1,632 matches
-
Volumul de poezie Cenușa verde este construit în jurul metaforei enunțate în titlu, ce simbolizează urmele străbunilor din Munții Apuseni, loc de legendă și istorie sângeroasă. Numeroase alte imagini sunt purtătoare de sens simbolic, metafora esențială fiind cea a muntelui, a urcușului sacru: „Biserici îngropate băteau toaca în munți”; „Într-o poiană frumoasă ca o pânză de in/Dorul meu moare lin/ca iarba de coasă” (Coasa de argint). Caracteristică e delicata cizelare a frazei, combinația vocabulelor ce sugerează palpitul, prospețimea tărâmului
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
1920 este membru al Societății Scriitorilor Români. În primul deceniu interbelic i se tipăresc cărțile Pârgă (1921) și Poeme cu îngeri (1927; Premiul Societății Scriitorilor Români), în cel de-al doilea ies Destin (1933; Marele Premiu „C. Hamangiu” al Academiei Române), Urcuș (1937) și Întrezăriri (1939; Premiul Editurii Fundației Regale). I se acordă în 1941 Premiul Național pentru Poezie. În 1944 apare, în seria „Ediții definitive” de la Fundația Regală pentru Literatură și Artă, antologia Poezii, o selecție de autor. În intervalul 1930-1943
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
floare a coastei Tale însângerate / Și stropii de sânge picurați din coroană” (Iisus din copilărie). În esență, prin tot ce e durabil în opera sa, V. se impune ca poet al naturii în înțeles larg. Din Poeme cu îngeri, Destin, Urcuș, Întrezăriri se detașează pasteluri vrednice de a figura în cea mai exigentă antologie a genului. Modul poetic evoluează spre diafan și muzical. Începând de la Poeme cu îngeri, contururile priveliștilor tind să devină lichide, masivitatea cedează supleței, sculpturalul face loc picturalului
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Iarna de altădată sau Gânduri de iarnă. Orientat spre idilic, spre bucolic, spre stilizare, poetul nu își pierde simțul pentru elementar, pentru teluric, care irumpe în Hoți de cai, de pildă, într-un iureș de sălbăticie superbă. Cu versurile din Urcuș și Întrezăriri V. trece la un neoclasicism de factură modernă, pe care nu fără temei Vladimir Streinu îl pune în relație cu Vrăjile lui Paul Valéry. Filonul inspirației religioase se subțiază până la dispariție, poetul - evadat din umbra crucii - așezându-se
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
colaborare cu Gh. D. Mugur), Nichifor Crainic, Craiova, 1930; Chestionar folcloristic (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Craiova, 1930; Fata ursului, București, 1930; Destin, București, 1933; La pragul minunii, București, 1934; Toate leacurile la îndemână, București, 1935; Umbra, București, 1935; Urcuș, București, 1937; Întrezăriri, București, 1939; Demiurgul, București, 1943; Duhul pământului, București, 1943; Poezii, București, 1944; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de..., pref. Perpessicius, București, 1964; ed. (Die letzten ersonnenen Sonette Shakespeares in der erdachten Übersetzung ... - Ultimele
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Cioculescu, „Destin”, ADV, 1933, 15; Papadima, Scriitorii, 196-217; Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, V, îngr. I. Oprișan, București, 1978, 65-68; Călinescu, „La pragul minunii”, ALA, 1934, 687; Boz, Cartea, 123-129; Baltazar, Evocări, 122-133; Vianu, Opere, V, 549-558, XII, 300-303; Ovidiu Papadima, „Urcuș”, G, 1937, 3; G. Călinescu, „Urcuș”, ALA, 1937, 862; Cioculescu, Aspecte, 147-149; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 94-95; Munteanu, Panorama, 123-126; Streinu, Pagini, II, 32-49, III, 193-233; Vrabie, Gândirismul, 155-157, 200-203, 218-226, 300-301; Alexandru Busuioceanu, Poeții „Gândirii”, „Ethos”, 1941, 1
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Scriitorii, 196-217; Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, V, îngr. I. Oprișan, București, 1978, 65-68; Călinescu, „La pragul minunii”, ALA, 1934, 687; Boz, Cartea, 123-129; Baltazar, Evocări, 122-133; Vianu, Opere, V, 549-558, XII, 300-303; Ovidiu Papadima, „Urcuș”, G, 1937, 3; G. Călinescu, „Urcuș”, ALA, 1937, 862; Cioculescu, Aspecte, 147-149; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 94-95; Munteanu, Panorama, 123-126; Streinu, Pagini, II, 32-49, III, 193-233; Vrabie, Gândirismul, 155-157, 200-203, 218-226, 300-301; Alexandru Busuioceanu, Poeții „Gândirii”, „Ethos”, 1941, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 797-800, Ist.
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
canale speciale) 5. Scrie în fiecare comunicare cuvântul potrivit: În cușca din menajerie Fram aștepta să intre în cameră. Omul era îngrijorat, căci menajera nu venise, deși trecuseră trei ore. Un măr s-a desprins de pe ram. Turistul deprins cu urcușul pe munte, nu obosește. Puiul de urs tânjea după ghețurile copilăriei. Omul erabolnav și sărac; el se tânguia căci nimeni nu-l ajuta. 6. Descrie un joc preferat de tine; folosește expresii de politețe. TESTUL NR. 19 1. Citește cu
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
relaxare, poate fi investigată prin EEG, constituie un subiect de studiu în diverse experimente științifice și comunicări la conferințe internaționale. Dar atunci, în 1982, când, la jumătatea vieții, printr-o dispoziție discreționară, eram trimisă „la munca de jos”, să pornesc urcușul din nou de la zero, sub urmărirea unor restricții severe - interdicția de a publica, de a-mi practica profesia, de a beneficia de vechimea în muncă, titluri științifice, calificare, călătorii în străinătate ș.a. - pentru că „aderasem” la această practică, nu știam ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1963; Vulpea simte capcana, București, 1964; Ecuația cu trei necunoscute, București, 1965; „H.W.” își caută umbra, București, 1965; Brățara de cretă, București, 1966; Un dac la Roma, București, 1967; Doi domni fără umbrele, București, 1971; Turistul singuratic, București, 1974; Urcușul, București, 1975; Cel mai isteț, cel mai viteaz, București, 1978; Cuibul, București, 1979; Parodii teatrale, București, 1980; Prietenii, București, 1980; Paradis de ocazie, București, 1981; Cocorii sufletului nostru, București, 1982; Jolly Joker, București, 1983; Un prieten devotat, București, 1985; Sorin
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
deschisă”: „Sunt seri când cerul tot se topește-n violină/ Și-n vârful degetelor stele nu tac./ Ies atunci poemele și noaptea-i plină/ De ele, ca niște fructe care se desfac” (Violină). Încântarea regăsirii panice este treaptă a unui urcuș - i se spune „exod spre vis”, „călătorie”, „Fata morgana” - către râvnita „mare cetate”, domeniul „amintirii viitoare” a absolutului: „...câte ne-au tulburat de-atâtea ori/ Acolo nu rămân fără răspuns”. P. se simte împlinit scrutând cu obstinație o interioritate atinsă
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
Păcatul personal se dovedește a fi un penibil proiect demiurgic, lansat pe contraatac, împotriva poruncilor lui Dumnezeu. Practicile ascetice nu vor decât să sporească în noi aptitudinile muzicale care ne permit să fim în acord cu poemul simfonic al Providenței. Urcușul sufletului perfecționează acea acustică interioară în care sunetele lumii își regăsesc plinătatea și coerența fundamentală. Asceza creștină nu pune în practică un program al ambiției. Scopul ascezei nu este eroismul individualist, ci umilința. Nu satisfacția de sine ne orientează înspre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ceea îi asigură pregătirea duhovnicească pentru întâlnirea cu Sf. Siluan. Aceasta are loc în anul 1930, când cei doi au o primă conversație despre tehnica de combatere a stării de deznădejde în luptele ascetice pe care sufletul le duce în urcușul către unirea cu Dumnezeu. Sofronie devine ucenicul direct al Sf. Siluan pentru opt ani de zile, învățând de la acest teolog de statura unui Antonie sau Macarie Egipteanul marea artă a rugăciunii, a contemplației naturale și dumnezeiești. În esență, Sf. Siluan
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
specialități, specializări, specii, state, strategii, straturi, structuri, studenți, studii, stupi, subansambluri, subspecii, sudori, suduri, supraveghetori, surse, șanse, șanțuri, școlari, șefi, șerpi, șiruri, șuruburi, tipare, tipărituri, tipuri, tovarăși, trupe, trupuri, truse, turme, țărani, țări, țărmuri, țepe, țesături, țesuturi, ținte, unități, uniuni, urcușuri, urmași, urme, urne, uscăciuni, vaccinuri, valențe, valori, viețuitori, vocații, voci, vopsele, vorbe, zale, zâmbete, zei, zile, zodii etc. Analog, putem scrie o sumedenie de termeni cu multe sensuri pentru cuvântul diversitate. Este evident că o astfel de definiție nu ne
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
publică În ziare și reviste progresiste de pe toate continentele. Nu am aflat oare recent știrea despre editarea În limba chineză a nuvelei Nopțile din Iunie? (Ă). Pe drumul marilor tradiții umaniste ale lui Gorki, literatura noastră nouă este În necontenit urcuș. Ea suie mereu, pentru că, pe drumul ei „dogorește aprins” lumina celui mai Înalt ideal de perfecționare a existenței umane - idealul comunismului. La flacăra acestui ideal, În noaptea marii răfuieli cu exploatatorii moșieri și chiaburi visează, mângâindu-și pruncul, Mitrea Cocor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noi, de când aleargă timpul mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp: anii noștri, toți, sunt primăvară”. FURTUNA „Vântul zboară-ntins ca un arcuș, creanga se frământă parcă-i strună: abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul Își Întinde pieptul Însetat În ploaia rece: știe că furtuna; care trece, arc de curcubeu, curând, aprinde”. MUGURUL „Abia crescut pe creangă, ești sol prospețimii care-și taie drum harnic - și te Împlinești În soarele arzând văpaie. Din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și «reliefarea figurii» care sunt moduri de a sluji artistic prezentarea tipicului, metode de care s-au slujit Rembrandt și Shakespeare, Balzac și Gogol, Tolstoi și Gorki. M-am bucurat nespus citind raportul tov. Malenkov (...). Așa, în lumină, continuăm înaintarea, urcușul greu spre culmile realismului, ale artei vrednice de poporul nostru”. În loc de concluzie privind proza anului 1952, să citim încă un comentariu al lui Petru Dumitriu 45. Printre altele, să reținem noul deziderat ideologic - care va face o îndelungă carieră și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
flori artificiale, de respirația saxofonistului... Ondularea stridentă a muzicii se cabra brusc, într-un avânt vertiginos, devenind râs, strigăt, suspin, iar cel care ar fi urmat-o în nebunia ei n-ar fi putut decât să cadă mort, din acel urcuș vibrant pe verticală. Se auzi zgomotul unui încărcător armat. Ai ridicat ochii spre mine, niște ochi foarte liniștiți, și-ai spus: „Pe mâine.“ Vocea lui a răzbătut printre zbieretele soldaților, fiindcă era disprețuitoare și sigură pe sine. Mai târziu, aveai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Cantemir), îl sfătuiește pe prințul moldav “întru dragostea învățăturii și a înțelepciunii”, recomandând publicului autenticitatea spiritului său: „... înțelepciunea te va încununa, trecându-te în cartea marilor săi eroi. Să trăiești, odor preadorit al Bisericii Ortodoxe. Sporește necontenit prin înțelepciune în urcușurile către Dumnezeu și întru folosirea aproapelui. Amin”. Efortul lui Cantemir este îndreptat întru luminarea poporului său; dialogul Înțeleptului cu Lumea din Divanul caută să identifice rostul existenței umane, să așeze învățătura în slujba idealurilor omului, să lumineze pe cei mulți
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
care subiectul este cântărit, evaluat și estimat. Trebuie de asemenea să ținem cont de poziția celui ce visează, dacă este pe scară sau pe trepte, și de sensul mișcării: - dacă este în partea de jos și are o mișcare ascendentă, urcușul urmează a fi făcut: acesta este adesea lent, penibil, chiar interminabil (cel ce visează urcă o scară fără sfârșit). În acest ultim caz, visul dezvăluie importanța eforturilor depuse și absența rezultatelor; însă ascensiunea este întotdeauna un semn favorabil, deoarece indică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de subsol. În schimb, se declară perfect de acord cu Urs von Balthasar, pentru care opera lui Maxim constituie o sinteză originală și genială Între Origen, Evagrie și Pseudo-Denis. Introducerea degajează marea temă a sintezei maximiene, care este aceea a „urcușului” (diabasis) omului spre Dumnezeu. Această Introducere reprezintă o schiță a cărții sale din 1992, Spiritualitatea ortodoxă. Ascetica și mistica, a cărei primă versiune dezvoltată va constitui un curs ținut la Facultatea de Teologie din București În anii 1950. Iată principalele
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Iată principalele sale articulații : 1) Înaintarea omului spre desăvârșire presupune o Întoarcere la starea sa naturală; atunci când omul hotărăște, prin liberul său arbitru, să urmeze rațiunile naturii, nu mai este singur, pentru că harul divin Îl Însoțește În suișul său. 2) Urcușul omului se Înfăptuiește prin Logos, Cel care le unește pe toate, „Poarta care se deschide spre lumea cunoștinței tuturor acelora care au parcurs calea spre virtute”. 3) Prima etapă În acest urcuș este curățirea de patimi; urmează cunoașterea logoi-lor dumnezeiești
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
harul divin Îl Însoțește În suișul său. 2) Urcușul omului se Înfăptuiește prin Logos, Cel care le unește pe toate, „Poarta care se deschide spre lumea cunoștinței tuturor acelora care au parcurs calea spre virtute”. 3) Prima etapă În acest urcuș este curățirea de patimi; urmează cunoașterea logoi-lor dumnezeiești În lume (ce amintește de „Întâia cunoaștere” a lui Evagrie); și, În sfârșit, contemplarea directă a Logos-ului. 4) Contemplarea directă a lui Dumnezeu se Înfăptuiește În afara capacităților naturale ale omului susținute
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
foarte des, dar câteodată apare câte un nou prezentator de televiziune, de cele mai multe ori o femeie, după care orice ziar din țară scrie despre el, orice persoană din țară își dorește să fie ca el, iar carierele lor își încep urcușul vertiginos, până ce de-abia mai poți pleca de acasă fără să vezi afișe imense cu figurile lor. Asta se petrece acum cu Ben Williams. Primele zile la London Nights l-au lăsat fără suflare de cât de entuziasmat era - asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
oară în viață, mulți au uitat de negoț sau de cumpărături și s-au luat după noi. Ne-am întâlnit cu frații din ordinul nostru care ne ieșiseră în întâmpinare și, conduși de ei, am ajuns la mănăstirea San Francisco. Urcușul de la câmpiile joase, arse de soare, până la înălțimea mare la care eram îi secătuise pe japonezi de toate puterile. Unii se plângeau că nu puteau respira, din pricina aerului sărac în oxigen din Mexico, alții aveau chiar amețeli. După masă (pesemne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]