3,016 matches
-
noastre dramatice. În: Contemporanul, nr.25 (298), 20 iun. 1952 55. Aurel Mihale. - Problema esențialului în „Vadul nou”. În: Viața românească, nr.6, iun., 1950: „Cum este reflectată lupta de clasă și cum este prezentat dușmanul de clasă în piesa «Vadul nou?» Din acțiune și mai ales de la sfârșitul ei aflăm că însăși distrugerea vadului nou de către țărani a fost pusă la cale de chiaburii satului: Tâpan, Romică etc. De asemenea în piesă ne sunt arătate legăturile acestor chiaburi cu Valeriu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
esențialului în „Vadul nou”. În: Viața românească, nr.6, iun., 1950: „Cum este reflectată lupta de clasă și cum este prezentat dușmanul de clasă în piesa «Vadul nou?» Din acțiune și mai ales de la sfârșitul ei aflăm că însăși distrugerea vadului nou de către țărani a fost pusă la cale de chiaburii satului: Tâpan, Romică etc. De asemenea în piesă ne sunt arătate legăturile acestor chiaburi cu Valeriu și Melania. Aceasta arată că autoarea s-a preocupat de prezentarea luptei de clasă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Lipsurile de construcție ale lucrării se manifestă printr-o repartizare nepotrivită a punerii și rezolvării problemelor nodale ale acțiunii. Astfel, în actul I introducerea în acțiunea propriu-zisă a piesei și punerea concretă și mai adâncită a problemei sale centrale, problema vadului nou, are o lungime prea mare față de dezvoltarea precipitată a sfârșitului acestui act (...). În actul al doilea, de fapt autoarea trece deja la rezolvarea problemei conflictului principal - problema Vadului nou - prin întoarcerea apelor pe noua albie a râului (...). În urma discuțiilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și punerea concretă și mai adâncită a problemei sale centrale, problema vadului nou, are o lungime prea mare față de dezvoltarea precipitată a sfârșitului acestui act (...). În actul al doilea, de fapt autoarea trece deja la rezolvarea problemei conflictului principal - problema Vadului nou - prin întoarcerea apelor pe noua albie a râului (...). În urma discuțiilor pe care le-a avut colectivul redacțional al «Vieții românești», cu autorii și cu cititorii, autoarea a și trecut la îmbunătățirea aceste lucrări”. 56. S. Damian; P. Țugui. - Despre
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
schimbat scara de proporții, indicând locurile cu mai multe detalii. În ajun, i se păruse că recunoaște în zare, încă neclară, clopotnița albă din capitala de județ. De dimineață, curba unui râu, cu malul călcat în picioare în locul unde era vadul, îi aminti de o călătorie făcută înainte de războiul civil. Acum, era aproape sigur că va putea trece dincolo de pădure înainte de căderea nopții și că va da peste un drum pe care oamenii îl foloseau pentru a merge la târgul din
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
era pur și simplu încăpățânat. Într-una din primele lupte, Vulpoiul refuzase să pornească la atac împreună cu ceilalți. Aproximativ cincizeci de călăreți trebuiau să țâșnească dintr-un crâng, pentru a se năpusti asupra soldaților care se pregăteau să treacă prin vad împreună cu un convoi de căruțe. Comandanții făcuseră semn, cavaleria se aruncase înainte, însoțită de un vârtej de crengi rupte. Dar calul lui Nikolai se cabra, dansa pe loc, se răsucea și nu pleca. Îl bătuse atroce, izbindu-l cu călcâiul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cu televizor, a odăii.” Cu Noiembrie inocentul (1981) poezia se instalează parcă în zona dintre gravitație și lipsa de gravitație. Chipul din oglindă este perceput adesea ca oferindu-se deja dincolo („Numele meu s-a dezlipit de mine / a trecut vadul, e dincolo / prin vântul toamnei, / prin gârla de frunze de-abia ne auzim”). Temele din volumele anterioare (trecerea, poezia vămilor, motivul „ubi sunt”, în forma nostalgiilor legate de vechiul București, măștile eului ș.a.) dobândesc aici un halou meditativ, disimulând carnalitățile
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
faimosul Robot al lui Moș Luntă?! Să facem cunoștință! (îi întinde mâna, dar robotul nu reacționează) Roboțel! Sunt Gigel, fratele lui Radu. El mi-a vorbit despre tine. Și curios cum sunt am dat o fugă până la observator, să te vad, să te cunosc! Și de ce nu, să fim prieteni (în acest timp stă cu mâna întinsă) Gigel! (Robotul nu reacționează) Măi, Roboțel, îmi refuzi prietenia?Mie, Gigel? Păi, măi făptură moartă, ca să nu spun tinichea, înseamnă că nu știi cine
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
au împletit din nuiele tari gard cu cunună și-au sădit roată împrejur răchiți. Către iarnă holteiul nu întârzie să se însoare cu o vădană care îi aduse drept zestre doi băieți și puțintel pământ. Locul s-a dovedit cu vad. Ploile încă nu înnegriseră acoperișul casei când, pe gârlă, așeză moară un gospodar, care mai apoi veni cu toate acareturile, durând și pod peste apă, crâșmă și piuă de bătut sumani. Cum lumea se înmulțea, pe drumul din țarină se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să nu de-a drumul lacrimilor care stăteau gata să se prăvălească din frumoșii ei ochi căprui. Îl strânse cu putere în brațe și îl îmbărbătă spunând: - Nick, baiatul meu, mama trebuie să plece, o sa vin curând să te mai vad și poate cât mai repede să te iau definitiv acasă. Doctorul mi-a promis că te va face bine și vei avea bucuria să te joci și tu la fel ca și ceilalți copii... Lacrimile curgeau pe obrajii mamei și
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
cu crenvurști să facă atât de mulți bani, față de cât făcuse vreodată bufetul. Dar chiar asta făceau: bani. După primul an de tatonări, lanțul de localuri cu crenvurști al tatălui meu Începu să-i asigure confortul material. În afară de asigurarea unui vad bun, mai exista o cheie a succesului tatălui meu. O șmecherie sau, În limbajul de azi, o chestie de „firmă“. Frankfurterii de la Ball Park se umflau când fierbeau, dar Hercules Hot Dogs făceau ceva și mai și. Ieșeau din pachet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Cantemir preciza, pe baza documentelor epocii, în monumentala sa lucrare Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman că reședința efectivă a acestuia era situată la Babadag. Acest fapt se explică, spune autorul, prin aceea că această așezare era mai aproape de Isaccea, vad de trecere pe malul nordic al Dunării, intens utilizat de către trupele otomane 24. În aceste condiții, pentru o lungă perioadă de timp, principalul centru administrativ al vilaietului Silistra s-a aflat în Dobrogea, în apropierea malurilor Dunării, într-o regiune
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
otomani "stau de strajă în fiecare noapte pentru că aici este margine (serhat) iar în partea cealaltă aflându-se țara românilor necredincioși [creștini, n.n.] tare se tem"29. De o importanță deosebită s-a bucurat, în perioada dominației otomane, Isaccea, important vad de trecere a Dunării și adevărată cheie a apărării Dobrogei dinspre nord. Cetatea Isaccea a fost construită în preajma expediției lui Osman al II-lea împotriva Poloniei din anul 1620, pe înălțimea care domina apele Dunării 30. Pentru a asigura provincia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Osman al II-lea împotriva Poloniei din anul 1620, pe înălțimea care domina apele Dunării 30. Pentru a asigura provincia împotriva unor eventuale atacuri dinspre mare întreprinse de către cazaci, la mijlocul secolului al XVII-lea, otomanii au construit cetatea Kara-Harman (azi Vadul)31. Tot în secolul al XVII-lea începe construcția unei fortificații destinată a proteja importantul centru administrativ de la Babadag, dar aceasta nu a fost finalizată 32. În schimb a fost ridicată o fortăreață pe colinele din apropierea Tulcei, iar la Hârșova
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
preot ajutat de un cântăreț. De asemenea, la Măcin existau două geamii. În anul 1879 au fost înființate la Măcin două școli, una de fete și alta de băieți. Aici predau două institutoare și doi institutori. Măcinul era legat de vadul de la Ghecet printr-o șosea națională. Legătura cu orașul Isaccea se realiza printr-o șosea județeană. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația orașului Măcin era de 4 064 de locuitori, din care 2 615 erau români 840. Alături de majoritatea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
4 064 de locuitori, din care 2 615 erau români 840. Alături de majoritatea românească, la Măcin locuiau: 645 de turci, 395 bulgari, 107 evrei, 88 greci și 54 tătari 841. Orașul Isaccea era așezat pe malul Dunării, în apropierea importantului vad de la Oblucița, intens utilizat de către otomani în Evul Mediu pentru incursiunile lor în nordul fluviului. Situată la 35 km de Tulcea, în apropierea sa se afla mănăstirea Cocoș. Între anii 1878-1900 orașul Isaccea a fost, pentru scurte perioade de timp
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
865 de locuitori, 843 erau lipoveni. În schimb, satul Tichilești era majoritar românesc, din cei 383 de locuitori, 376 fiind români 1110. Orașul Hârșova, reședința plășii cu același nume, era "așezat pe o înălțime ce domina Dunărea"1111 în apropierea Vadului Oii, denumit astfel deoarece prin acel loc "treceau oile care veneau pentru pășunat din Transilvania în Dobrogea"1112. După unirea Dobrogei cu România, "orașul a perdut caracterul oriental (...) Stradele sunt largi, binișor întreținute și iluminate (...) Construcțiunile au început a se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și una de fete. În anul 1900 cele două școli aveau 2 învățători și 95 de elevi. Plasa Hârșova cuprindea 11 comune rurale și avea reședința în orașul Hârșova. Acesta era situat în apropierea Dunării și a locului de trecere "Vadul Oii" utilizat de către mocanii ardeleni ce veneau cu turmele la iernat în Dobrogea. Biserica ortodoxă din oraș avea hramul "Sf. Nicolae" și fusese construită în anul 1857. De asemenea, în localitate existau și două geamii. După 1878 la Hârșova au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Se-nserează... Nilul doarme și ies stelele din strungă, Luna-n mare își aruncă chipul și prin nori le-alungă. Cine-a deschis piramida și-năuntru a intrat? Este regele: În haină de-aur roș și pietre scumpe El intră să vad-acolo tot trecutul. - I se rumpe Al lui suflet când privește peste-al vremurilor vad. În zadar guvernă regii lumea cu înțelepciune, Se-nmulțesc semnele rele, se-mpuțin faptele bune; În zadar caut-al vieții înțeles nedeslegat. Iese-n noapte... ș-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
prin nori le-alungă. Cine-a deschis piramida și-năuntru a intrat? Este regele: În haină de-aur roș și pietre scumpe El intră să vad-acolo tot trecutul. - I se rumpe Al lui suflet când privește peste-al vremurilor vad. În zadar guvernă regii lumea cu înțelepciune, Se-nmulțesc semnele rele, se-mpuțin faptele bune; În zadar caut-al vieții înțeles nedeslegat. Iese-n noapte... ș-a lui umbră lungă-ntins se desfășoară Pe-ale Nilului lungi valuri. - Astfel pe-unde
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mari de piatră scumpă. Lângă lac, pe care norii Au urzit o umbră fină, Ruptă de mișcări de valuri Ca de bulgări de lumină, Dîndu-și trestia-ntr-o parte, Stă copila lin plecată, Trandafiri aruncă roșii Peste unda fermecată. Ca să vad-un chip, se uită Cum aleargă apa-n cercuri, Căci vrăjit de mult e lacul De-un cuvânt al sfintei Miercuri; Ca să iasă chipu-n față, Trandafiri aruncă tineri, Căci vrăjiți sunt trandafirii De-un cuvânt al sfintei Vineri. {EminescuOpI
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
zile trei, își spune povestea vieți-ntrege: Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămânzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pământul, Eu răsvrăteam imperii, popoarele cu gândul... Visând că toată lumea îmi asculta cuvântul, În valurile Volgăi cercam cu spada vad. {EminescuOpI 89} {EminescuOpI 90} {EminescuOpI 91} Domnind semeț și tânăr pe roinicele stoluri, Căror a mea ființă un Semizeu părea, Simțeam că universul la pasu-mi tresărea, Și nații călătoare, împinse de a mea, Împlut-au sperioase pustiul pân-la poluri. Căci
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
le așează, Și stelele ce vecinic pe ceruri colindează, Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. Ah! unde-i vremea ceea, când eu cercam un vad Să ies la lumea largă... și fost-ar fi mai bine Ca niciodată-n vieață să nu te văd pe tine - Să fumege nainte-mi orașele-n ruine, Să se-mplinească visu-mi din codrii cei de brad! Făcliile ridică - se mișc-în
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-i - un stejar, Păinjenit e ochiu-i de-al morții glas etern, Fug caii duși de spaimă și vântului s-aștern, Ca umbre străvezie ieșite din infern Ei sboară... Vântul geme prin codri cu amar. Ei sboar-o vijelie, trec ape făr-de vad, Naintea lor se-nalță puternic vechii munți, Ei trec în răpejune de râuri fără punți, Coroanele în fugă le fulgeră pe frunți, Naintea lor se mișcă pădurile de brad. Din tronul lui de piatră bătrânul preot vede Și-n vânturi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște; Sus la munte, jos pe vale, Și-au făcut dușmanii cale, Din Sătmar pîn-în Săcele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român săracul, Îndărăt tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se-ndeamnă, Nici îi este toamna toamnă, Nici e vară vara lui Și-i străin în țara lui. De la Turnu-n Dorohoi Curg dușmanii
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]