119,987 matches
-
a poetului. O spusese răspicat și Constantin Noica în pledoariile sale: manuscrisele eminesciene redau exact diagrama gândirii și a creației unui mare scriitor național. Volumul postum al filosofului, Introducere la miracolul eminescian (Ed. Humanitas, 1992), restituie toate documentele unui program urmărit stăruitor timp de aproape două decenii: Pledoaria pentru facsimilare (p. 11-104) ca o secvență specială din prima parte a cărții, Întâlnirea cu manuscrisele eminesciene. Apelurile sale sunt adresate succesiv sau simultan Academiei, Uniunii Scriitorilor, ziarului "Scânteia tineretului", iar prin intermediul lor
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
îi și limitează opțiunile. Aceeași sensibilitate (ultragiată?) feminină - unul dintre motto-uri este un vers consonant din Elena Vlădăreanu - își caută un mod inedit de a intriga și de a se transforma în poezie și ar fi fost interesant de urmărit acest conflict până la capăt. Multe dintre mărcile poeziei sunt deja înregistrate, dar Miruna Vlada este conștientă de delicatețea ipostazei în care se află: "scrii ca toți ceilalți/ nici nu-mi mai ostenesc retina/ sau creierul mic să te citesc/ s-
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
o alung și revine. Ca un bumerang. Corul, cu urme de toalete elegante topite în fel de fel de petice, mica orchestră evreiască - un acordeon, o vioară, un contrabas. Pleacă și vin, flux și reflux al amintirilor, al vinovățiilor. Îl urmăresc pe bătrînul acordeonist și întrezăresc cumva și versiunea lui asupra Holocaustului. Acordeonul se strînge. Viața este ca un pod îngust. Nu-ți fie frică să treci peste el" , spune unul din cîntecele interpretate în ivrit. "Mi-e frică de suferință
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
pod îngust. Nu-ți fie frică să treci peste el" , spune unul din cîntecele interpretate în ivrit. "Mi-e frică de suferință, nu de moarte", spune, în spectacol, Levi. Aș vrea să mă ridic și să-i șoptesc: "și mie..." Urmăresc trecerea lui peste podul îngust. nu se mai poate scrie poezie. Ba da. Dar altfel. Acest spectacol se naște firesc din Experimentul Iov, pus de Mihai Măniuțiu acum ceva vreme la Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu. Unde protagonist era tot
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
politic cît și în acela economic, acuzele care i se aduceau pe la tot felul de conferințe de presă nu păreau să treacă dincolo de retorica obișnuită a patrioților de operetă, aflați într-o tot mai adîncă penurie de electorat. Cine a urmărit cu atenție circulația știrilor pe toate canalele noastre mediatice, a putut observa că simultan cu animația discuțiilor despre RAFO a început să fie evocată, din ce în ce mai des, și PETROMIDIA. În frunte cu Dinu Patriciu, evident. Clarificările publice pe care acesta le-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
bunicului: când îl prindeau rușii îl interogau ca spion, trimițându-l dincolo ca iscoadă, iar când îl prindeau nemții îl considerau partizan, cerându-i informații despre pozițiile inamice. Tolerat de cele două părți în conflict din interese informative, Isai își urmărea de fapt propriul interes afectiv, acela de a-și găsi fratele. De aceea, va suferi, când, după război, e acuzat de consăteni și chiar de propriul frate că ar fi colaborat cu nemții. Toate aceste stări (căutările copilului Isai, bizareriile
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
creației înseși. Intre procesul de cristaliazare a obiectului plastic și traseele devenirii, în general, pictorul descoperă și afirmă existența unei solidarități intime, nașterea formei din magma cromatică transformîndu-se, astfel, într-un comentariu asupra nașterii pur și simplu. Dar pentru a urmări acest traseu de la virtualitate la existență, de la materia indiferentă la sens, Bernea răstoarnă chiar și istoria picturii. El nu pornește de la observația și aproprierea unei lumi deja constituite, așa cum sugerează o îndelungă istorie a mimesis-ului, ca mai apoi să ajungă
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
într-un amplu proces de disoluție pînă la completa abstractizare -, ci pleacă de la ultima ipostază a imaginii, de la disoluția ei, pe care o restaurează încetul cu încetul pînă îi restabilește structurile figurative. Dacă, vorbind în termeni strict tehnici, istoria picturii urmărește deplasarea interesului de pe epica imaginii, cu nenumăratele ei denotații și subtexte, pe conștiința de sine a mijloacelor de expresie cu ajutorul cărora se abolește orice exterioritate, Bernea procedează invers. El experimentează copios un larg registru expresiv, de la incizia grafică la jocul
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
războiului, la 27 august 1928, marchează două etape importante către înfăptuirea acestui ideal. * Să privim un automobil în mișcare. Automobilul nu se mișcă numai: el nu este numai în acțiune, el acționează rațional sub impulsiunea omului; mișcarea mașinei se poate urmări cu vederea, dar ținta către care e condusă e abstractă. Dacă ne îndepărtăm acum privirea de la acest obiect, creat de geniul omului și privind pe însuși omul, omul-inventator, omul-explorator, omul-călător în decursul timpului, și ne întrebăm dacă omenirea merge și
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
unei tinereți și a unei iubiri exuberante, pusă voit romanțios sub semnul liliacului înflorit. Secvențele următoare încearcă să explice dureros un eșec. Nu știm bine al cui: al iubitului înșelat, al iubitei, al prietenilor care s-au învârtit în jurul lor? Urmărim o construcție narativă, o confesiune dirijată într-un sens care (așa cum stă bine unei proze) nu e clar de la început. E descris spațiul magic al iubirii: "cartierul nostru, al copilăriei mele și apoi al Adinei", cel din jurul Cișmigiului, cu străzile
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
altele, naiba știe de ce, la malul Dunării, și sonoritățile unei lumi încă misterioasă pentru mine. Dar extrem de dragă. Nu am ajuns, pînă acum puțin timp, în țara vecină, de peste ape. Mi se părea însă că o cunosc bine. La televizor urmăream, la Severin, programele sîrbești. Mi se părea că sînt înaintea noastră cu ani lumină, că sînt îndrăzneți, emancipați, că Occidentul a ajuns la ei și s-a oprit acolo. Fiind vecini, mă simțeam contaminată și extravagantă... După o noapte lungă
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
lor stridente, kitschoase, în gesturile apăsate, groase, în mimică, în pașii unor dansuri ridicole și într-o viermuială tîrîtă în visceralitate, ei nu fac altceva decît să strige degradarea din noi, urîtul instalat pe chipuri și în suflet. I-am urmărit fascinată pe acești actori tineri, o trupă adevărată, și potențialul gradului de concentrare al fiecăruia dintre ei, performanța la care ajung datorită fiecăruia în parte, al devoțiunii fiecăruia în ideea și în mesajul spectacolului. Am urmărit jocul să-i spun
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
în suflet. I-am urmărit fascinată pe acești actori tineri, o trupă adevărată, și potențialul gradului de concentrare al fiecăruia dintre ei, performanța la care ajung datorită fiecăruia în parte, al devoțiunii fiecăruia în ideea și în mesajul spectacolului. Am urmărit jocul să-i spun introvertit, uneori, alteori exploziv al actriței Timea Buza, Medeea. Cu tăieturi ale feței aproape grecești, bine luminate, un fel de Irene Papas aprigă sau o Maria Callas infinit de tristă. Speculîndu-i liniile lungi ale corpului, expresivitatea
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
Pasărea furtunii, autor tratat fără menajament de critica noastră actuală, care îi rezervă, aproape în exclusivitate, un loc în Purgatoriul său? Prin ele, "elementul ideologic, propagandistic, a pătruns în opera lui Preda și n-a mai părăsit-o niciodată". Să urmărim, alături de George Geacăr, felul în care un atare nefast "element" se prezintă în creațiile ulterioare ale lui Marin Preda. în Moromeții, volumul doi: "Limba ascuțită a lui Moromete nu mai are virulența de altădată, cu toate că și acum, în curtea sa
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
văzută ca un act de comunicare între cel care scrie și cel care citește. Orice autor care scrie un text are în minte un cititor virtual, căruia i se adresează în mod direct. Studiile de sociologia literaturii (sau sociologia lecturii) urmăreau tocmai optimizarea acestui proces de comunicare. În anii '80, teoriile lui Jauss și Escarpit au dobîndit și la noi o bună circulație grație unor cărți semnate de Paul Cornea, Constantin Crișan, Ion Vasile Șerban ș.a. Dar, orice s-ar spune
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
cele mai multe pagini de analiză. Ca și alți exegeți ai lui Jules Verne, consideră totodată că este una din cărțile lui cele mai frumoase și stranii. Ceva o și deosebește de restul scrierilor verniene, și anume faptul că ne face să urmărim, odată cu întâmplările extraordinare petrecute în misteriosul castel, firele unei drame pasionale. Au fost remarcate și aspectele de roman gotic ale acestei narațiuni, semnalate în treacăt și de Hobana, care se ocupă în primul rând, firește, de prezența elementelor românești în
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
lui Jules Verne de români, atâta câtă a fost. Ce l-a îndemnat să ne dea atenție? într-o scrisoare adresată cuiva în 1895, din care Hobana extrage un pasaj, Verne declară, cu modestie reală sau jucată, că nu a urmărit în cărțile lui mai mult decât un program de instruire geografică: "Am impresia că nu ai văzut niciodată în acest gen de lucrare scopul spre care tinde: învățarea geografiei, descrierea Pământului. Pentru fiecare altă țară, a trebuit să născocesc alt
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
sala "Toma Caragiu". Cred că a fost și ultimul lor spectacol. Vrăjită de Tocilescu, de personalitatea lui vulcanică, de umorul lui, de felul în care bea tutun, împodobit ca cei mai împătimiți hipioți, cu tot felul de lanțuri, inele, medalioane, urmărind dialogul cu Ion Caramitru, Hamlet-ul lui Toca, descoperind o studentă tînără frumoasă și năvalnică, Crina Matei, Antigona însăși, nici nu l-am băgat în seamă pe Dan Jitianu. M-a lăsat să-mi epuizez lista adorațiilor, ca să se treacă apoi
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
vocabule, de cele mai multe ori învățate la comandă pe de rost, nu de puține ori reluate de acțiunea mimetică a maselor dezlănțuite. Spectacolul mimetic al maselor dezlănțuite pînă la paroxism îl avem și astăzi, în societățile democratice. E deajuns să fi urmărit imagini din campaniile electorale succesive ale diferiților candidați din SUA, sau mai recent pe acelea de la Convenția republicană din New York, care a propus realegerea președintelui Bush. Paginile din Elias Canetti sau Ortega Y Gasset amîndoi printre scriitorii preocupați în feluri
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
împlinite, al cuvintelor ce se adeveresc prin doborârea unui om atât de masiv, puternic, vital. Ingeniozitatea romancierului se vede și din alternarea inteligentă a planurilor, din schimbarea oportună a perspectivei, a celui care observă și relatează, a celui care este urmărit cu un respect înfricoșat... Timpurile narațiunii se modifică și ele neîncetat, astfel că statura personajului central se dimensionează prin scene live și descrieri la a doua mână, gesturi decupate comportamentist și istorisiri complicate, stufoase, pe care judecătorul Viziru încearcă, ulterior
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
portrete, schițe de situații, nostalgic-amabile sau mușcător-colegiale. Proiecte trecute și viitoare, forfotă de mic clan care, dacă nu prea apucă lapte sau carne pe la cozi, măcar mai află ceva noutăți răsuflate, citate, cronici la cărțile tale și la ale altora, urmărite cu ochi critic, toate se amestecă printre amintiri din prima copilărie, scene izolate din viață, momente care trec, precum în vremea lui Caragiale bătrînul, pe sub fereastra vreunei berării. Prinse, la un loc, într-o a doua "secțiune" (după Oameni, locuri
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
nu interesează soarta fostului ilegalist: "Ai luptat... te-ai întors... tu știi cum mai huzuresc foștii noștri ilegaliști, și cei adevărați, și cei închipuiți?" (p. 165). Pe drum, unchiul face un atac de cord și moare. O Volgă kaghebistă îi urmărește. Avem aici romanul despărțirii de obsedantul deceniu. În paralel cu drama unchiului, se desfășoară povestea de dragoste a nepotului cu o colegă de la medicină, ca un fel de contrapunct tematic. E o povestire agreabilă în genul unui realism cotidian eliberat
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
vorba. Pentru astfel de atitudini există justiția, singura care poate înlătura efectele unui comportament nociv. Nu putem îndrepta efectele civilizației de tip Ceaușescu prin metodele folosite de Ceaușescu pentru a crea "omul nou"! Din păcate, prin ideologia corectitudinii politice se urmărește impunerea unui nou colectivism, a dominației unei caste de "aleși" asupra întregii societăți. Drept urmare, principalul atac al "corecților politici" se îndreaptă împotriva așa-numitei "elite autodesemnate" - cu aerul că respectivele grupuri fac cu totul altceva. Ei bine, tocmai asta fac
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
îndelung exersată de dramaturgul britanic, creează o lume buimăcitoare, grotesc-fantastică, tăiată în cadre cinematografice care se întipăresc pe retină. Turnată în tiparul scrierilor medievale incrementa atque decrementa imperii, substanța romanului despre Marele M acoperă toate palierele vieții, personajul principal fiind urmărit ca tânăr militar și logodnic cuceritor, ca soț, tată și amant, ca parlamentar și regalist, ca magnat al presei și nabab, ca afacerist și șantajist, ca spion, comerciant de arme nucleare și criminal. Evocarea tuturor straturilor societății dintr-un anumit
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
traducerea milesciană" (vol. I, p. I). Vasile Arvinte întreprinde un studiu sistematic despre Normele limbii literare în Biblia de la București, în peste 180 de pagini din finalul volumului I, bazându-se în principal pe primele cinci cărți ale lui Moise, urmărite în trei versiuni comparative. Sunt cercetate aspectele fonetice (accentul, vocalismul, consonantismul), morfologia și sintaxa prin prisma categoriilor gramaticale (substantiv, articol, adjectiv etc.), formarea cuvintelor cu sufixe și prefixe, la care se adaugă un studiu stratigrafic al lexicului (elemente latine, slave
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]