KorAP: Find »[drukola/base=urs & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...293 >

7,316 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307

îngropat da pe urmă pe mormântu lui s-a făcut numai gunoi. Așa. Cine știe cine a pus gunoiu? Vulpea, mi-au spus cu toții. De ce, pentru că e hoață, ea a pus gunoiul, pentru că așa s-au obișnuit, ca ea să rupă coada ursului, să-și bată joc de berze sau să facă pe moarta. Pentru că în orice povestire cu animale, știe oricine, există o vulpe care e veșnic vinovată. Pentru că nici măcar n-au ascultat povestea, pentru că nici măcar nu l-au băgat în seamă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
era înlănțuit mai mereu un indian pe post de Prometeu plecat să aducă focul și cu figura, tot de lemn, a unui îngeraș cu cârlionți ce îl reprezenta, de fapt, pe hrăpărețul Zeus, cu o vitrină unde se afla un urs de fier cu felinar care, nu știu de ce, îi zbura tot timpul capul vecinului său arab așezat pe un covor zburător, cu o păpușă pitică și creață (n-am să mai spun nimic despre ea, cred că vă puteți închipui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
de braț, iar brațul de un tomberon de gunoi, număra din zece-n zece până la o sută, evident, cine nu era gata era luat cu o lopată și mânca și niște ciocolată, bizară chestie, Bogdan nu vroia să-și plimbe ursul, iar ursului îi ruginea lanțul, oricum, a fost de-ajuns să se uite într-o direcție greșită ca să țâșnesc din spatele lui și să-l scuip, pe spate, frumos, ca la carte și nicidecum pe tomberonul de gunoi, Bogdan se crucea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
iar brațul de un tomberon de gunoi, număra din zece-n zece până la o sută, evident, cine nu era gata era luat cu o lopată și mânca și niște ciocolată, bizară chestie, Bogdan nu vroia să-și plimbe ursul, iar ursului îi ruginea lanțul, oricum, a fost de-ajuns să se uite într-o direcție greșită ca să țâșnesc din spatele lui și să-l scuip, pe spate, frumos, ca la carte și nicidecum pe tomberonul de gunoi, Bogdan se crucea, mi-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
spate, frumos, ca la carte și nicidecum pe tomberonul de gunoi, Bogdan se crucea, mi-a explicat liniștit că nu așa se face, că doar așa se spune, înțelegi?, înțelegeam eu ceva, era cam ca treaba cu lopata, ciocolata și ursul, nu există, totuși sunt, eram și fericit, iar motivul era penibil de simplu: când s-a mai pomenit în istorie ca un băiat de trei ani să-l scuipe pe altul de șase și să nu pățească nimic? Bogdan deci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
basme, cu Alexandru Macedon, Ulise, Domițian, Mucius Scaevola și Pompei, cu Magellan și Vasco da Gama, cu Edmund Hillary și Tenzing Norgay, cu poneii lui Robert Falcon Scott și cu câinii lui Roald Amundsen, cu viscole cumplite și avalanșe, cu urși și lupi, cu Mozart și Salieri, cu nenumărații copii ai lui Johann Sebastian Bach, cu Richard Inimă de Leu, Henric al V-lea și Bonaparte, cu vikingi și constelații. Monologurile acelea nocturne (care pot și ele, în fond, să contrarieze

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301

să lucreze cu nasul lîngă masă și, din cauza asta și a faptului că avea degetele groase, cîteodată mai scăpa unele părticele minuscule pe jos. Îmi plăcea mult cînd se apuca să le caute stînd În patru labe. Parcă era un urs. Cred că aș putut foarte bine să i le caut și să i le dau eu, Însă n-am făcut-o niciodată. Și era amuzant să-l văd așa aplecat deasupra lucrului, cu ochiul mare acoperit de albeață, privind cîș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
În gură cu ei și i-au spus să ia dracului nenorocitul ăla de fotoliu pe de scara de incendiu. Așa că Jerry s-a dus și s-a chinuit să aducă fotoliul Înapoi În casă, bombănind și mormăind ca un urs. Două zile mai tîrziu, a scos iar fotoliul. Asta, zicea el, Înseamnă să te lupți cu sistemul. CÎnd mi s-a vindecat, În cele din urmă, piciorul, am pornit să explorez locul cu atenție, căutînd o ieșire. Oricît de drăguță

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
asta m-a Întristat nespus și m-a făcut să mă simt singur, deși am făcut eforturi să nu las să se vadă asta pe fața mea. În afară de cerb și o droaie de cîini, În film mai apare și un urs uriaș, pe nume Old Slewfoot. CÎnd acesta a apărut pe ecran, Jerry s-a Întors spre mine ca să-mi surprindă reacția. Mi-am jucat partitura pe care o aștepta cît am putut de convingător, deschizînd larg gura, aruncîndu-mi lăbuțele din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290

copii cunosc povestea/legenda/mitul din serialul de desene animate Lasse, o ascultă totuși pe femeie. - Acum mii de ani, țara noastră era ca acum; rece și neprimitoare. Oamenii își vedeau de treabă, pescuiau, pictau în gheață, vânau foci și urși. Lucrurile decurgeau de multă, multă vreme pe același făgaș când, dinspre sud, un trib barbar ne-a invadat țara. Erau romanii, popor crud și prost-crescut, plin de scriitori de mâna a doua. Noi nu ne-am apărat; știam din experiență

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
apărat; știam din experiență că invadatorii nu stăteau mult, din cauza climei noastre temperate. Dar romanii aduseseră cu ei o invenție nouă: Gorfa. O piatră sfântă, adusă tocmai din India, care răspândea căldură în jurul ei. Cu ajutorul ei, topiră ghețurile eterne, alungară urșii și focile, iar peștii muriră în apa clocotindă. Poporul norvegian era disperat: barbarii triumfaseră! Dar spiritul nostru de luptă nu fusese încă înfrânt. O cale de scăpare continua să existe. Sfatul bătrânilor de la Markafjald se adună în peștera Rengersfengen. Acolo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
pe piatră, aceasta îngheță. Lasse o ridică de pe piedestalul pe care era așezată, se învârti de trei ori și o aruncă departe, departe, tocmai în Africa. În câteva secunde, Norvegia fu acoperită din nou de gheață, peștii înviară, focile și urșii se reîntoarseră în țară. Lasse, văzând că totul a revenit la normal, instaură monarhia parlamentară, își luă rămas-bun de la pisică, floare și bătrâni, se urcă la cer și se ninse peste meleagurile noastre iubite. Povestea se terminase. Învățătoarea și copii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
asemenea cazuri de legi nescrise, ale firii. Tocmai terminasem acțiunea și închideam fermoarul pantalonilor când un urlet visceral zgudui pădurea, muntele și județul. Suna cam așa: - Băăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă! Am încremenit cu toții în poziții incomode, iar din codru a ieșit un gigantic urs brun, apropiindu-se cu pași iuți și supărați de noi. - Ăăăăăăăăăăăăăăăăă! urlă ursul din nou, dar mai încet. Ăăă! Ăă! Ă! Fetele o luară la fugă țipând. Logic. Am crezut mai întâi că fug în sat să aducă o pușcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
pantalonilor când un urlet visceral zgudui pădurea, muntele și județul. Suna cam așa: - Băăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă! Am încremenit cu toții în poziții incomode, iar din codru a ieșit un gigantic urs brun, apropiindu-se cu pași iuți și supărați de noi. - Ăăăăăăăăăăăăăăăăă! urlă ursul din nou, dar mai încet. Ăăă! Ăă! Ă! Fetele o luară la fugă țipând. Logic. Am crezut mai întâi că fug în sat să aducă o pușcă sau alt fel de ajutor, dar mi-am dat seama că, de fapt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
alt fel de ajutor, dar mi-am dat seama că, de fapt, zăriseră printre copaci un pui de căprioară căruia îi curgea sânge din nas și se duseseră după el să-l panseze, să-i ia tensiunea, să-l doftoricească. Ursul se opri în fața mea și începu să gesticuleze cu labele-i uriașe, urlând la mine: - Cum îți permiți tu, bă nenorocitule, să te piși pe copacul ăsta!? E pădurea lu’ mă-ta, bă!? M-ai văzut pe mine pișându-mă în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Ă? Aud? - Scuze, am murmurat. Nu știam că... - Ce nu știai, bă boule!? Copacul ăsta, io mă scarpin de el de unșpe ani, și vii tu să te piși pe el? Dă-o-n pula mea de treabă! - Hai, bă ursule, am zis, că mai sunt și alți copaci... Ursul se înverzi la față. - Alți copaci? Alți copaci ai zis? - Cred... - No, gata, ajunge. Facem duel. Scoase din blană un pistol și se îndepărtă de mine numărându-și pașii. - Cum să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
nu știai, bă boule!? Copacul ăsta, io mă scarpin de el de unșpe ani, și vii tu să te piși pe el? Dă-o-n pula mea de treabă! - Hai, bă ursule, am zis, că mai sunt și alți copaci... Ursul se înverzi la față. - Alți copaci? Alți copaci ai zis? - Cred... - No, gata, ajunge. Facem duel. Scoase din blană un pistol și se îndepărtă de mine numărându-și pașii. - Cum să ne duelăm, când eu n-am cu ce? am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
înverzi la față. - Alți copaci? Alți copaci ai zis? - Cred... - No, gata, ajunge. Facem duel. Scoase din blană un pistol și se îndepărtă de mine numărându-și pașii. - Cum să ne duelăm, când eu n-am cu ce? am zis. Ursul scoase din blană un al doilea pistol și mi-l aruncă. - E bine? zise. - Ok, am răspuns. Între timp, Luca cotrobăia de zor într-un rucsac și Alin stătea pe gânduri. - Stai puțin, zise Luca triumfător, scoțând la iveală o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
ceea ce nu știa nici el, și nici altcineva, nici măcar Maja, era că lucrasem ani buni pentru Mossad, unde învățasem să trag cu pistolul mai acătării decât John Wayne, care-mi fusese profesor. Cu ochii închiși l-aș fi nimerit pe urs între două fire ale mustății, la alegere. Dar nu puteam spune asta nimănui. Unde mai pui că urșii stau prost cu vederea, pentru că se hrănesc greșit și din cauza asta duc lipsă de vitamina C. Dar nici asta nu puteam spune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
învățasem să trag cu pistolul mai acătării decât John Wayne, care-mi fusese profesor. Cu ochii închiși l-aș fi nimerit pe urs între două fire ale mustății, la alegere. Dar nu puteam spune asta nimănui. Unde mai pui că urșii stau prost cu vederea, pentru că se hrănesc greșit și din cauza asta duc lipsă de vitamina C. Dar nici asta nu puteam spune. I-am făcut un semn lui Luca că totul e-n regulă. El dădu din umeri și filmă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
pentru că se hrănesc greșit și din cauza asta duc lipsă de vitamina C. Dar nici asta nu puteam spune. I-am făcut un semn lui Luca că totul e-n regulă. El dădu din umeri și filmă mai departe. - Ready? zise ursul. - Go, am răspuns eu. Am ridicat amândoi pistoalele, dar Alin ne întrerupse. - Stați puțin, zise. - Ce mai e? se răsti ursul la el. - Uite care-i treaba, ursule, zise Alin, eu lucrez în marketing și am participat la mai multe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
un semn lui Luca că totul e-n regulă. El dădu din umeri și filmă mai departe. - Ready? zise ursul. - Go, am răspuns eu. Am ridicat amândoi pistoalele, dar Alin ne întrerupse. - Stați puțin, zise. - Ce mai e? se răsti ursul la el. - Uite care-i treaba, ursule, zise Alin, eu lucrez în marketing și am participat la mai multe campanii de imagine și vreau să-ți spun că faci o mare greșeală dacă te duelezi cu Alex. - Hm? Da? Ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-n regulă. El dădu din umeri și filmă mai departe. - Ready? zise ursul. - Go, am răspuns eu. Am ridicat amândoi pistoalele, dar Alin ne întrerupse. - Stați puțin, zise. - Ce mai e? se răsti ursul la el. - Uite care-i treaba, ursule, zise Alin, eu lucrez în marketing și am participat la mai multe campanii de imagine și vreau să-ți spun că faci o mare greșeală dacă te duelezi cu Alex. - Hm? Da? Ei și? Hai, ne duelăm: pe locuri, fiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
faci o mare greșeală dacă te duelezi cu Alex. - Hm? Da? Ei și? Hai, ne duelăm: pe locuri, fiți gata... Eram pregătit să-l înfrunt, dar Alin nu se dădu bătut. - Stai, stai, ascultă-mă: gândești greșit! Absolut! - De ce? întrebă ursul vădit enervat. - Pune-ți următoarea întrebare: cu ce te alegi dacă-l omori pe Alex? - Cum cu ce? Îl pedepsesc pentru că s-a pișat pe pomul meu! - Da, asta înțeleg, dar cu ce te alegi? - Cu răzbunarea! - Gândești unidimensional, ursule

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
ursul vădit enervat. - Pune-ți următoarea întrebare: cu ce te alegi dacă-l omori pe Alex? - Cum cu ce? Îl pedepsesc pentru că s-a pișat pe pomul meu! - Da, asta înțeleg, dar cu ce te alegi? - Cu răzbunarea! - Gândești unidimensional, ursule. Uite, Luca filmează duelul vostru. Care crezi că va fi reacția spectatorilor când îl vor vedea? - Nu se vor mai pișa pe copaci, zise ursul după câteva clipe de gândire. - Offf, zise Alin, nu înțelegi. Uite, să încercăm altceva: cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]