1,078 matches
-
revista modernă budapestană Uj Kultura, dir. Gero Bela și Dekany Istvan”, unde „regăsim numele marelui poet maghiar exilat Kassak Lajos și ale tuturor artiștilor unguri refugiați la Viena în jurul revistei Ma”. De asemenea — o altă publicație maghiară din afara teritoriului Ungariei, „Ut, revistă revoluționară maghiară, apare la Novisad (Jugoslavia). Director: Csuka Zoltán”. Pe pagina a doua a numărului 49, un poem al lui Ion Vinea („Gamă“) este dedicat „Lui Támas Aladár”. Pe cealaltă pagină — o „cronică muzicală” semnată de Jacques G. Costin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să (re)trăiască neîntrerupt, un vis într-un alt vis, într-un alt vis etc., schimbându-și doar măștile ("alte guri, aceeași gamă", Eminescu) și ascultând fascinați /seduși, cântecul de sirenă al începutului, identificat cu suprema iluzie: libertatea umană. Initium ut esset homo creattus est pentru ca începutul să se producă a fost creat omul. Acest început continuu este garantat de fiecare nouă naștere; el este de fapt fiecare om /generație, lasă să se înțeleagă, în spiritul lui Augustin, autorul enigmaticii scriituri
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
prudență. Ridicînd atunci din umeri, dădu drumul la rest: - Tovarăși, așa scrie aici! Discuțiile debutau nehotărît. Primii la cuvînt se grăbeau deputații țiganilor care se cîrîiau unul pe altul. - To’arăși! declara cel dintîi. Rifiratul a fost bun: a a’ut și partea pozitivă, a a’ut și partea negativă, dar o problemă vreau eu, to’arăși, să ridic: de ce întîrzie to’arășu’ Molotac totdeauna la ședință?! Cu proxima ocazie, Molotac întorcea moneda lui Janoro. Pe la miezul nopții cînd toată lumea picotea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
drumul la rest: - Tovarăși, așa scrie aici! Discuțiile debutau nehotărît. Primii la cuvînt se grăbeau deputații țiganilor care se cîrîiau unul pe altul. - To’arăși! declara cel dintîi. Rifiratul a fost bun: a a’ut și partea pozitivă, a a’ut și partea negativă, dar o problemă vreau eu, to’arăși, să ridic: de ce întîrzie to’arășu’ Molotac totdeauna la ședință?! Cu proxima ocazie, Molotac întorcea moneda lui Janoro. Pe la miezul nopții cînd toată lumea picotea, unii suflînd greu cu capul între
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
29) "Republicile și principii cu adevărat puternici nu-și cumpără aliații cu bani; îi atrag doar prin curajul și reputația forțelor lor." (II, 30) "Soarta, a spus istoricul Titus Livius, n-a vrut ca romanii să trăiască răscumpărați cu aur." (Ut Romani auro redempti non viverenf) (II, 30) " Într-adevăr, acolo unde înțelepciunea și curajul sînt lipsite de forță, trebuie ca destinul să-și arate puterea; iar cum soarta este neașezată și schimbătoare, republicile și statele care stau sub influența ei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu prisosință, dar mândri a este și a noastră, cei din comună, pentru că avem printre intele ctualii de valoare și un academician - primul din Gugești. Omagiile noastre, domnule academician. Pentru acest domeniu, pe care îl slujiți cu dăruire ați av ut c hemare, vocație. Dintre ceilalți membrii ai familiei Toma numai Dv. ați fost chemat de Divinitate să urcați treptele desăv ârșirii. Credința mea este că Irimia Toma, bunicul dvs., care a fost un om deosebit, vă ajută cu duhul său
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
anii întunecoși, i-au făcut inspecții corporale de natură să-i știrbească personalitatea. Vorbele sale despre personalități ale medicinii, precum prof.Vlad Voiculescu, N.Oblu, Pendefunda, Pol ingh er, Oprișan, acad. C. Aresni dar și despre cei care au țin ut t rează Societatea Culturală „Vinerea” de la el din sat, din Ardeal, prof. Vasile Herlea, licențiat în teologie și filologie, prof. Coriolan P. Simedru. licențiat în științele naturale și geografie, prof. Emil Herlea etc. sunt un omagiu adus omului, în ge
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
teritorială a României. În cele din urma, însăși forțele Internaționale slăbite ajută direct Rusia ca prin Convenția de la 4 aprilie 1877 și Congresul de la Berlin din 1878 să i accepte R usiei reocuparea în întregime a provinciei romanești dintre Pr ut și Nistru. Revoluția de la 1905-1907 din Basarabia, mișcarea națională a populației românești din anii 1918 le-au trăit și Pogăneștii. Ca de altfel și perioada de după ultimatul dat Guvernului României la 26 iunie 1940 de G uvernul URSS, când străvechiul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
artistice din 1923. Interesul său pentru știință este și mai mult sporit când, la Iași, ca magistrat este chemat să suplinească catedra de drept. El se consacră cu pasiune studiului dreptului roman și studenții cari la Iași, l au av ut profesor, puteau să mărturisească cum lecțiile lui se disti ngeau prin claritatea expunerii și prin frumusețea stilului. Același lucru îl pot mărturisi cele două volume de Rechizitori i pe car e le-a ținut ca prim-procuror la Trib. Ilfov
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din Bârlad, unde mi-am făcut studiile Din primele venituri ale acestui fond destinat pentru premii sau burse elevilor distinși dar săraci ai Liceului «Codreanu» din Bârlad — elevi recomandați de Consiliul profesoral al Liceului, — se vor alcătui la î ncep ut trei premii, cu următoarele denumiri: I. Premiul Profesor Ion Pop escu. II. Premiul Profesor Ștefan Neagoe și al III-lea: Premiul Profesor G. Ghimbășeanu, cu indicația: donațiunea C. Hamangiu, aceasta, în amintirea pioasă a celor mai buni profesori ai mei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
13 apartamente, București, str. Țepeș Vodă 56; 25. 2216. Diculescu Andrei, 5 apartamente, București, Calea Moșilor 278. 2217. Dimitrescu Lucian, 2 apartamente, București, str. Dimitrie Onciul 14; str. Eugenia Statescu 7. 2218. Daniil Dumitru, 8 apartamente, București, str. Logofătul Ț��ut 13. 2219. Dona Ion, 7 apartamente, București, str. Albă Iulia 19, str. Bella Brainer 90. 2220. Dinuliu Petre, 3 apartamente, București, str. Trifoi 21. 2221. Dobrovici Beatrice, 2 apartamente, București, Calea Călărași 5. 2222. Dumitrescu Ionel, 13 apartamente, București, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
din arhiva Chiriachița și Traian Popescu, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Ion Cristofor); Ion Caraion, Scrisori către Nicolas Catanoy, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Lucian Strochi, O ingenuă - Maria Pal, „Asachi”, 2000, 133; Adrian Țion, Ut pictura poesis, „Cetatea culturală”, 2000, 10; Ion Cristofor, Sintaxa ambiguității, TR, 2001, 5-6; Ion Cristofor, Poezia ca „joc al căutării”, „Cetatea culturală”, 2001, 10; Florin Rogojan, „Străpuns de negăsire”, ST, 2001, 7-8; Marian Barbu, Ferestre deschise, CNT, 2001, 36; Marian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
op rie As ig ur ar e im pr im at e in te rn e. Co nt in ui ta te fu nc țion ar e or ga ni za ție De fe ct ar e m ași ni Ut ila je uz at e fiz ic și m or al Co nd uc ăto ru l tip og ra fie i R R In tre ru pe ri ale ac tiv ităț i i R· R El im in
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ar elo r pr in m ijlo ac e ele ct ro ni ce 4. Co m pa rti m en t t ra ns po rt Se cu rit at e ac tiv e Ta m po năr i Ut iliz ar e fre cv en tă p e tra se e ag lo m er at e c u ca ro sa bi l in ad ec va t Șo fe ri M R M· R Tr an sf
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ațio na le ac ce pt at e î n Un iu ne a E ur op ea nă 1.1 . N et ra ta re a pr in cip ale lo r ele m en te d e no ut at e a păr ut e î n ac tiv ita te a d e a ud it in te rn Ne co ns ul ta re a pe rio di că a t ut ur or su rs elo
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
pt at e î n Un iu ne a E ur op ea nă 1.1 . N et ra ta re a pr in cip ale lo r ele m en te d e no ut at e a păr ut e î n ac tiv ita te a d e a ud it in te rn Ne co ns ul ta re a pe rio di că a t ut ur or su rs elo r d e in fo
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
en te d e no ut at e a păr ut e î n ac tiv ita te a d e a ud it in te rn Ne co ns ul ta re a pe rio di că a t ut ur or su rs elo r d e in fo rm ar e Da ni el Vo in ea S R SR Co ns ul ta re a se m es tri ală a su rs elo r d e
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
e ac țiu ne ca re ar tre bu i s ă fi e a vu te în ve de re p en tru im pl em en ta re a ele m en te lo r d e no ut at e Ne se siz ar ea ce lo r m ai po tri vit e m od ali tăț i d e im pl em en ta re a ele m en te lo r d e no ut
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ut at e Ne se siz ar ea ce lo r m ai po tri vit e m od ali tăț i d e im pl em en ta re a ele m en te lo r d e no ut at e Da ni el Vo in ea M SM An ali za im pl em en tăr ii î n pr ac tic ă Su pe rv iza re a șef ul ui d e s er vic iu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
op rie As ig ur ar e im pr im at e in te rn e. Co nt in ui ta te fu nc țion ar e or ga ni za ție De fe ct ar e m ași ni Ut ila je uz at e f izi c și m or al Co nd uc ă to ru l tip og ra fie i R R In tre ru pe ri ale ac tiv ităț ii R· R El im
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ul ar elo r p rin m ijlo ac e ele ct ro ni ce 4. Co m pa rti m en t tra ns po rt Se cu rit at e a ct ive Ta m po năr i Ut iliz ar e fre cv en tă pe tr as ee ag lo m er at e cu ca ro sa bi l in ad ec va t Șo fe ri M R M· R Tr an sf er 31
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de l�histoire (Gallimard, Paris, 1938). �n Introducere �n sociologie (Editură Universit??îi �Alexandru Ioan Cuza� Ia?i, 1993) am ar?tat c? refacerea istoriei disciplinei noastre este o �ntreprindere anevoioas? ?i ea poate fi realizat? �n variate moduri: c?ut�nd printre autori ?i scrierile lor că ?i cum am fi �ntr-un muzeu (imaginar) �n care lucr?ri, autori, acte, fapte stau că pe etajere, ca �n vitrine, ?i li se schimb? din c�nd �n c�nd etichetele de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
statute). Dup? Unirea Principatelor, Independen?? ?i Marea Unire starea de spirit �ntreprinz?tor a prins s? se nasc?, noi speran?e re-n?scute au �ntre?inut elanul �ntreprinz?torilor din economie, politic? ?i cultur?. Dac? ar fi s? c?ut?m ?i la noi o �v�rst? de aur� a sociologiei rom�ne?ți, am afla-o �n perioadă interbelic?. Ar fi de ajuns s? semnal?m recunoa?terea ei internă?ional? , amintind c? �n 1939 ar fi trebuit s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
realiza, dup? el, f?r? adeziunea participan?ilor con?tien?i de propria lor realitate social?. Saint-Simon nu era departe de a crede c?, gra?ie industriei, pentru prima dat? �n istorie, societatea va deveni cu adev?raț uman? c?ut�nd s? satisfac? nevoile colective. Cu toate c? opera �i este stufoas? ?i repetitiv?, importan?a ei nu trebuie subestimat?, din cel pu?în patru motive: � Saint-Simon predic? deschis �n favoarea constituirii unei ?tiin?e a omului, la fel ca
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
C�teva luni mai ț�rziu este constr�ns s? demisioneze sub presiunea lui Ludovic Bonaparte care pretindea s? conduc? ?ara dup? bunul plac. �n urma loviturii de stat din 1851, Tocqueville se retrage definitiv din via?a politic?. C?ut�nd s? extrag? �nv???minte de pe urma evenimentelor la care a participat, el a �nceput un vast studiu asupra sistemului feudal ?i asupra Vechiului Regim, r?școlind fondurile arhivelor din Tours. A publicat o prim? schi?? a acestui studiu sub titlul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]