează morfologia orașelor. Anul 1964 reprezintă o schimbare radicală de scară și o inversare a punctului de vedere. Totul se petrece ca și cum amenințarea asupra orașului ar necesita depășirea cadrului acestuia. Din instrument de evaluare, patrimoniul devine obiect de evaluat
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de altă parte, Paul Virilio se referă, nu fără a avea dreptate, la pretențiile tehnoentuziaștilor de fuziune hardware/software/wetware ca la o noua ipostaziere a esențialismului, de data aceasta unul tehnic sau unul „cybercult”. În termenii arhitectului, asistăm la „urbanizarea propriului corp” prin interfațare computațională sau prin implantare tehnică, proces care generează invalidarea tehnologică a individului. Cetățeanul telemetropolei cyberspațiale, echipat terminalistic, are drept model patologic „handicapatul motorizat”, protezat astfel încât să controleze mediul înconjurător în lipsa mobilității. Urbanistul prezintă „figura catastrofică” a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
doi oștași cu câte un braț amputat s-au asociat pentru a aplauda în comun. Lui Tănase, deși interpreta un cuplet vesel, i-au dat lacrimile. La începutul secolului al XX-lea, orașul Vaslui cunoaște un amplu proces de modernizare, urbanizare și creștere demografică. De la 7457 de locuitori în 1890, se ajunge la un număr de 10397 în 1912. Trebuie să menționăm și faptul că în fruntea orașului se afla, în calitate de primar, la început de secol, doctorul Constantin Scarlat, iar ca
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
populației urbane ca și a populației teritoriului arondat datorită ratei înalte a natalității (cea mai înaltă din țară, 23 la mie în anii 80), dar și migrării către oraș a populației rurale, ca urmare a procesului masiv de industrializare și urbanizare a zonei, a făcut necesară adaptarea continuă a serviciilor medicale către populație. Numai între anii 1985-1990 se nășteau anual în jur de 5000 copii în zona arondată spitalului județean. În anul 2008, în sistemul de sănătate publică din municipiu și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
mediei locale întitulat Sănătatea, în coloanele căruia semnau de fiecare dată cu articole de substanță o bună parte din specialiștii spitalului. Abia în acest an, 2010, „Ziua Sănătății” a căpătat o tentă festivă, cu prezentarea câtorva lucrări de substanță privind urbanizarea și sănătatea publică, ceea ce poate constitui un semn încurajator, în reluarea unei tradiții frumoase și utile. Este locul să consemnăm aici o serie de conducători ai spitalului care au susținut, ajutat și chiar au participat efectiv la menținearea climatului științific
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
al XIX-lea conștiința guvernelor asupra responsabilității pe care acestea o purtau în privința rolului educațional și social al muzeelor a crescut. Acest fenomen a fost în special un rezultat al mutațiilor ce au avut loc în cadrul societății, al procesului de urbanizare și industrializare. În paralel cu dezvoltarea muzeelor a fost organizat și învățămîntul de stat. Școala, accesibilă numai unei anumite pături sociale la începutul secolului al XIX-lea, începe treptat să se deschidă, cuprinzînd un număr tot mai mare de tineri
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
două categorii: specifice și asociate. Cu anumite diferențieri și completări, prezentăm în continuare această structurare. Funcțiile specifice 4.4.1. Funcția de optimizare a indicilor somato-funcționali Dezvoltarea fizică armonioasă reprezintă o cerință reală a societății contemporane (caracterizată de industrializare, poluare, urbanizare etc.) și ca atare este vizată de măsurile pe care le întreprinde societatea pentru menținerea capacității de muncă și creație, precum și a echilibrului în plan psihic. Este cunoscut faptul că societatea este interesată de creșterea productivității muncii, ca suport pentru
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
alături de Coreea de Sud, Hong-Kong și Singapore). Malaezia reprezintă al patrulea tigru al economiei sud-asiatice. În această țară indicele de sărăcie a populației a scăzut de la 49% la 14% ca urmare a dezvoltării unei economii sănătoase. Capitala Kuala Lumpur a cunoscut o urbanizare modernă fiind astăzi una din cele mai frumoase capitale ale lumii. Proiecte mărețe (proiectul supercoridorului multimedia) stimulează o populație ambițioasă și hotărâtă să-și ocupe un loc binemeritat între popoarele planetei. De reținut și investițiile preponderente în domeniul învățământului care
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
exista înseamnă mai întâi de toate a avea. Banii, cum a arătat Balzac, sunt sursa puterii și motivează atitudinile și comportamentul. Această întronare triumfala a Banului răstoarnă ordinea valorilor umane. Astfel apar consecințele diverse ale operației lui Haussmann: progresive pentru urbanizarea metropolei și discutabile pentru ceea ce se ascunde în spatele fațetelor: oameni și relații. Lumea descrisă de Zola și Maupassant este cea a banului învingător în societate. Aici totul se cumpără: decorul japonez în Au bord du lit de Maupassant, falsă servitoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]