3,613 matches
-
drumul cel drept”, mai clar: „azimutul tău [de ostaș] se măsoară doar în sensul apărării Patriei”. „Valea Hranei n-o știe oricine, / Decât un snop de oameni dintr-un joc...”; „Valea mi se părea că vine cu mâinile peste mine”; „Văzduhul s-a umplut de lumina torțelor din opinci și cizme”; „Vin feciorii și se consumă jocul «de-a fântânița», în tindă, pe întuneric”; „[...] vin blogodatele / Și vă mușcă spatele”; „[...] visam zmei cu înfățișare de umbră, care mă strângeau în brațe
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
pe pământul părinților mei? De ce nu ai rămas la tine, în țara ta? Uite, închide ochii ca mine și lasă-te dus departe, departe, spre cerul acesta fără sfârșit. Privește-mă...am început să mă înalț spre apele nesfârșite ale văzduhului. Acolo, sufletul mi se va spăla și voi pătrunde în lumea minunată a celor nevăzuți. Cu siguranță ne vom întâlni...Eu n-am avut păcate și...drept să-ți spun...la vârsta mea de optsprezece ani...nici n-am iubit
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
intervenției bunicii. Dar nu mică ne-a fost surpriza și uimirea când am văzut ieșind pe ferestrele și ușile larg deschise, roiuri negre și urlătoare ce se năpusteau ca o furie a naturii către pădurea din dosul grădinii noastre. Vuia văzduhul și soarele abia se mai întrezărea prin norul sinistru de făpturi malefice, ale căror scânteieri verzui incendiau armonia naturii ce fusese luată cu asalt. Noi am urmărit incredule roiul înspăimântător ce se rostogolea în eter, ca un bolovan aruncat din
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului CINE MAI ARE TIMP? Flăcări aprige se învolburează în străvechile inimi din încăperile trupului. Dar cine mai are timp să vadă cum reflexele sîngerii ale flăcărilor se-mperechează cu umbre prelungi? Și cum din văzduhul amurgului cad cristale albastre - de gheață -? Cum gîndurile viscolite aduc amintiri grele... și le leapădă în aceleași încăperi preapline de-acum? Cine?... Focul rupe din mine... cu mînie și-nverșunare rupe... Și tu ?... Tu, plîngi că te doare imaginea flăcării
CINE MAI ARE TIMP? de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367101_a_368430]
-
genunchii lui Dumnezeu, Norocul de pe lume era al meu; Am martori și nenumărate dovezi. Alergam în lung și-n lat prin Empireu Și mă scăldam în azurul din amiezi, Că nu-ți venea nicicum ochilor să crezi Cum zburam prin văzduh pe alizeu. Într-un târziu, n-am mai fost primit în rai, Mi s-a trântit cu zgomot ușa în nas Tocmai când tu dintre stele coborai. În fasta clipă, fermecat am rămas, Inima-mi s-a-ncâlcit în păru
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
vedere, toate și multe altele fac parte din „arsenalul” dezinvolt și voluntar de atitudinii diurne (și nu numai în contextul festiv al zilei cu pricina). Cu totul întâmplător, o tainică dorință mi se împlinea pe 4 iulie 2005 când brăzdând văzduhul de la Charlotte din Carolina de Nord la San Francisco (5 ore și peste 4000 km), adică de la est la vest și apoi cu mașina până la Modesto, orașul natal al celebrului regizor american George Lucas, nici n-am apucat să ne
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
DE-A ROSTI CUVINTE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 182 din 01 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cuvintele vindecă rănile, deschid ochii orbilor, cuvintele adevărate mântuie durerea și întunericul din noi. Vânt și cu-vânt, duh și văzduh! încât uneori surd și mut de ne-nțelegere, te-ntrebi nedumerit: Omule, de unde vine Cuvântul?! Pâinea e Cuvânt, lumina la fel, ura și întunericul cuvinte sunt... Sunt cuvinte care vindecă și cuvinte care ucid, cuvinte care luminează și cuvinte care
NEVOIA DE-A ROSTI CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367116_a_368445]
-
nou spre pământ, am văzut poiana și toată Valea Uilacului altfel decât le știam. Eram într-un alt timp, necunoscut, într-o vreme ce va să fie.” BODAVA. Topos sacru din hotarul sud-vestic al Someș-Uileacului - vatra autorului cărții. Pământ și văzduh încărcate de viața de odinioară ale cărei picături de sânge mereu răstignit într-o istorie exemplară, plină de anevoințe, Milian Oros le restrânge într-un graal de sfântă memorie și de sfântă fântână. Referință Bibliografică: Izvor de neam. „Piatra Funturii
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
întreg-întreg ... „Din soarele cuibușit în inima Domnului, care trimite mănunchi de raze ca niște coloane de lumină pentru susținerea și înălțarea sufletului omenesc. Icoană a chipului și puterii Atoate-Făcătorului care lucrează în noi, mai strălucitoare decât toți sorii din toate văzduhurile și care grijește cald și ocrotitor viețile noastre. Ne îndeamnă la belșug în fapte, curăție în inimi și în suflete, limpezime în minte, revărsare de lumină fără sfârșit. „Dar de ce sunt albi cocorii, mamă!? „Pentru că au luat cu ei promoroaca
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
și le dau ne’ncetat strălucire... presar printre rânduri iubire născută-n tăceri ancestrale și-ascut în tăișul durerilor mele săbii de foc cu care tai pânze de neguri ce se-aștern uneori peste noi rătăciri abisale... cuprind cu speranțe văzduhul pe care stă scris cu seve-nroșite „destin” pierdute sunt clipele-n taine... menirii de-a fi lângă tine mă închin și genunchii-mi sunt grei mă aplec peste timp și privesc înainte te doresc liniștit fericit te doresc și-n
DESTIN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367243_a_368572]
-
de acest simbol. Pentru Lăură, casa este în primul rând o “imago mundi”, un loc idilic, un adevărat răi - „ În spatele casei se întindea livadă de meri, cativa cireși și nuci. Când venea primăvară și timpul se încălzea, crengile curgeau în văzduh și nășteau muguri... Vară, de câte ori priveam livadă, mi se părea că fructele ard pe ramuri. Erau galbene și roșii, iar galbenul soarelui adăugat, le dădea acea strălucire a focului. Acolo, în acel răi, bunicul îmi legase un leagăn...” Acest răi
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
unor activități obligatorii, impuse de comuniști.“ Într-un an, în această zi de defilare nori negri pluteau undeva deasupra pe cer, ridicăm privirea și mi se părea că din ei se desprind păsări negre care treceau în goană și sfâșiau văzduhul, speranțele mele zburau și ele - păsări albe -, se amestecau cu cele negre iar eu... aș fi tras cu arcul să dobor păsările negre... Cum să uit acea zi? După defilare am primit o scrisoare din Germania. Nu era scrisul mamei
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
ocean unde curenții ar pune serioase probleme de navigație și stabilitate, chiar și pe un timp aparent liniștit ca acesta. Cele mai multe sunt cu pânze, iole și catamarane dar și cu motor, câteva iahturi de lux ale căror sirene asurzitoare spintecă văzduhul de deasupra și ne țiuie prelung în urechi, se dau de ceasul morții pentru a înainta printre ceilalți “liliputani” nautici, două-trei viteziste sunt ale pazei de coastă cu sirenele flamboaiante căutând cine știe ce nelegiuiți ai apelor, toate sunt albe de parcă zici
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
popor între națiunile lumii. Parcă s-au dezlănțuit anul trecut, mai mult ca oricând, toate relele lumii asupra pământului acestuia. Mai multe focare de război au distrus vieți omenești, bunuri materiale și spirituale inestimabile, au pârjolit pământul și au infectat văzduhul pentru multe decenii de acum înainte. Afganistanul, Iranul și Irakul au devenit adevărate bombe ale lumii întregi. Văgăunile pământului ascund adevărate armate, pe care de ani de zile nu le pot învinge statele aliate, în ciuda celor mai sofisticate arme. Războaie
ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA [Corola-blog/BlogPost/368606_a_369935]
-
popor între națiunile lumii. Parcă s-au dezlănțuit anul trecut, mai mult ca oricând, toate relele lumii asupra pământului acestuia.Mai multe focare de război au distrus vieți omenești, bunuri materiale și spirituale inestimabile, au pârjolit pământul și au infectat văzduhul pentru multe decenii de acum înainte. Afganistanul, Iranul și Irakul au devenit adevărate bombe ale lumii întregi. Văgăunile pământului ascund adevărate armate, pe care de ani de zile nu le pot învinge statele aliate, în ciuda celor mai sofisticate arme. Războaie
ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA [Corola-blog/BlogPost/368606_a_369935]
-
de întuneric înstelat Mirosind a mere Când e noapte Străbătută de mângâierile vântului Dinspre adâncul din mine înspre moarte Plină ca un munte de cântecul ciocârliilor vara Care pe noi sfâșietor ne desparte Sufletul tău este atât de dens în văzduhul care mă înconjoară încât mă strivește îmi vine să țip ca o trestie pe un deal singură disperată amară Cosmosul cel atât de plin de tine parcă este fructul unei caise imense înmiresmat adânc și frust umplut cu miere de
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
din jur până departeAmestecată ziua cu luminaCosmos de întuneric înstelatMirosind a mereCând e noapteStrăbătută de mângâierile vântuluiDinspre adâncul din mine înspre moartePlină ca un munte de cântecul ciocârliilor varaCare pe noi sfâșietor ne desparte Sufletul tău este atât de densîn văzduhul care mă înconjoarăîncât mă striveșteîmi vine să țipca o trestie pe un deal singură disperată amarăCosmosul cel atât de plin de tineparcă este fructul unei caise imense înmiresmat adânc și frustumplut cu miere de albine,luminoasă și dulceiar eu sunt
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
dacoromânilor pentru a energetiza, pentru a reîmprospăta și dinamiza energiile creatoare ale ... XIX. ȘTEFAN DUMITRESCU - POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1), de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 728 din 28 decembrie 2012. IMNUL UNEI INIMI O inimă trece prin văzduh cu o săgeată înfiptă în ea în urma ei dusă de vânt o haină în urma acesteia doi pantofi la zece metri în urma lor mânându-i din urmă doua buze atât doua buze zâmbind IISUS (Anei Blandiana, cu recunoștință) M-aș tot
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
primii ani de viață, cântecele fetelor mari, tristețea toamnelor înnegurate, dulceața primăverilor și a toamnelor, iernile fabuloase, scăldatul în Cerna, cumințenia și răbdarea veșnică, înțeleaptă și îndurerată a vieții de ... XXII. ȘTEFAN DUMITRESCU - GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS, de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 514 din 28 mai 2012. George Roca Evadare din spațiul virtual (Florilegiu de poezie) 120 p. Editura Anamarol București, 2009 Am citit de câteva ori cartea de poezie a domnului George Roca
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
88 pag., 5,00 lei; 49. Manifestări omagiale - Mitropolit Nestor Vornicescu, Dr. Tr. Severin, Editura Didahia, 2008, 132 pag., 10 lei; (3) 50. Măndiță, Nicodim, Învățături despre rugăciune, f.l., Editura Agapis, 2008, 126 pag., 7 lei; 51. Măndiță, Nicodim, Vămile Văzduhului, București, Editura Agapis, 2008, 128 pag., 7 lei; (3) 52. Mehedinti, S., Altă creștere. Școala muncii, Pitești, Editura Rotonda, 2009, 280 pag., 20 lei; 53. Mladin, Nicolae, Prelegeri de Mistică Ortodoxă, f.l., Editura ,,Credința Strămoșească, 256 pag., 12 lei; 54
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ACORDEON Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului ACORDEON Prea repede își pierde toamna tonul, Când plumb și gri acoperă văzduhul, Tăcut e lacul, liniștit e stuful, Doar undeva suspină-acordeonul. Spre țărmuri cenușii plutește puful De păpădii, ce-au rătăcit cotlonul. Nici fluturii nu-și părăsesc coconul, Iar mierla-și smulge pana și zuluful. Abia târziu se-aude vesel cântul, Pe
ACORDEON de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368717_a_370046]
-
vântul disperă și plânge... Ecoul sunt eu, tu suspinul din iarna rebelă... Ninge-mă Azi, iubita mea frumoasă Rătăcită într-un nor, Ninge-mă și fii pufoasă, Fulgul meu de nea și dor! Azi, iubita mea furată Și ascunsă în văzduh, Ninge-mă nevinovată, Ești mireasa mea de puf! Azi, iubita mea cernită, Viscolește-mă molcom Ninge-mă, fii fericită Să-ți fiu din zăpadă, om! Azi, iubita mea cerută Drept tribut de vamă grea, Ninge-mă și mă sărută, Îngerița
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
privirea prin astre, La tine mereu mă gândesc, Acolo unde sunt inimile noastre. Trimite-mi prin stele balsam, Iubire unduind prin ierburi, Visez lângă mine să te am, Să uit de lume, și de treburi. Vino la mine, plutind prin văzduh, Prefă-te în alinarea de zefir, Adu-mi al dragostei duh, Prin culori roșii de trandafir. DIAMANTELE DIN STELE Ș lefuiesc diamantele din stele, T ăind fațetele cât mai lucioase, E ști superbă cu șuvițele rebele, F ericit că-mi
BALSAMUL IUBIRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364726_a_366055]
-
STĂ BINE OMULUI FRUMOS...! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Atracțiile umane fulgerătoate, de o clipă, sunt pure ficțiuni, cele ce se înrădăcinează în calea gândurilor, se prefac vultur în văzduhul sufletului și floare de mușcată la canatul ferestrei inimii sunt iubire! Iubirea-i mai mică, egală sau mai mare în comparațiile oglinzilor sufletești ale mai multora, deoarece nu cu toții ne contopim în aceleași vibrații sufletești, însă unul și același om
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
sa! Pe scările conștiinței sale romancierul și-ar construi arhetipuri de eroi, în mijlocul inimii sale poetul și-ar găsi melancolii pentru poeme, în vibrațiile emoțiilor sale visătorii și-ar așeza sufletul, iar în glasul ei vulturul și-ar afla un văzduh...! Zice că a moștenit „zvâcul” oltenesc de la tată, iar blândețea și buna-cuviință de la mamă. Zece ani a slujit ca pasărea pădurii, cu trilul, Ansamblului Artistic al Armatei, cu strunele de mătase ale vocii sale. Muzicienii Jolt Kerestely, Marcel Dragomir, Dan
FLORALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364769_a_366098]