1,700 matches
-
Calea Victoriei, 55; Feldstein, M., Calea Victoriei, 92; Graeve, F., Calea Victoriei, 40; Haimann, I., Calea Victoriei, 74; Ionițiu, frații, str. Lipscani, 27 și str. șelari 18 și 20; Margulies, Joseph M., specialități de papetărie, Calea Victoriei, 15; Nicolescu, V., Calea Victoriei, 37; Pinath, I.S., Calea Văcărești, 33; Rainișteanu, J., librărie modernă, Calea Victoriei, 28; Socec & Cie., hârtie en gros și en détail, furnituri de birou etc., Calea Victoriei, 7; Steinberg, magazin special de papetărie, str. Carol I, 40; Szölösy, J., Calea Victoriei, 40; Wortmann, J., Librărie și papetărie cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Boicescu, A., doctor în medicină al Facultății din Paris, medic secundar la Spitalul de copii, str. Colței, 70; Brânză, D., profesor la Facultate, str. Fântânei, 14; Braunstein, J., str. Decebal, 20; Buicli, Ch., str. Corabia, 9 bis; Butărescu, M., Calea Văcărești, 160; Butate, N., str. Pensionat, 5; Calinderu, N., doctor al Facultății din Paris, fost intern al spitalelor, medic-șef al Spitalului Brâncovenesc, membru al Consiliului Medical Superior, membru al Societății antropologice din Paris, vicepreședinte al Societății medicale din București, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ștefan cel Mare, str. Academiei, 37; Marinescu, I., str. știrbei-Vodă, 10; Naum, C.N., str. Sf. Apostoli, 42 și str. Carol I, 4; Neuwirth (sala Cosman), str. știrbei Vodă, 7; Paraschivescu, L., Calea Victoriei, 42 și str. știrbei-Vodă, 9; Petrescu, G., Calea Văcărești, 65; Petrovici, A., Calea Victoriei, 96; Pisica Albă, str. Episcopiei, 4; Pohl, B., str. Brezoianu, 10; Rașca, grădină-șantan, str. Academiei, 27; Rați, An., str. știrbei-Vodă, 10; Restaurant Concordia, str. Smârdan, 51; Restaurant Internațional (Stiefler), restaurantul Hotelului Union, bucătărie franceză, vinuri alese
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fi trebuit să primească de la 1868 la 1880, dar pe care o refuzase atunci. La sfârșitul lunii mai, C.A. Rosetti trimise lui Vasile Boerescu, ministrul Afacerilor Streine, o scrisoare în care îi spune cum că cel din urmă dintre Văcărești, poetul Văcărescu, i-a încredințat sabia lui Tudor Vladimirescu. Rosetti spune în scrisoarea sa că astăzi această sabie nu poate fi decât a națiunii, de aceea o încredințează ministrului spre a o depune în Muzeul național. Vasile Boerescu a mulțumit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
colonel Dabija, ministrul de Lucrări Publice, d. Cariagdi, primarul Capitalei, alte notabilități și un foarte numeros public. Serviciul divin și toată solemnitatea s-a săvârșit într-un pavilion înălțat pe axa proiectată a Dâmboviței, aproape de podul de fier de pe Calea Văcărești, lângă fântâna apelor zise „apele de la Văcărești“. Apoi în față erau tribunele pentru invitați. După discursul primarului și răspunsul Domnitorului, primarul prezentă Domnului o lopată cu care acesta, făcând câțiva pași înainte, ridică o cantitate de pământ. Lumea izbucni în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Cariagdi, primarul Capitalei, alte notabilități și un foarte numeros public. Serviciul divin și toată solemnitatea s-a săvârșit într-un pavilion înălțat pe axa proiectată a Dâmboviței, aproape de podul de fier de pe Calea Văcărești, lângă fântâna apelor zise „apele de la Văcărești“. Apoi în față erau tribunele pentru invitați. După discursul primarului și răspunsul Domnitorului, primarul prezentă Domnului o lopată cu care acesta, făcând câțiva pași înainte, ridică o cantitate de pământ. Lumea izbucni în urale și imediat lucrătorii, înșiruiți pe amândouă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Apoi erea contrabanda organizată pe o scară întinsă. Bucureștiul, având o rază foarte întinsă și foarte multe locuri deschise sau mascate cu vii, paza era extraordinar de grea. În special era greu de tot de păzit extremitățile Capitalei dinspre Vitan, Văcărești, Bellu etc. Pe vremea aceea erau cartiere întregi care trăiau de pe urma contrabandei, în special de pe urma contrabandei spirtului. Fiindcă spirtul era un articol foarte sus taxat - 7 lei la decalitru. în înțelegere cu fabricanții, ale căror fabrice erau instalate afară din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sumă. Eram bănuiți că am primit bani de la Clubul conservator. Lahovary știa bine că eu nu eram conservator, dar avea în contra mea motive de ordin intim ca să spuie o mică obrăznicie. După anchetă suntem urcați în dubă și conduși la Văcărești. Eram înăuntru cinci: Costică Rădulescu, Ion Iancovescu, Vasile Cârlova, Gogu Florian și cu mine. În jurul dubei galopau jandarmii călări. De teama manifestațiilor stu dențești am fost conduși pe cheiurile Dâmboviței. Costică Rădulescu, care era o natură de farsor, s a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Costică Rădulescu, care era o natură de farsor, s a văicărit în tot timpul parcursului stând cu gura la crăpătura dubei și strigând: — Săriți, fraților, că ne omoară! Săriți de ne scăpați!... Suntem studenți români!... etc. În sfârșit, ajungem la Văcărești. Duba e descuiată, suntem scoborâți. Unul câte unul sărim sprinten, afară de Rădulescu, care, făcând pe mortul, urmează să se vaite și este dus pe mâini! Poarta Văcăreștilor se deschide!... Și intrăm... în cea dintâi curte vedem o mare desfășurare de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și, cu arma la mână, d. director și d. gre fier Luca Manovici. Acesta, un tip despre care voi mai vorbi. De ce această desfășurare de forțe militare? Iată ce se întâmplase: Nu știu prin ce mijloc de comunicare, deținuții de la Văcărești aflaseră că în București studenții au făcut revoluție și se mai aflase că o mare parte din aceștia, fiind arestați, vor fi aduși la închisoare. Și deținuții erau hotărâți ca, în momentul în care studenții vor intra pe poarta Văcăreștilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
arestat? El spunea că a venit să ne ție de urât și că a fost introdus pe furiș de directorul pe care îl cunoștea bine. Însă unii îl bănuiau de spionaj. Adică l-am bănuit toți, fiindcă aducerea lui la Văcărești și instalarea în a doua cameră, împreună cu prietenii noștri, era făcută ca să fie bănuită. Am stat 5 zile în temniță. Dar ce temniță veselă!... Fruntașii partidului conservator în cap cu prințul Gheorghe Bibescu ne-au trimis imediat sumedenie de bunătăți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu vin, duzini de butelii cu șampanie. La ora dejunului și la ora prânzului o mare masă era întinsă în camera mea - fiindcă erea cea mai mare - și aci mâncam cu toții, plus doi militari condamnați cari-și făceau osânda la Văcărești, plus Luca Manovici, prieten al nostru, al tutulora. Am spus că Luca Manovici erea un tip. Foarte inteligent, foarte isteț, foarte boem, foarte original, dar și foarte vițios. Nu făcea sat nicăieri, ori în ce slujbă erea numit nu trecea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ale detențiunii au fost de mult constatate. Întemnițarea celulară dezorganizează sistemul nervos, topește energiile, sleiește puterea de rezistență a voinței. Chiar o întemnițare de scurtă vreme și în condițiuni de cvasilibertate lasă urme. Numai după cinci zile de ședere la Văcărești, când am ieșit pe Calea Victoriei eream parcă străini între străini. în urma scandalului din Piața Teatrului, am fost destituit de la primărie. Primarul, Nicolae Fleva, cunoscutul tribun al poporului - titlu ce i se da mai mult în zeflemea - nu mă avea la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
al acestei instituții a fost ales profesorul de matematici Nicolae Chirilov, un boem incorigibil și un temperament nedisciplinat.* Secretar fusese ales Luca Manovici. Luca Manovici, prieten cu cei mai mulți dintre noi, n-a mai putut trăi închis cu slujba lui la Văcărești, după ce am plecat. Spiritul revoltat al nostru convenea de minune naturii lui fără disciplină, de aceea, cum am plecat noi, a plecat și el. A venit după noi - deși era sărac lipit - și s-a instalat la Cafeneaua Regală, ținută
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un debut, coane Mihalache, dar nu puteți tăgădui că n-are talent. Kogălniceanu se întoarse brusc către Costică Arion și, cam răstit: — Domnule Arion, să știi de la mine un lucru: Nicăieri n-ai să găsești mai mult talent ca la Văcărești. Toată lumea a rămas tăcută! D-abia câteva zâmbete. Erea o vorbă care lăsa locul cugetării. A doua zi Camera a acordat un lung concediu tânărului deputat de Brăila, Alexandru Djuvara, care făcuse la Paris studii de pictură și care se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Duduia era la familia ei. Mihai și tatăl său văd filmul Invitație la fericire cu Irene Dune și Fred Mac Murray. Miercuri, 13 martie. Mihai, colegii de clasă și profesorii, sub conducerea profesorului de Drept, I. V. Gruia, vizitează Penitenciarul Văcărești. A fost întâmpinat de G. Păcuraru, procurorul general al Curții de Apel, și Ion Deleanu, directorul general al închisorilor. Întâi, au vizitat Mânăstirea Văcărești, apoi atelierele, spitalul și diferite secțiuni ale închisorii. Pretutindeni, Mihai a primit explicații și s-a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mihai, colegii de clasă și profesorii, sub conducerea profesorului de Drept, I. V. Gruia, vizitează Penitenciarul Văcărești. A fost întâmpinat de G. Păcuraru, procurorul general al Curții de Apel, și Ion Deleanu, directorul general al închisorilor. Întâi, au vizitat Mânăstirea Văcărești, apoi atelierele, spitalul și diferite secțiuni ale închisorii. Pretutindeni, Mihai a primit explicații și s-a informat asupra soartei deținuților. Vizita a durat o oră și jumătate. Sâmbătă, 16 martie. Masa de seară la Ernest Urdăreanu. Participă Carol al II
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și încercarea de a completa această colecție bilingvă. Au fost foarte mulți autori contemporani care au lipsit din colecție. Am definitivat antologia bilingvă la care am lucrat de mai bine de un deceniu (De la Alecsandri am vrut să încep de la Văcărești până astăzi, în care am reușit să cuprind mai bine de 180 de poeți. Dar ca de obicei și aproape întotdeauna există și un "DAR" mare de tot. Oficialii din țară (Uniunea Scriitorilor, Academia, Ministerul Culturii) în frunte cu CopyRo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
În țară cât și aici În America. Câteva restaurante românești sunt renumite. Aci În oraș e și un consulat românesc spre care mă Îndrept pentru a mi prelungi pașaportul. Primul cetățean pe care-l Întâlnesc este un român - evreu din Văcărești. Ne descoperă Într-o băcănie unde intrasem pentru a lua adresa consulatului. Aici la consulat, funcționarul respectiv În lipsa consulului, ține să ne conducă prin oraș, după ce a ținut să ne aducă o cutie de bomboane. Orașul a cunoscut o rapidă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe viață), iar ceilalți au luat pedepse de 25 de ani de muncă silnică. Despre anchetele pentru acest proces a vorbit și Traian Popescu, unul dintre martorii implicați în proces. Popescu a fost anchetat la Ministerul de Interne și la Văcărești câteva luni de zile, din ianuarie 1955, încercând să i se inculce ideea că acțiunea de la Pitești și Gherla a fost o încercare de fortificare a Mișcării Legionare. Abia după ce a fost confruntat cu Octavian Voinea a înțeles ce dorea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Interne și a fost anchetat pe Calea Rahovei, unde a ajuns în noiembrie 1948. A colaborat cu anchetatorul, care obținuse deja toate informațiile despre el de la colegii săi arestați înaintea sa, astfel că nu a fost torturat. A fost încarcerat la Văcărești de la terminarea anchetei (pe la începutul lui ianuarie 1949) până la proces, care a avut loc pe 9 aprilie 1949. A fost condamnat la 2 ani de detenție pentru omisiune de denunț și încadrat în lotul legionar din cadrul facultății sale (condus de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
era student la Facultatea de Litere și Filozofie în momentul arestării sale, în mai 1949. A fost membru în grupul 'Rugul Aprins' al ieroschimonahului Daniil. Condamnat la 8 ani de închisoare, a trecut prin penitenciarele Rahova, Jilava, Uranus, Gherla și Văcărești. A fost torturat la Gherla în camera 104, prin noiembrie 1950, unul dintre agresorii săi, Cornel Popovici, descriind în anchetă supliciile la care a fost supus: lovituri cu coada de mătură la palmă, palme peste față, lovituri cu piciorul priciului
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de Medicină în momentul arestării și a fost implicat în grupul generalului Carlaonț. Arestat în septembrie 1948, a fost condamnat în iunie 1949 la 15 ani de închisoare. A trecut prin închisorile de la Craiova, Pitești, Jilava, Târgșor, Gherla, Aiud și Văcărești. Torturat în primul mare lot de victime din Pitești, a fost unul dintre cei care au încercat să riposteze la atacul lui Țurcanu asupra lui Ion Angelescu, motiv pentru care a fost repede anihilat. Se pare că prin ianuarie 1950
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
l-au declarat nebun în timpul procesului. A fost condamnat de către Tribunalul Militar Iași pe 15 decembrie 1949 la 8 ani de închisoare, pe care i-a executat integral. Leonida a ajuns în Pitești pe la sfârșitul iernii 1949-1950, după ce trecuse prin Văcărești și Jilava. După perioada de carantină, a stat la etajul I, iar în vara lui 1950 a fost dus la camera 4-spital, unde a fost bătut de Țurcanu și obligat să bată. A condus acțiunea la camera 2 de la secția
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
întâmplat la Gherla și că trebuie să spună adevărul, fără exagerări, fiindcă Securitatea știe tot, însă primul a încercat să îl sensibilizeze, amintindu-i că l-a cruțat în torturi. Înainte de procesul din toamna lui 1954 a fost dus la Văcărești, unde s-a încercat influențarea sa. Maxim a refuzat să facă declarații în timpul procesului pentru că a observat că grefierul nu le consemna. A mai trecut prin închisoarea din Aiud, unde s-a împrietenit cu un alt fost 'piteștean', Justin Ștefan
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]