84,003 matches
-
concret din munca prestată de salariatul temporar. Agentul de muncă temporară este numai o persoană juridică, pe care Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale l-a autorizat să încheie contracte de muncă temporară cu salariații temporari, pentru a-l servi pe utilizator cu punerea la dispoziția sa a salariaților temporari care au încheiat contractul de muncă temporar. Această reglementare rezultă din Directiva Parlamentului European și a Consiliului Europei din anul 2008, în baza căreia, în anul 2011, Guvernul României a dat Hotărârea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
încheiat contractul de muncă temporar. Această reglementare rezultă din Directiva Parlamentului European și a Consiliului Europei din anul 2008, în baza căreia, în anul 2011, Guvernul României a dat Hotărârea nr. 1256 privind înființarea și funcționarea Agentului de muncă temporară. Utilizatorul poate fi o persoană fizică sau juridică, care este îndrituit, potrivit legii, să apeleze la agenții de muncă temporară pentru a-i pune la dispoziție un salariat de muncă temporară, altul decât cel al cărui contract de muncă este suspendat
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
pune la dispoziție un salariat de muncă temporară, altul decât cel al cărui contract de muncă este suspendat ca urmare a participării la grevă. Misiunea de muncă temporară este perioada de timp în care salariatul temporar este pus la dispoziția utilizatorului, pentru executarea unei sarcini temporare și precise. Durata misiunii precise nu poate fi mai mare de 24 de luni, doar dacă se prevăd în mod expres în contractul de muncă temporară condițiile de prelungire a duratei misiunii care, oricum, nu
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
24 de luni, doar dacă se prevăd în mod expres în contractul de muncă temporară condițiile de prelungire a duratei misiunii care, oricum, nu poate depăși o perioadă de 36 de luni. Atunci când agentul de muncă temporară pune la dispoziția utilizatorului un salariat care este angajat prin contract de muncă temporară, se încheie între ei un contract de punere la dispoziție a salariatului care, printre altele, potrivit art. 91 din Codul muncii, va cuprinde: durata misiunii, locul executării misiunii, programul de
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
potrivit art. 91 din Codul muncii, va cuprinde: durata misiunii, locul executării misiunii, programul de lucru, echipamentul de protecție și de muncă, valoarea comisionului de care beneficiază agentul de muncă și remunerația la care are dreptul salariatul, condițiile în care utilizatorul poate refuza salariatul ce a fost pus la dispoziție etc. În ceea ce privește contractul de muncă temporară este de precizat că el se încheie în scris între agentul de muncă temporar și salariatul temporar, conținând, pe lângă datele din contractul de muncă pe
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
la dispoziție etc. În ceea ce privește contractul de muncă temporară este de precizat că el se încheie în scris între agentul de muncă temporar și salariatul temporar, conținând, pe lângă datele din contractul de muncă pe termen determinat, misiunea și durata ei, sediul utilizatorului, cuantumul și modalitățile de remunerare a salariatului temporar. Încetarea contractului de muncă temporar are loc la data terminării misiunii sau data la care utilizatorul renunță la serviciile sale, înainte de încheierea misiunii. Salariul se negociază de către salariatul temporar direct
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
temporar, conținând, pe lângă datele din contractul de muncă pe termen determinat, misiunea și durata ei, sediul utilizatorului, cuantumul și modalitățile de remunerare a salariatului temporar. Încetarea contractului de muncă temporar are loc la data terminării misiunii sau data la care utilizatorul renunță la serviciile sale, înainte de încheierea misiunii. Salariul se negociază de către salariatul temporar direct cu agentul de muncă temporară și nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe țară, din care agentul reține și achită toate
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
Un aspect conflictual care se poate ivi și poate duce la soluționarea lui prin mediere îl reprezintă și cel legat de neplata de către agentul de muncă temporară a salariului și a impozitelor la buget, la data scadenței. În această situație, utilizatorul va plăti în locul agentului sumele respective și acționează pe cale de regres împotriva agentului de muncă temporară, subrogându-se în drepturile salariatului temporar. Despre perioada de probă (termenul de încercare) În vederea angajării definitive a salariatului pe post, angajatorul (utilizatorul) poate solicita
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
această situație, utilizatorul va plăti în locul agentului sumele respective și acționează pe cale de regres împotriva agentului de muncă temporară, subrogându-se în drepturile salariatului temporar. Despre perioada de probă (termenul de încercare) În vederea angajării definitive a salariatului pe post, angajatorul (utilizatorul) poate solicita un timp de probă pentru a se convinge de calitățile și modul de adaptare a salariatului la locul de muncă, cât și de randamentul în muncă a acestuia, iar acesta din urmă de posibilitatea adaptării la condițiile de
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
de probă pentru a se convinge de calitățile și modul de adaptare a salariatului la locul de muncă, cât și de randamentul în muncă a acestuia, iar acesta din urmă de posibilitatea adaptării la condițiile de muncă pe care angajatorul (utilizatorul) i le oferă. Deci, proba se instituie în favoarea fiecărei părți contractante sau a ambelor părți și se inserează în contractul de muncă temporar. De fapt, potrivit art. 98 alin. 1, utilizatorul răspunde, pe parcursul realizării misiunii de probă de către salariat
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
posibilitatea adaptării la condițiile de muncă pe care angajatorul (utilizatorul) i le oferă. Deci, proba se instituie în favoarea fiecărei părți contractante sau a ambelor părți și se inserează în contractul de muncă temporar. De fapt, potrivit art. 98 alin. 1, utilizatorul răspunde, pe parcursul realizării misiunii de probă de către salariat, de asigurarea condițiilor de muncă pentru salariatul temporar, conform legii. Perioada de probă nu poate dura peste limitele prevăzute în art. 97 din Codul muncii. La încetarea misiunii, salariatul temporar poate
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
realizării misiunii de probă de către salariat, de asigurarea condițiilor de muncă pentru salariatul temporar, conform legii. Perioada de probă nu poate dura peste limitele prevăzute în art. 97 din Codul muncii. La încetarea misiunii, salariatul temporar poate încheia cu utilizatorul un contract individual de muncă. Durata misiunii efectuate se ia în calcul la stabilirea drepturilor salariale și altele. Concedierea salariatului temporar înainte de termenul din contract, pentru alte motive decât cele disciplinare, conduce la obligativitatea agentului de muncă de a răspunde
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
într-un conflict de muncă sunt. 1. Salariatul sau orice persoană care are un drept sau o obligație izvorâte dintr-un contract de muncă (individual sau colectiv), lege sau Codul muncii; 2. Angajatorii, persoane fizice sau juridice, agenții de muncă, utilizatorii și alte persoane care prestează sau beneficiază de o muncă ce se desfășoară după prevederile Codului muncii; 3. Sindicatele și patronatele care apără drepturile individuale și colective ale salariaților; 4. Alte persoane fizice sau juridice chemate în temeiul drepturilor izvorâte
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
ocupării forței de muncă și formării profesionale continue și proiecte de acte normative, norme metodologice și reglementări În domeniul ocupării forței de muncă, formării profesionale. De asemenea, actualizează manualul Clasificarea ocupațiilor din România, conform Procedurii de actualizare, la propunerile diferiților utilizatori și Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe de formare profesională finalizate cu certificate de calificare; Pentru o uniformizare a acțiunii statului coordonează elaborarea, implementarea și monitorizarea Planului național de acțiune pentru ocuparea forței de muncă și stabilește indicatorii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă și Planul național de formare profesională, inițiate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă; 18. colaborează cu alte ministere și instituții la elaborarea Cadrului național al calificărilor din România; 19. actualizează Clasificarea Ocupațiilor din România, la propunerile diferiților utilizatori, precum și Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe de formare profesională finalizate cu certificate de calificare; 20. coordonează sistemul național de asistență socială În conformitate cu responsabilitățile stabilite prin legislația În domeniu; 21. promovează parteneriatul public-privat În aplicarea programelor și proiectelor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
coordonează activitățile de mediere regionale, plasate la fiecare direcție regională, care primesc și analizează reclamațiile. Mediatorul național este subordonat mediatorului Republicii. El prezintă anual un raport În care se formulează propuneri pe care le consideră de natură să amelioreze funcționarea utilizatorilor de servicii. Acest raport este transmis ministrului responsabil cu Ocuparea Forței de Muncă, Consiliului Național al Ocupării Forței de Muncă și Mediatorului Republicii. Cererile care implică Guvernul, o autoritate locală, o instituție publică sau orice altă organizație, cu o misiune
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
să o Îmbrace diferitele contracte de muncă Încheiate și care stau la baza desfășurării raporturilor juridice de muncă. Așa cum am amintit deja caracterul participativ al acestei piețe este dat de prezența, În acest spațiu, nu doar a prestatorilor și a utilizatorilor de forță de muncă, ci și a statului care elaborează norme juridice În domeniu. Statul stabilește momentul și situațiile În care trebuie să Înceapă și să se desfășoare negocierile colective. Aceste norme sunt imperative iar nerespectarea lor atrage sancționarea celor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
noastră se compune din subsisteme ce includ bibliotecile (publice, universitare, școlare, specializate), centrele de documentare (dintre care cele mai recent create sunt centrele de informare și documentare școlare și cele de informare comunitară) și are ca scop principal facilitarea accesului utilizatorilor la informație. Arhivele fac și ele parte din sistem, chiar dacă își organizează fondurile după originea lor. Uneori ne este greu privim unitar aceste forme instituționale diverse ca mod de funcționare și gestionare a resurselor info documentare. Credem că separările dintre
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
diverse ca mod de funcționare și gestionare a resurselor info documentare. Credem că separările dintre ele există, în primul rând, datorită mentalităților învechite și lipsei de comunicare, fiindcă, în esență toate își centrează activitatea pe informație și document, pe deservirea utilizatorilor, pe păstrarea documentelor și transmiterea cunoștințelor spre generațiile viitoare. Barierele dintre biblioteci, centre de documentare și arhive nu sunt insurmontabile, iar în contextul globalizării ne vom obișnui să le acceptăm „fără frontiere”. Globalizarea este susținută și accentuată de dezvoltarea noilor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
documentelor, precum și de clasificare a descrierilor obținute. 5. Ce este documentarea? R: Documentarea este ansamblul tehnicilor privind adunarea și prelucrarea permanentă și organizată a informațiilor specializate aflate în seriale, rapoarte, alte documente în vederea stocării, regăsirii și diseminării lor în rândul utilizatorilor. 6. Ce este bibliofilia? R: Bibliofilia este domeniul care se ocupă cu toate aspectele teoretice și practice privind colecționarea și conservarea cărților rare și / sau prețioase. 7. Ce este informatica? R: Informatica este știința prelucrării automatizate a informației cu ajutorul calculatorului
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
documente specifice de importanță deosebită pentru identitatea culturală și națională; Ø alte atribuții specifice potrivit Statutului Academiei Române și regulamentului propriu de organizare și funcționare. Biblioteci universitare Bibliotecile universitare sunt biblioteci de drept public sau de drept privat, care au ca utilizatori principali studenții, cadrele didactice și cercetătorii din instituțiile de învățământ superior. Din categoria bibliotecilor universitare fac parte: Ø bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanță națională, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educației și Cercetării, finanțate de către
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
juridice care le tutelează. Biblioteci publice Bibliotecile publice sunt biblioteci de drept public sau privat, destinate tuturor membrilor unei comunități locale ori zonale. Bibliotecile publice asigură egalitatea accesului la informații și la documentele necesare informării, educației permanente și dezvoltării personalității utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenență politică, religie ori naționalitate. Din categoria bibliotecilor publice fac parte: Ø Biblioteca Metropolitană București; Ø bibliotecile județene; Ø bibliotecile municipale și orășenești; Ø bibliotecile comunale. Biblioteca Metropolitană București, succesoare a
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
din bugetul anual al instituțiilor de învățământ de stat sau privat în cadrul cărora funcționează. COLECȚIILE ÎN STRUCTURILE INFO DOCUMENTARE SELECȚIA ȘI ACHIZIȚIA DOCUMENTELOR 34. Care sunt obiectivele unei structuri infodocumentare? R: Constituirea, completarea, reînnoirea colecțiilor, dar și punerea la dispoziția utilizatorilor a acestora sunt obiectivele principale ale unei structuri info-documentare (bibliotecă/centru de informare și documentare CDI), în jurul cărora se desfășoară întreaga activitate a instituției. 35. Menționați principiile generale ale unei politici de achiziție. R: Principiile generale ale unei politici de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
desfășoară întreaga activitate a instituției. 35. Menționați principiile generale ale unei politici de achiziție. R: Principiile generale ale unei politici de achiziție Ø Obiective documentare Achiziția înseamnă completarea fondului existent cu alegerea din producția documentară a ceea ce vine în sprijinul utilizatorilor, îmbogățind patrimoniul. Calitatea informației va fi un punct de referință între colecție, nivel de cunoștințe, producție documentară, nivel de priorități acordat de către o structură info-documentară Ø Colecțiile structurilor info-documentare sunt un ansamblu, un sistem coerent, viu, original, specific fiecărei instituții
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
instituției documentare. 36. Ce este achiziția? R: Achiziția este un procedeu de obținere a documentelor. 37. Ce se înțelege prin selecția documentelor? R: Selecția documentelor este operația intelectuală făcută de o persoană competentă într-un anumit domeniu, în colaborare cu utilizatorii. Achiziția și selecția documentelor sunt două operații complexe care dau posibilitatea creării și menținerii fondului documentar la standarde înalte, propuse, reușindu-se adecvarea la cerințele utilizatorilor, sau împlinirea dezideratelor, și, uneori, a ambițiilor și orgoliilor profesionale. 38. Enumerați criteriile de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]