2,433 matches
-
dispusă, madam Calomfirescu, o scandalagioaică și o bârfitoare fără seamăn în tot cartierul. Și, ca să facă ea și mai profundă criza de legitimitate prin care treceam, s-a dus repede la nevastă-mea și a scos-o din casă cu urlete și chirăieli, precum că: - Hai, iute, afară, madam Angheluș, că-l omorâră golanii pă dom’ Petrică! Nevastă-mea, o fire extrem de săritoare și o ignorantă desăvârșită în materie de legislație, a ieșit valvârtej din bucătărie, înarmată (ca să vedeți până unde
RIPOSTA PROPORŢIONALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360008_a_361337]
-
pedeapsă n-a durat decât vreo cinci ore din sâmbăta respetivă, și să vedeți de ce. În noaptea cu pricina, când gustam răcoarea arestului, cam pe la orele unu, că abia ațipisem pe scândura din arest, aud cum răgea „magaoia”, scotea un urlet sinistru. - ALARMĂ!!!... a strigat ofițerul gărzii. Ușa arestului s-a deschis brusc și am fost împinși afară ca niște saci de cartofi. Acum aveau nevoie de noi, vezi Doamne, nu mai jignisem onoarea camarazilor... În câteva minute eram echipați și
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
Acasa > Stihuri > Semne > MAREA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1320 din 12 august 2014 Toate Articolele Autorului balaur uriaș cu o mie de capete, cale către infinit spre porțile cerului, urletul lui ocheanos în mrejele furtunii în care valurile dansează frenetic un vals de Iohan Strauss. loc unde meduzele nuntesc printre coralii albaștri în fauna de argint a adâncurilor la un loc cu stelele cerului care scot sunete mioape pe unde
MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360134_a_361463]
-
cerului întoarsă cu lumile în jos ca-n venețienele povești unde cruciații și-au înecat corăbiile în bruma de șoapte ale nopților scăldate în apele sidefii ale apusului. marea- cuib de ape învâtejit în valuri de argint veșnic mișcătoare. marea- urlet sinistru venit din adâncuri izvor de poezie și neprevăzut, loc unde dragostea șoptește te iubesc pe o plajă pustie și unde ura reînvie după o zi cu ifose când iubiții au pus capăt visului. duminică, 25 august 2013 Referință Bibliografică
MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360134_a_361463]
-
căci erau și alte angrenaje ale țițeiului depozitate în vas. Până la urmă au agățat niște lanțuri de mafii și le-au tras afară, insă erau niște sunete îngrozitoare de făceau toate fierataniile niște sunete uimitoare; n-am auzit niciodată așa urlete ale fiarelor. Pe când încă nu plecaserăm din port, căci reparăm rampă, se auzise că un tir (ce a fost pe navă noastră) a călcat pe o mină și a sărit în aer cu tot cu a sa încărcătură tehnică; în acea explozie
CAZ DE PIRATERIE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/360143_a_361472]
-
ieșit în cale. M-am lăsat tarata în abisul nesfârșit, ca în uitare, acoperită, dezlănțuita, arzanda, ca și cum ar fi fost ultima zi a tuturor existentelor mele. I-am simțit suflarea caldă, sufocanta, atât de diferită de prospețimea rece a gheții, urletul nerăbdării de a ma pătrunde și a ma desface fâșii, de a ma supune. Lumină mă chema înapoi dar dorința de a ma afunda era prea mare. Cu mult prea mare. Voiam cu toata ființă mea să fiu acolo, îngropată
DORINTA (DE)CADERII de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360169_a_361498]
-
de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr. 391 din 26 ianuarie 2012. doar păsările morții scrutează bolta noastră se scutură ninsoarea din pomii ce se rup au înghețat și geamul și florile din glastră iar câinii-și latră frigul cu urlete de lup e iarna deznădejdii cu ochi mărunți de vrăbii cu dinți ieșind din soare cu lame de pumnal o casă sfârtecată de țurțuri și de săbii și promoroaca strânsă-ntr-un nechezat de cal zăpada nesfârșită lucește ca o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
a amestecat, ce nectaruri a băut cu o seară înainte, de te-a făcut dependent de sângele ei. Să o rogi să te elibereze, să te nască, să te lase să te întorci din nou la luna ta și la urletul tău, la viața te de lup bătrân și singuratic. Și ea să îți zâmbească viclean cu ochii și cu dinții și cu sfârcurile alea roz-sfredelitoare. Și tu, nătâng cum n-ai fost niciodată, ca un puștan la prima femeie, să
DELIRIUM de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359673_a_361002]
-
îl duc printr-un ritual vechi la cimitir, în fiecare noapte și zi, chiar dacă nu mi se mai permite rostogolirea plânsului printre liniile uniform aruncate pe zidurile blocurilor, ale parcurilor, ale picioarelor, mâinilor, trupurilor, inimilor, sufletelor... și râd... râd a urlet de mine și râd a pumn în fruntea propriei vieți, până când, obosită, reiau rolul impus și autoimpus: de a trăi. acum. mă îmbrac zi de zi... Referință Bibliografică: rol impus / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 697
ROL IMPUS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359260_a_360589]
-
pentru că erau monstruoase prin tragismul lor. Soțul ei ... amanta care le venea în casă ... bănuieli, suspiciuni, teroare ... o ținea închisă în dormitor, cu lumina stinsă, fetița lor era mică, iar decedatul se uita la televizor ... bătăi care o învinețeau, scandaluri, urlete, ură ... “Doamne, mai bine că a murit!” a zis ea odată, obosită fiind de noaptea infernală, care parcă nu se mai termina. Este nebună de legat. Vorbește continuu ba despre bărbatul ei, ce minunat, ce soț, ce tată, ce-o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
Articol de Raluca Ion și Diana Marcu. Ilustrație: Luca Florian Familiile în care există un bătăuș oferă în fiecare zi lumii care le înconjoară aceleași scene: lacrimi și sânge. Înjurături și urlete. Umilire și neputință. Apoi vânătăi pe obraz și guri mute. La început poate intervii. După care poate vrei să ajuți. În timp, începi să îți pui întrebări despre femeia care le suportă, care le trăiește zi de zi. „Dar de ce
„M-a legat cu un lanț de picior și m-a scos pe stradă ca pe un cățeluș. Nu s-a băgat nimeni”. Până când moartea ne va despărți () [Corola-blog/BlogPost/338661_a_339990]
-
Acasa > Strofe > Atasament > NEMOTIVAT Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Dezmiardă-mi pofta de iubire, Soarbe-mi plăcerea crunt, înfierbântat.. Dezbracă-mi trupul de dorință, Sfâșie-mi urletul din pântec, neîncetat.. Adâncul meu te cere, te subjugă.. Iubește-mă sălbatic, vinovat... Suntem uniți, iar viața-i doar o fugă, Din care NOI lipsim, nemotivat... Culcă-ți doar tâmpla pe visele mele, Dorul meu mut nu te va tulbura
NEMOTIVAT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340351_a_341680]
-
a neputinței interioare a individului de a-și recunoaște mizeria înfiptă în carnea propriului chip. Privind cu durere către controversata noastră istorie recent apusă, pare că lumina cenușie a contemporaneității încearcă, la rându-i, din răsputeri să acopere în totalitate urletul nestăvilit al unei vremi cu față de monstru. Altfel spus, rinocerizarea sferei societalului de la început de veac XXI nu s-a încheiat, ci, nestingherit, continuă. Și continuă într-un sens defavorabil actului democratic al prezentului, instaurat prin sânge și moarte la
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
peșteră topindu-se în inimi ca de gheață, Mă rog să nu uiți să te rogi pe ambii să ne-nchidă Într-un mormânt din carnea unei frunze fără viață... Iubito, în această toamnă sumbră, mortuară, spartă De lama unui urlet disperat al morții prelung, sfâșietor, Mă rog să nu uiți să te rogi ca nu cumva să ne despartă, Eu chiar și mort fiind, de dorul tău voi continua să mor... Iubito, în aeastă toamnă rebelă, stranie, morbidă Un înger
ÎNGER ZDROBIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340512_a_341841]
-
primi pe mail din varii motive, vă rog frumos să mă înțelegeți, e la fel de miercuri pentru mine, așa cum e și pentru dumneavoastră. Aici e camera de gardă, nu ținem rezultatele analizelor, încercați la subsol, la laborator. În mine crește un urlet uriaș, țâșnește fără să-l pot opri, dar înghit în sec, mă adun, nu pot să-i dau drumul aici, în spital, mulțumesc!, închid ușa după mine și rămân derutată pe hol. O sun pe mama mea sa-i spun
Am intrat în spital ca un om sănătos, am ieșit neom () [Corola-blog/BlogPost/338264_a_339593]
-
la ea intra și ieșea ca un hoț începător, un june prim. La început părea că se ceartă cu cineva, nu i-am dat atenție. Au urmat niște bufnituri - cineva arunca, sau trântea niște obiecte prin cameră. Când au început urletele, mi s-a ridicat puțin părul pe ceafă. Cearta a continuat, doar că nimeni nu-i dădea replicile. Într-o noapte, pe la unsprezece și jumătate, am auzit ceva mai tare decât de obicei, zgomote de la ea din cameră. Baia mea
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
pe proprietar din camera de deasupra rugându-se budist și pe nas. La început părea că se ceartă cu cineva, nu i-am dat atenție. Au urmat niște bufnituri - cineva arunca, sau trântea niște obiecte prin cameră. Când au început urletele, mi s-a ridicat puțin părul pe ceafă. Cearta a continuat, doar că nimeni nu-i dădea replicile. Nu era nici o conversație la telefon. Vocea a coborât câteva tonalități, timbrul vocii ei a căpătat asprimea unui șmirghel și dacă aș
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
către cele începătoare sau din alt oraș. Umilința era completă. Plecai de acasă în hohotele bărbatului care își vedea mașina la fier vechi, continuai cu evenimentele din trafic, glumițele colegilor referitoare la stilul de parcare, drum înapoi, claxon, claxon, deget, urlet, înjurătură, claxon. Și tot așa. Etapa doi. Indiferența. Conduci bine și știi asta. Ești deasupra lor, ești superioară sub-speciei păroase care se târăște pe lângă tine înjurând, comparând, gesticulând, făcând caz din orice. Ești tu, mașina ta, o melodie tare, o
Femeie la volan. Revoluția sexuală metalică () [Corola-blog/BlogPost/338360_a_339689]
-
nevocali, amestec șase litri - limonadă și... începem! Am pus ceva de artă, nu mai știu, ceva cu toalete și simfonic... ceva ușor și rafinat. Pe un mi minor de flaut lin, în plin sărut barococo, se sparge-n zări un urlet tâmp: - Dar da-ți-o-n aia mă-sii, băi... de trântori! Io mâine am servici, nu pot să dorm! Mai terminați cu filmele-astea de căcat! Ne-am cam șocat. Nu ne-așteptam ca nea’ Caisă să fie atât de contondent! Chiar
Cinema de mâna doua () [Corola-blog/BlogPost/338431_a_339760]
-
parte. Era o viață bună până în dimineața de 24 iunie. Și încă poate fi, în turnul de sticlă în care locuiesc. London Gay Pride a urmat în weekendul de după referendum și am petrecut cu sute de oameni pe străzi, în urlete de we love everyone, we’re still Europeans, Nigel Farage eats farts. Știu, sunt expresii ale entuziasmului de moment, dar au un fond. Așa cum și nemulțumirea celor care au votat împotriva UE are un fond. Și de furia lor mi-
Am stat de vorbă cu șapte tineri români care trăiesc și lucrează în Marea Britanie. Cum cred ei că îi va influența votul pentru Brexit () [Corola-blog/BlogPost/338503_a_339832]
-
Vizitam o catedrală de lângă Praça Luís de Camões din Lisabona când am auzit urletele, acompaniate de claxoane și cântece care păreau a fi ale unei galerii de fotbal. Am ieșit afară nervoasă inițial, doar pentru a rămâne șocată și fermecată ulterior. În fața mea era una dintre cele mai ciudate, comice și fascinante imagini pe
ce învățăm la trei luni după ce ne urcăm pe mese la banchetul de absolvire a liceului () [Corola-blog/BlogPost/338589_a_339918]
-
ponegri eroii? Niște dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate Si ni le aruncă-n față ca pe legi adevărate Bieți defăimători de stirpe, lacomi si periculoți Ce-am fi noi fără istorie? Ce-ar fi ei fără strămoși? Fără urletul lui Horea am fi sclavi și azi pe roată Iară hunii din pustiuri nobilime elevată! Fara paloșul lui Ștefan am fi pașalâc turcesc Robi umili care cu grâne tot Islamul îl hrănesc! Dacă nu muream in luptă la Neajlov și
Lecția de istorie () [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
deprecierea consistentă a moralei, la sfidarea oricărei legi scrise și nescrise, la instaurarea huliganismului, la gesturi și manifestări oribile, la violențe indescriptibile. Ciracii butadei “panem et circenses” au cumpărat/luat de la americani toate apucăturile scârboșeniei actuale: scuipatul la întâmplare, dezmățul, urletul, zgomotul, nesupunerea civică, infracțiunea și contravenția de tot felul, infatuarea, tolerarea lenei și a prozelitismului găunos, iresponsabilitatea. Aceste urâte de/prinderi și-au găsit un teren destul de fertil în spațiul sfințit de părinții mei și ai unor dumneavoastră. Stadioanele și
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
nimeni de față (cu atât mai mult când e). Nu le raportam la Dumnezeu sau la Demon, nici nu ne gândeam că Dumnezeu n-ar fi de acord cu noi sau că n-ar fi fost deosebit de încântat de autenticitatea urletelor noastre. Iată credința tinereții, ca un copil care nu-și pune problema că greșește, din moment ce se știe iubit, nu pricepe că e posibil să greșești, chiar dacă ești iubit. În fine, am continuat cu diferite trupe - și metal, și alte genuri
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
lectură și pentru meditație, scriitorul ridică probleme existențiale și le analizează. O să glisăm între scriitura de tip Joyce cu alunecare în absurdul lui Kafka dar râmânem pe terenul prozei eseistice de tip Thomas Mann. Încă de la început, auzim ecoul și urletul “animalelor bolnave” creionate în tuș gros de Nicolae Breban, prin analogie: “O baltă de sânge umplu podeaua rece. Mici pârâiașe sângerii își căutau drum spre cine știe unde. În genunchi, cu cârpe albe, mama ștergea urmele păcatului. Copilul de trei ani privea
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]