1,212 matches
-
femeile ce-au trecut de o vârstă, una critică. Dar, despre asta, poate altă dată. „Radioservice“, 11 martie 2002, ora 8,12 16. Nunta urzicilor Sintagma sintetizează o credință populară, consemnată de Simion Florea Marian, anume că după acest moment urzicile nu mai sunt bune de mâncat. Tot el spune că momentul cade de Buna Vestire. Pare-mi-se că atunci se mănâncă pește... ceva mai gustos și consistent... De fapt, momentul coincide cu Înflorirea. Credința mai relevă ceva: E vorba
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Buna Vestire. Pare-mi-se că atunci se mănâncă pește... ceva mai gustos și consistent... De fapt, momentul coincide cu Înflorirea. Credința mai relevă ceva: E vorba de o constatare, Între multele, a unui popor inteligent și fin observator. Căci urzica e, Într’adevăr, una dintre cele puține - doar 4% - plante dioice, adică cu sexele separate pe indivizi diferiți, așa ca noi. Există deci o urzică și un urzic... Care cunosc și ei suferințele dragostei, e drept Într’un fel cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
E vorba de o constatare, Între multele, a unui popor inteligent și fin observator. Căci urzica e, Într’adevăr, una dintre cele puține - doar 4% - plante dioice, adică cu sexele separate pe indivizi diferiți, așa ca noi. Există deci o urzică și un urzic... Care cunosc și ei suferințele dragostei, e drept Într’un fel cu totul deosebit, spun eu fără Însă a fi verificat dacă nu cumva carnea omului nu suferă atunci cam aceleași modificări ca și urzica; căci e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deci o urzică și un urzic... Care cunosc și ei suferințele dragostei, e drept Într’un fel cu totul deosebit, spun eu fără Însă a fi verificat dacă nu cumva carnea omului nu suferă atunci cam aceleași modificări ca și urzica; căci e ceva ce ar Încălca etica zic eu, un purtător al aceluiași păcat uman, adică un egoist, pe post de scuză... Ca orice plantă, urzica este un producător primar. Implicit, e datoare cu plata unui tribut către restul biocenozei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
verificat dacă nu cumva carnea omului nu suferă atunci cam aceleași modificări ca și urzica; căci e ceva ce ar Încălca etica zic eu, un purtător al aceluiași păcat uman, adică un egoist, pe post de scuză... Ca orice plantă, urzica este un producător primar. Implicit, e datoare cu plata unui tribut către restul biocenozei: să servească drept hrană ierbivorelor. Pentru că riscă să fie astfel exterminată, cu perișorii pișcători cu tot, se deșteaptă: Se lasă mâncată până la Înflorire, nu și mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tribut către restul biocenozei: să servească drept hrană ierbivorelor. Pentru că riscă să fie astfel exterminată, cu perișorii pișcători cu tot, se deșteaptă: Se lasă mâncată până la Înflorire, nu și mai apoi, când are de crescut „copii“. Și vedem tufele de urzici, cât gardul, ocolite de toți, iar iarba din jur rasă. Cum se apără, Într’o Natură care nu agreează agresiunea, ci pacea? Se face una cu pământul. Precum ciocârlanul ori prepelița a căror penaj imită solul. Doar că ea e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un simț infailibil, ci poate fi „umbrit“. Să exemplific cu o substanță simplă, apa. Dacă ea Își schimbă proprietățile, Începând să semene cu hidrogenul ori cu oxigenul, simțul gustativ, chemat să perceapă de pildă zahărul dizolvat, diminuează drastic. Asta face urzica, de la Înflorire și până târziu În vară: biochimismul ei se schimbă drastic orientându-se după hidrogen. Și este ignorată, evitată, ca neinteresantă, deși calitățile nutritive Îi rămân nealterate. Ar fi putut proceda ca păsările, mai precis majoritatea lor, unde masculul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ochi cu care și-a cucerit aleasa, atrage, sacrificându-se adesea, pe vânător - animal ori uman deopotrivă - departe de cuibul În care femela, modest „Îmbrăcată“, una cu pământul ori scoarța arborelui - nu ca la noi -, construiește viitorul speciei lui. Dar urzica e iubitoare. Și astfel nu doar urzica, care are grija „puiuților“, dar și urzicul, căci mai e nevoie de el la anul, trece prin aceleași transformări, „făcându-se una cu pământul“. O precauție În plus, poate o redundanță, menită a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
puiuților“, dar și urzicul, căci mai e nevoie de el la anul, trece prin aceleași transformări, „făcându-se una cu pământul“. O precauție În plus, poate o redundanță, menită a asigura perpetuarea acestui genom, la fel de egoist ca oricare altul, căci urzica e o plantă perenă prin rizomii săi. Dar justificată căci, pentru ca rizomul să odrăslească la anul, trebuie ca vara să depoziteze rezerve, implicit planta să existe acolo, la locul ei de sub Soare, nu În pântecele cuiva. Nu numai urzica face
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
medievală În „generația spontanee“, tot de la Aristotel citire: cică, din ghinda căzută În apă din stejarii de pe mal, apar rațe și gâște. Plante deci, și să tot postești... Ca și cu ciupercile, În care prevalează proteina, nu celulozica glucidă din urzici... Dar zeii n’au Întotdeauna chef să stea de vorbă cu muritorii, așa puțini câți știu să folosescă acea teonanacatl. Ei au rânduit tuturor ciupercilor o protecție, mai ales pentru că rolul lor e deosebit de important În Natură: Hrănindu-se cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fiu simplist - decât pe anahoretul care transformă acest 6 În 3, renunțând la animal. Și-l iubește și mai puțin pe acela care nici măcar nu e consecvent, și-l alternează pe 6 cu 3... deh! la coasă merge slana, nu urzicile... Se poate și aici un compromis: postul scurt dar des, acela de miercurea și vinerea... Și, totuși, voi sunteți omnivori, nu ierbivori. De altfel, ierbivor pur nici nu există: chiar și iepurele Înghite, odată cu morcovul, și un vierme... Te iert
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la combinațiile noastre culinare, dar existau două de la care nu abdicam sub nicio formă. Doar Maia știa să le combine atât de elegant în arome și să le dea consistența necesară: ștevie și spanac cu sos de lămâie și iaurt, urzici cu hrean și-aș mai adăuga aici, colarezi<footnote bucățele de cocă sau găluști de orez care se fierb în lapte footnote> cu lapte, peste care aruncam din abundență scorțișoară măcinată. Până pe la 8 ani am avut o singură plăcere
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Lopețică, se pisează mărunt, se sară binișor și se bagă în ciorapi ca să atingă tălpile picioarelor. Se bea ceai din foliolele frunzelor de siminichie, vin fiert cu sare și piper, foi de oleandru pisate, macerate în rachiu, sau ceai de urzici crăiești. Pentru ca acestea să aibă efect, bolnavul trebuie să stea la căldură. Se mai poate folosi zeama de mușețel dreasă cu unsoare și ouă. Gălbinare. Se ard crengi adunate de la nouă nuci, iar din cenușa lor se face o leșie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai puțin de o lună înaintea morții Ralucăi (la 13 august), căminarul, împreună cu fiii săi Nicu, Matei, Aglaia (căsătorită Drogli) și Harieta, împrumută suma de 1.200 galbeni (cu procent de unu și jumătate la sută pe lună) de la Gh. Urzică, împrumut pe care îl asigură cu ipoteca pe moșia sa23. b) Profesorul Ioan Drogli, soțul Aglaiei, l-a obligat pe socrul său, după moartea Ralucăi Eminovici, să-i achite zestrea promisă la căsătorie, acționându-l în judecată. Tribunalul l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Aia mi-a reamintit, ironic, că și neamul lui Œdip avea aceași meteahnă, ca semn de maximă inițiere. Ulise, în schimb, avea o cicatrice adâncă. Bucate miraculoase Aia știe să prepare o mâncare gustoasă pe care înainte n-o cunoșteam: urzici fierte, la care se adaugă suc de usturoi. Nu mi-aș fi imaginat că urzica poate fi atât de prețioasă pentru a întări oasele șubrede ale celor ca mine. După o săptămână, datorită acestei alimentații, îmi recuperez forțele. Aia surâde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de maximă inițiere. Ulise, în schimb, avea o cicatrice adâncă. Bucate miraculoase Aia știe să prepare o mâncare gustoasă pe care înainte n-o cunoșteam: urzici fierte, la care se adaugă suc de usturoi. Nu mi-aș fi imaginat că urzica poate fi atât de prețioasă pentru a întări oasele șubrede ale celor ca mine. După o săptămână, datorită acestei alimentații, îmi recuperez forțele. Aia surâde și îmi făgăduiește, precum Medeea, și alte bucate miraculoase. Cotys Cotys mi-a trimis o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
revenim gradat la activitățile zilnice. Notăm în jurnal informații despre stările, trăirile avute în timpul exercițiului, cât și despre progresele obținute comparativ cu ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI VEZICĂ URINARĂ: - crețișoară (frunze) - yin - urzica moartă (p. aeriană) - yin - tătăneasă (rădăcină) - yin - ienupar (fructe) - yang - merisor (frunze) - yang - coada calului (partea aeriană) - yang - coada șoricelului (florile) - gălbenele (florile) - plop (muguri) - pir (rădăcină) - mesteacăn (sevă) - morcov (rădăcină) - nalbă mare (partea aeriană) - plop negru (scoarță) - scorțișoară (scoarță
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
tătăneasă (rădăcină) - yin - ienupar (fructe) - yang - merisor (frunze) - yang - coada calului (partea aeriană) - yang - coada șoricelului (florile) - gălbenele (florile) - plop (muguri) - pir (rădăcină) - mesteacăn (sevă) - morcov (rădăcină) - nalbă mare (partea aeriană) - plop negru (scoarță) - scorțișoară (scoarță) - talpa gâștei (partea aeriană) - urzică (frunzele și semințele) - viță de vie (frunzele) Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de plante) în timpul exercițiilor de vizualizare și nu numai, în funcție de recomandările terapeutului dumneavoastră. Simptomele fizice ale dereglării nivelului energetic ale acestui meridian: dureri de cap, de
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
subzistență. Ei sunt specializați În funcție de zona geografică În care s-au sedentarizat, uneori vara și toamna are loc o mobilitate ridicată a populației unor comunități. În zonele de câmpie și deluroase cu păduri de foioase (silvostepă, mai ales) rromii culeg: urzici, mușețel, flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de fructe de pădure și de bureți este vândută apoi la centrele silvice specializate de achiziții sau direct trecătorilor, de pe marginea drumurilor naționale. Alți rromi, mai ales cei din categoria vătrașilor și ursarilor, Își completează veniturile Îndeletnicindu-se cu recoltarea urzicilor timpurii din pădurile de foioase (silvostepă), a grâușorului și leurdei, a efemeridelor de primăvară (ghiocei, viorele și lăcrămioare), a narciselor din zonele protejate, cum ar fi În zona Făgărașului (la Vad și Șercaia) sau la Vlăhița-Harghita. În multe cazuri aceștia
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Articolul UNIC Domnul Vasile-Radu Urzica se acreditează în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Orientala a Uruguayului. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU ---------
DECRET nr. 91 din 14 iunie 1993 privind acreditarea unui ambasador. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123627_a_124956]
-
cu domiciliul actual în Suedia, 23165 Trelleborg, Hallasvangen 19 B, cu ultimul domiciliu din România, Târgu Mureș str. Gh. Marinescu, bl. 31, ap. 32, județul Mureș. 154. Oniga Liliana Maria, născută la 16 iulie 1952 în București, România, fiica lui Urzica Neculai și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1190 Viena, Weinberggasse 69/5/4/16, cu ultimul domiciliu din România, București, calea Giulești nr. 52, bl. 3, et. 7, ap. 99, sectorul 6. 155. Dumitrescu Mihăiță, născut la 12 iunie
HOTĂRÂRE nr. 7 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
cu domiciliul actual în Germania, Herne, Vinckestr. 18. 33. Dinescu Elenă, persoana fără cetățenie, născută la 25 mai 1926 în localitatea Valea Teancului, județul Buzău, România, fiica lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Baden-Baden, Schutzenstr. 4. 34. Urzica Florian, cetățean german, născut la 19 noiembrie 1949 în București, România, fiul lui Radu și Florica, cu domiciliul actual în Germania, Saarlouis, Industriestr. 27. 35. Toncu Chiriță Adriana, cetățean canadian, născută la 10 decembrie 1955 în Constantă, județul Constantă, România
HOTĂRÂRE nr. 585 din 26 octombrie 1993 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122169_a_123498]
-
Articolul UNIC Domnul Vasile-Radu Urzica se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Orientala a Uruguayului. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU RADU VASILE ------
DECRET nr. 388 din 10 noiembrie 1998 privind rechemarea unui ambasador. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122199_a_123528]
-
fondurile europene primite pentru integrarea țiganilor. Condamnăm la țigani, ca și la români, și la alte etnii, ce este de condamnat: ciordeala, șmecheria, sustragerea de la orice obligație față de stat, opacitatea la instruire, la școală, spiritul gregar, de turmă, înmulțirea prin urzici și pe sub garduri și multe altele care-i individualizează și detașează în peisajul social. Pentru o bună parte dintre ei, este greu de înțeles că, pentru a primi de la stat, trebuie să și dai. Așa cum am mai spus, pentru situația
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]