3,182 matches
-
continuare efectele hotărârilor cu pricina, iar la momentul rămânerii definitive a hotărârii soluția instanței va fi fără efect asupra drepturilor și libertăților sale fundamentele întrucât, cel mai probabil, vor fi în vigoare alte măsuri, însă reclamantul a suferit deja efectele vătămătoare ale adoptării hotărârilor atacate. Art. 16 din Constituția României statuează principiul egalității în drepturi. Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Este egal cu persoanele deținătoare ale unui certificat COVID-19? Nu este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
2) și art. 8 alin. (1), Legea nr. 554/2004 oferă subiectelor de drept privat un mecanism de contencios administrativ subiectiv, în cadrul căruia sancțiunea juridică a anulării unui act administrativ nelegal poate fi aplicată numai dacă actul respectiv are efecte vătămătoare asupra dreptului subiectiv sau interesului legitim afirmat de reclamant, fiind realizată astfel distincția dintre contenciosul subiectiv și contenciosul obiectiv. Astfel, reclamantul, trecând peste faptul că nu invocă motive de nelegalitate concrete, limitându-se la afirmații de ordin general, fără susținere
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
art. 8 alin. (1), Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 oferă subiectelor de drept privat un mecanism de contencios administrativ subiectiv, în cadrul căruia sancțiunea juridică a anulării unui act administrativ nelegal poate fi aplicată numai dacă actul respectiv are efecte vătămătoare asupra dreptului subiectiv sau interesului legitim afirmat de petent, fiind realizată astfel distincția dintre contenciosul subiectiv de contenciosul obiectiv. Ceea ce susține petentul se subsumează exclusiv interesului legitim public, astfel că urmează să se raporteze la prevederile art. 2 alin.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri (...)“. Aceasta presupune, prin ipoteză, ca autoritatea publică împotriva căreia se introduce acțiunea să fie cea care a emis actul administrativ potențial vătămător. Or, pârâtul Ministerul Afacerilor Interne nu este emitentul niciunuia din cele două acte puse în discuție în speța de față, respectiv H.G. nr. 1.242/2021 și H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021, neavând deci calitate procesuală pasivă. Pentru aceste motive, instanța va admite excepția
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
introducerii unei acțiuni în anulare, în condițiile aceleași legi, a cărei finalitate ar fi, în cazul admiterii ei definitive, pe de o parte, constatarea retroactivă a caracterului nelegal al actului administrativ, iar, pe de altă parte, încetarea producerii de efecte vătămătoare pentru viitor (aceasta numai în ipoteza în care la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești actul administrativ nu își va fi încetat deja producerea de efecte juridice, de exemplu, prin împlinirea termenului pentru care a fost emis). Din cele expuse
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
exemplu, prin împlinirea termenului pentru care a fost emis). Din cele expuse mai sus, rezultă că până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de anulare a actului administrativ emis pentru înlăturarea consecințelor acesta va continua să își producă efectele vătămătoare asupra reclamantului, ele neputând fi paralizate, suspendate. În schimb, aceste efecte ar putea fi întrerupte după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de anulare, din acel moment reclamantul ieșind din sfera de aplicare a actului vătămător. O astfel de situație materială
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
continua să își producă efectele vătămătoare asupra reclamantului, ele neputând fi paralizate, suspendate. În schimb, aceste efecte ar putea fi întrerupte după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de anulare, din acel moment reclamantul ieșind din sfera de aplicare a actului vătămător. O astfel de situație materială și juridică, de vătămare temporară a reclamantului, a fost considerată admisibilă, acceptabilă, de către legiuitor, cel mai probabil în considerarea caracterului excepțional al împrejurărilor de fapt care determinau emiterea actului administrativ (în speță, starea de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de către legiuitor, cel mai probabil în considerarea caracterului excepțional al împrejurărilor de fapt care determinau emiterea actului administrativ (în speță, starea de epidemie), coroborat cu faptul că, într-un final, reclamantul ar fi ieșit totuși de sub influența actului vătămător și, eventual, ar fi putut să solicite și despăgubiri retroactive pentru perioada în care a fost vătămat temporar de acesta. Interzicerea accesului la o procedură judiciară de suspendare a efectelor vătămătoare ale actului administrativ constituie, evident, o ingerință în dreptul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
reclamantul ar fi ieșit totuși de sub influența actului vătămător și, eventual, ar fi putut să solicite și despăgubiri retroactive pentru perioada în care a fost vătămat temporar de acesta. Interzicerea accesului la o procedură judiciară de suspendare a efectelor vătămătoare ale actului administrativ constituie, evident, o ingerință în dreptul de acces la justiție (recunoscut de art. 21 din Constituția României, de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
lege [art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004], că ar urmări un scop legitim (ducerea la bun sfârșit a măsurilor de înlăturare a consecințelor unei epidemii) și că ar fi una proporțională (datorită posibilității încetării pe viitor a efectelor vătămătoare ca urmare a admiterii definitive a acțiunii în anulare, coroborate cu posibilitatea solicitării de despăgubiri retroactive pentru perioada de acțiune a actului vătămător), în schimb, în cazul actelor administrative cu o durată scurtă de aplicare (ce își epuizează efectele înainte
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a consecințelor unei epidemii) și că ar fi una proporțională (datorită posibilității încetării pe viitor a efectelor vătămătoare ca urmare a admiterii definitive a acțiunii în anulare, coroborate cu posibilitatea solicitării de despăgubiri retroactive pentru perioada de acțiune a actului vătămător), în schimb, în cazul actelor administrative cu o durată scurtă de aplicare (ce își epuizează efectele înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive de anulare a actului), cel puțin condiția proporționalității ingerinței nu mai este îndeplinită. În aceasta privință este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
eficient a consecințelor actelor administrative atacate, în perioada în care acestea produc efecte“, adică efectivitatea dreptului de acces la justiție, se poate realiza prin două modalități alternative (dar care pot fi și cumulate): fie pe calea suspendării provizorii a actului vătămător, până la soluționarea definitivă a cauzei, fie prin soluționarea acțiunii în anulare cu celeritate, înainte de epuizarea efectelor actului, în principiu în aproximativ același interval de timp în care ar fi fost soluționată și o cerere de suspendare. Verificând dacă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
al reclamantului este lipsit de caracterul său efectiv (condiție intrinsecă de altfel oricărui drept, dat fiind că orice reglementare are ca scop instituirea și protejarea unor drepturi concrete, reale, nu teoretice, virtuale), cetățenii neputându-se sustrage practic niciodată aplicării actului vătămător, singura posibilitate de remediu constituind-o solicitarea de despăgubiri post-factum. Instanța reține că această lipsă de efectivitate a accesului la justiție este și mai pregnantă în condițiile în care, după încetarea efectelor actului vătămător, reclamantul intră de îndată sub influența
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
-se sustrage practic niciodată aplicării actului vătămător, singura posibilitate de remediu constituind-o solicitarea de despăgubiri post-factum. Instanța reține că această lipsă de efectivitate a accesului la justiție este și mai pregnantă în condițiile în care, după încetarea efectelor actului vătămător, reclamantul intră de îndată sub influența unui alt act vătămător (ca efect al prelungirilor succesive ale stării de alertă), o astfel de situație putând dura, în lipsa unui control judecătoresc efectiv care sa permită întreruperea efectelor unui astfel de act
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
remediu constituind-o solicitarea de despăgubiri post-factum. Instanța reține că această lipsă de efectivitate a accesului la justiție este și mai pregnantă în condițiile în care, după încetarea efectelor actului vătămător, reclamantul intră de îndată sub influența unui alt act vătămător (ca efect al prelungirilor succesive ale stării de alertă), o astfel de situație putând dura, în lipsa unui control judecătoresc efectiv care sa permită întreruperea efectelor unui astfel de act (fie anterior rămânerii definitive a hotărârii de anulare - pe calea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
1 an și 6 luni, această componentă a accesului la justiție „scăpând“ practic controlului judecătoresc). În concluzie, trebuie să se rețină că, în privința hotărârilor Guvernului de prelungire a stării de alertă, neputând obține beneficiul încetării pe viitor a acțiunii vătămătoare, cetățenii nu beneficiază de un acces efectiv la justiție și că ingerința în acest drept nu este proporțională, fiind deci o ingerință contrară art. 53 din Constituție. Mai mult decât atât, ținând seama de faptul că instanța constituțională impune legiuitorului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
decizia Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 12.07.2021), se observă că în realitate ingerința nu mai este una prevăzută de lege (fiind prevăzută de lege doar ingerința în privința dreptului de a obține încetarea efectelor vătămătoare până la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, pe calea cererii de suspendare provizorie), ci una bazată inclusiv pe o omisiune legislativă, pe o pasivitate a statului, nefiind deci îndeplinită nici această condiție impusă de art. 53 din Constituție. În final
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau programul normal de lucru sub 8 ore stabilit cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariații care lucrează în condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase sau ale art. 112 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Norma zilnică poate să fie de 8, 7 sau 6 ore. Pentru persoanele care nu au raporturi de muncă sau de
ANEXE din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289307]
-
a biocidelor; (ii) rezultatele tuturor analizelor relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau alte probe, care sunt importante pentru sănătatea umană; 2.2.c) asigurarea de către fermieri a spațiilor de depozitare împotriva infestării/infectării postrecoltă/depozitare cu microorganisme și/sau organisme toxice, vătămătoare și/sau dăunătoare produselor agricole primare sau prelucrate; 2.2.d) luarea de către fermieri a măsurilor de prevenire corespunzătoare, astfel încât să fie asigurată starea de sănătate a produselor vegetale depozitate. exploatație 2.3.1. Pentru fermierii care produc sau, după caz, colectează lapte
ORDIN nr. 407 din 30 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291331]
-
urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. (…) Anexa nr. V - Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din sistemul justiției Articolul 4 (1) Pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, personalul prevăzut la art. 1 beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază sau, după caz, din indemnizația de încadrare, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat. (…) Articolul 5
DECIZIA nr. 43 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290352]
-
sol, tipul de humus, tipul de drenaj și submersibilitatea; ● Date privind vegetația: asociația vegetală; ● Date privind stratul arbustiv: specii edificatoare, gradul de acoperire cu specii arbustive; ● Date privind pădurea erbacee/flora ierboasă: specii caracteristice, gradul de acoperire; ● Date privind vătămările: factori vătămători biotici/abiotici, presiuni existente asupra biotopului și viocenozei, intensitatea presiunii, durata de manifestare a presiunii; ● Perspective: amenințări potențiale, hazarde/riscuri, viabilitatea pădurii/habitatului pe termen lung. Pe baza informațiilor colectate se vor putea identifica structura și funcțiile habitatului, presiunile și amenințările, măsurile de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de relief, clasa de sol, tipul de humus, tipul de drenaj și submersibilitatea; ● Date privind vegetația: asociația vegetală; ● Date privind stratul arbustiv: specii edificatoare, gradul de acoperire cu specii arbustive; ● Date privind pătura erbacee/flora ierboasă: acoperirea; ● Date privind vătămările: factori vătămători biotici/abiotici, presiuni existente asupra biotopului și viocenozei, intensitatea presiunii, durata de manifestare a presiunii; ● Perspective: amenințări potențiale, hazarde/riscuri, viabilitatea habitatului pe termen lung. Tipul de habitat aferent fiecărei suprafață de monitorizare este dat de următoarele elemente: specii caracteristice/edificatoare + asociații vegetale
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de pădure/grupa de tipuri de pădure, tipul și subtipul de flora indicatoare, asociația vegetală; ● Date privind etajul arborilor: compoziția, modul de regenerare, gradul de naturalitate, consistența, lemnul mort; ● Date privind semințișul/regenerarea: specii de puieți, gradul de acoperire al regenerării, factori vătămători ai regenerării; ● Date privind pătura erbacee/flora ierboasă: acoperirea; ● Date privind vătămările: factori vătămători biotici/abiotici, presiuni existente asupra biotopului și biocenozei, intensitatea presiunii, durata de manifestare a presiunii; ● Perspective: amenințări potențiale, hazarde/riscuri, viabilitatea pădurii/habitatului pe termen lung. Tipul de habitat căruia
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
vegetală; ● Date privind etajul arborilor: compoziția, modul de regenerare, gradul de naturalitate, consistența, lemnul mort; ● Date privind semințișul/regenerarea: specii de puieți, gradul de acoperire al regenerării, factori vătămători ai regenerării; ● Date privind pătura erbacee/flora ierboasă: acoperirea; ● Date privind vătămările: factori vătămători biotici/abiotici, presiuni existente asupra biotopului și biocenozei, intensitatea presiunii, durata de manifestare a presiunii; ● Perspective: amenințări potențiale, hazarde/riscuri, viabilitatea pădurii/habitatului pe termen lung. Tipul de habitat căruia îi corespunde fiecare suprafață de monitorizare este dat de următoarele elemente: tipul de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici -, prin care s-a solicitat obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii Maramureș să stabilească și să acorde membrilor de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15% aplicat la salariul de bază lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2011, până la data executării sentinței, actualizat, plus dobânda legală. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că Legea-cadru nr. 284/2010
DECIZIA nr. 48 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284116]