3,102 matches
-
minerale utile"; Univ. "Al. I. Cuza" Iași Rădoane Maria , Nicolae Rădoane ( 2010 ,,Monitorizarea evoluției ravenelor test din Podișul Moldovei în perioada 1986— 2008. Slavic Gh. (1977) "Podișul Sucevei studiu climatologic"; Rezumatul tezei de doctorat, Iași. Tănasă I., Mihăilă D. (2005) - „Variabilitatea cantităților de precipitații înregistrate la stația meteorologică Suceava”,Culegere de lucrări, București 28 30 septembrie 2005. Tănasă I. (2011) ,,Clima Podișului Sucevei , Fenomene de risc,,, Teză doctorat ,Univ. ,,Ștefan cel Mare,, Suceava . Todiraș Al. (1994) "Orașul Hârlău ghid turistic"; Editura
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de transport feroviar permite izolarea costurilor de personal, legate direct de fiecare prestație de transport, la care să se adauge costurile de capital și de întreținere a materialului rulant, inclusiv costul energiei motrice. Înscriindu-se deci, într-o perspectivă de variabilitate pe termen scurt, această metodă de calcul nu reține decât costurile specifice prestației. Celelalte elemente de cost aferente subsectoarelor de activitate și întreprinderii în ansamblu, care nu depind direct de fiecare prestație, apar în conturile de profit și pierdere ale
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
care reprezintă un mod de evaluare a activității sistemului nervos vegetativ) a evidențiat defecte de captare la 75% dintre pacienții cu sindrom X, dintre care 64% au fost femei [45]. De asemenea, s-a luat în discuție și relația dintre variabilitatea frecvenței cardiace (marker important al activității vagale) și fluxul coronarian, demonstrându-se prin monitorizare ECG Holter/24 ore că la femei apariția subdenivelării de segment ST este precedată de creșterea variabilității [46, 47]. Tot pentru rolul important al sistemului vegetativ
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
asemenea, s-a luat în discuție și relația dintre variabilitatea frecvenței cardiace (marker important al activității vagale) și fluxul coronarian, demonstrându-se prin monitorizare ECG Holter/24 ore că la femei apariția subdenivelării de segment ST este precedată de creșterea variabilității [46, 47]. Tot pentru rolul important al sistemului vegetativ ar pleda și anumite ipoteze recente care încearcă să explice mecanismele implicate în cardiomiopatia Takotsubo. Astfel, se pare că tabloul clinic al acestei cardiomiopatii induse de stres este precedat de apariția
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
grupate astfel [4]: 1. mecanisme electrofiziologice la nivel celular dependente de prezența receptorilor estrogenici, dar și de modificările de la nivelul canalelor de calciu (de tip L) și potasiu; 2. mecanisme implicate în reglarea sistemului nervos vegetativ: condiționarea fizică, frecvența cardiacă, variabilitatea frecvenței cardiace, senzitivitatea baroreceptorilor, eliberarea de oxid nitric; 3. combinarea celor două mecanisme având drept consecințe apariția dispersiei repolarizării și alungirea intervalului QT. În continuare, vom expune pe scurt cum influențează în mod concret hormonii sexuali aceste mecanisme. Testosteronul inhibă
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de EPA și DHA necesar este de 1 g zilnic, din pește și preparate de pește; la pacienții care prezintă hipertrigliceridemie, efectul de scădere a acizilor grași omega-3 menționați este prezent la doze mai mari, de 2-4 g zilnic. Datorită variabilității mari a conținutului de EPA și DHA din preparatele de pește, pentru prevenția complicațiilor ghidurile recomandă suplimentarea cu capsule cu conținut cunoscut de EPA și DHA la femeile cu boală cardiovasculară și/sau hipertrigliceridemie. Intervenții nonfarmacologice asupra factorilor de risc
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
este una imperios practică. Echilibrul competențelor comunicativ-afective devine elementul central al profesionalității. Prin retroacțiune, empatia relațională prezentă în spațiul educațional produce unele schimbări în valorile subiectului/grupului educațional. La întrebările: Cât de puternic se manifestă mecanismul empatic ca generator al variabilității relațiilor umane? Care este gradul de înțelegere a nevoilor de relaționare, de comunicare la unii actori ai educației? Care este nivelul optim al empatiei pentru a constitui un model sau un fundal pentru calitatea prestațiilor didactice ? răspunsurile nu pot fi
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
decât auzitorii. Finalizând rezultatele în funcție de vârstă la cele două populații examinate se constată diferențe semnificative între surzi și auzitori, deficienții auditivi prezentând o întârziere de un an față de auzitori . Mediile cresc progresiv odată cu înaintarea în vârstă, iar coefic ientul de variabilitate (C.V.) scade. Deci, la vârstele mai mari rezultatele sunt mai uniforme, grupul este mai omogen. Conform semnificației diferenței între medii între 4 și 5 ani și între 5 și 6 ani diferențele sunt semnificative. La vârstele mai mari, la auzitori
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
magnitudinii și gravității actului comportamental - definește ca deviante doar conduitele care se abat semnificativ de la expectanțele normative ale celorlalți și care sunt considerate periculoase. Conceptul-cheie în înțelegerea acestei perspective de definire este cel de marjă a comportamentelor acceptabile sau de variabilitate comportamentală, care se bazează pe constatarea faptului că, în cele mai multe cazuri, normele nu se referă strict la un anumit comportament ( pe care îl interzic sau îl promovează), ci la o clasă de comportamente. Pragul de toleranță socială al grupului cu privire la
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
clasă de comportamente. Pragul de toleranță socială al grupului cu privire la gradul de apropiere dintre conduita unui individ și normă depinde și de importanța normei respective. În general, în reglarea normativă a comportamentului se manifestă mai curând permisivitate și toleranță la variabilitatea comportamentală decât interdicții și constrângeri precise. Astăzi se admite existența diferențelor interindividuale în raportarea la norme. De aceea, devianța nu se referă la orice variație în conduite, ci la variații care se situează în afara câmpului conduitelor tolerante în mod curent
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ca fiind devianți; le rezervă acestor indivizi un tratament special, respectiv îi sancționează. e) Criteriul medical - consideră că devianța rezultă ca urmare a incapacității unor indivizi (incapacitate determinată de existența deficiențelor fizice și psihice) de a respecta normele sociale. Dincolo de variabilitatea criteriilor de definire a devianței, care e de natură să creeze o anumită ambiguitate în perceperea fenomenului, este important să se rețină cele două criterii specifice ipostazei de deviant propuse de H.Becker <footnote Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
3 luni, se numesc temperamente. Există date care confimă ca tem peramentul reprezintă aspectele timpurii pe care se bazează trăsăturile de personalitate ulterioare.Comparațiile între gemenii identici și fraternali indică faptul că factorii genetici sunt responsabili pentru aproximativ 50%din variabilitatea între indivizi, la nivelul caracteristicilor de personalitate. Tendința copilului de a se apropia de anumite persoane și de a se simți ocrotit în prezența acestora se numește atașament. Atașamentul poate fi evaluat prin procedeul „situația străină" <footnote Rita Atkinson, Richard
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a toleranței individuale și a atitudinii optimiste sau pesimiste în situația respectivă de frustrare, etc., iată numai câteva din componentele psihologice de bază ale personalității care vor determina atât marea diversitate a modurilor individuale de trăire a frustrării, cât și variabilitatea reacțiilor comportamentale la situațiile de frustrare” (Rudică, 2006, p. 57). II 3. Aspecte pozitive și aspecte negative ale fenomenului de frustrare Psihologia copilului oferă un teren propice de investigare a fenomenului de frustrare. Se cunoaște faptul că drumul dezvoltării copilului
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
desemna un sistem de viață comună, termenul sistem însuși poate induce în eroare dacă sugerează un tot perfect integrat. Conflictul și schimbarea sunt, într-adevăr, elemente constitutive oricărei societăți. Adoptarea unei perspective sistemice nu împiedică nici luarea în calcul a variabilității și a schimbării, nici aceea a punctului de vedere al actorilor. Sunt perspective diferite de care antropologia are nevoie. Studiile realizate la scări diferite asupra aceluiași obiect nu se exclud unele pe altele, chiar dacă un singur cercetător nu le poate
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de fapt, cultura face parte din natură. 3. Antropologia politicului. Antropologia politicului apare uneori mai degrabă ca un mijloc de măsurare a ansamblului câmpului antropologiei decât ca obiect particular de studiu. Ea ocupă, din acest motiv, un loc aparte, în măsura în care variabilitatea formelor de organizare politică a servit drept criteriu tipologic pentru a identifica formațiunile sociale. Reflecțiile și analizele din acest domeniu au fost mult timp preocupate de voința de a explica geneza statului, în timp ce marile tipologii evoluționiste ale lui Henry Summer
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de acest lucru, de prejudecată și bias, iar antropologia contemporană trebuie să le corecteze. La fel, nu poți opune în mod rațional realitatea specificităților locale ficțiunii universaliilor, care ar fi postulate iremediabil de savant. Antropologia are drept scop ultim explicarea variabilității faptelor umane, iar studiul acestei variabilități îl include în mod obligatoriu și pe acela al asemănărilor și universaliilor. Dacă diversitatea descrierilor particulare, prinsă într-o istorie în mișcare care redistribuie rolurile mereu, ar interzice orice generalizare și orice comparație, antropologia
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
bias, iar antropologia contemporană trebuie să le corecteze. La fel, nu poți opune în mod rațional realitatea specificităților locale ficțiunii universaliilor, care ar fi postulate iremediabil de savant. Antropologia are drept scop ultim explicarea variabilității faptelor umane, iar studiul acestei variabilități îl include în mod obligatoriu și pe acela al asemănărilor și universaliilor. Dacă diversitatea descrierilor particulare, prinsă într-o istorie în mișcare care redistribuie rolurile mereu, ar interzice orice generalizare și orice comparație, antropologia nu s-ar bucura de mare
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
produse. Aceasta înseamnă că agrobiocenoza poate fi dirijată, în vederea menținerii acestor populații, la un anumit nivel pentru a nu produce pagube. 2.2.2. Biocenoza și ecosistemul Ecologia este știința, care se situează la un nivel ridicat de sinteză și variabilitate, care se ocupă cu următoarele tipuri de organizare biologică: 1. Organismul studiază proprietățile unui individ mediu al unei specii. 2.Populația studiază proprietățile unui grup de organisme din punct de vedere static sau dinamic. 3. Comunitățile de organisme studiază biocenozele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
produce brunificarea și moartea celulelor infectate, așa cum se întâlnește la unele soiuri de cartof la atacul ciupercii Phytophthora infestans (fig. 4). 3.4.1.4. Factorii care influențează rezistența plantelor Rezistența plantelor față de boli este o însușire variabilă, supusă legilor variabilității. Anumite caracteristici ale plantei-gazdă, agentului fitopatogen sau ale cuplului plantă-agent fitopatogen (factori interni) modifică într-un sens sau altul starea de rezistență. Condițiile ecologice (factori externi) modifică, de asemenea, rezistența plantelor la boli. Factorii interni (endogeni). Dintre factorii interni menționăm
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
adevărata sinteză geografică în care întemeietorii vedeau finalitatea cercetării științifice și noblețea didacticii de specialitate. Orientată spre acest gen de sinteză și abordând complet cunoașterea oamenilor și a locurilor, analiza geosistemului (mediului) poate explica marea diversitate structural-funcțională și consecința ei variabilitatea spațială, naturală, antropizată și antropică, a Pământului. Pornind de la această viziune, cartea reconstituie treptat mecanismele prin care natura și societatea umană pot să coexiste armonios, să-și redreseze uneori prin forțe proprii echilibrul agresat ori să piardă ireversibil elemente complexe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
radiația solară, Soarele fiind sursa majorității formelor de energie ale Terrei. Radiația solară are o intensitate variabilă, în funcție de latitudine, altitudine și sezonalitate, dar este influențată și de dinamica unor procese care au loc la suprafața Soarelui sau în interiorul său. Această variabilitate se manifestă printr-o anumită periodicitate, dintre ciclurile de 11, 35 și 100 de ani primul fiind cel mai bine confirmat. Variațiile respective schimbă condițiile de evoluție ale unor procese biologice și pedologice de pe Pământ, acționând direct și indirect și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
partea superioară a substratului geologic. Procesele care au loc în litosferă contribuie la modificarea în general lentă, continuă, a aspectului reliefului planetar ca și la formarea unor resurse minerale devenite indispensabile societății umane. Aceste procese se manifestă cu o mare variabilitate spațio-temporală, influențând puternic alte componente naturale și diversificând resursele menționate. Pentru dinamica geosistemului, în ansamblul său, sunt importante și unele procese care își au originea în partea profundă a litosferei, așa cum sunt magmatismul și seismicitatea. Acestea pot modifica atât structura
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
aer este o componentă esențială, alături de apă, pentru apariția și evoluția vieții pe Terra, apa contribuind, la rândul ei, la definitivarea actualei compoziții chimice a atmosferei. Dacă în ceea ce privește compoziția sa chimică, atmosfera nu a prezentat de-a lungul timpului o variabilitate semnificativă, în schimb ea are o structură stratificată și prezintă o variabilitate spațială a principalilor parametri. Atmosfera este sediul genezei vremii și a climei, influențând astfel toate celelalte componente ale geosistemului. Fenomenele și procesele climatice contribuie masiv la formarea unor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pe Terra, apa contribuind, la rândul ei, la definitivarea actualei compoziții chimice a atmosferei. Dacă în ceea ce privește compoziția sa chimică, atmosfera nu a prezentat de-a lungul timpului o variabilitate semnificativă, în schimb ea are o structură stratificată și prezintă o variabilitate spațială a principalilor parametri. Atmosfera este sediul genezei vremii și a climei, influențând astfel toate celelalte componente ale geosistemului. Fenomenele și procesele climatice contribuie masiv la formarea unor unități sistemice spațiale, care au un caracter specific al temperaturii, precipitațiilor și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
prin coparticiparea unor componente abiotice (scoarță de alterare, apă, aer, relief) și biotice (diferite forme de viață ca și resturi organice). În felul acesta, ca poziție în geosistem el este concomitent o componentă de tranziție între cele două sisteme naturale. Variabilitatea spațială a complexului de factori pedogenetici conferă o mare diversitate solurilor geosistemului. Prin fertilitatea lor naturală, solurile au fost profund integrate în existența societății umane. În egală măsură însă, valorificarea lor de către om implică și forme de suprasolicitare sau chiar
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]