34,286 matches
-
față, tot timpul avea buzele tumefiate. Proastă. L-am înțeles pe tata, mama nu avea niciun pic de ambiție, trăgea la jug în fabrică, în secția vopsitorie, pe urmă venea acasă, gătea, spăla, mânca bătaie, punea masa, strângea masa, spăla vasele, iar mânca bătaie, cârpea șosete, multe șosete, întotdeauna avea una de cârpit, ștergea praful sau dădea cu mătura, mânca bătaie, desfăcea picioarele atunci când avea tata chef, mai ales după ce bea se întâmpla asta, dormea puțin, gemea în somn cred că
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
special în sistemele organizate precum organizațiile economice, sistemele politice, administrative etc. Bochenski a identificat două tipuri de autoritate deontică: de sancționare (de exemplu, autoritatea gangsterului care este ascultat de victimă de teama sancțiunilor) sau/și de solidaritate (autoritatea căpitanului de vas care în timpul furtunii este ascultat de marinari pentru că au un scop comun, salvarea, și deci sunt solidari în realizarea lui). Existența obiectivelor comune este esențială pentru a vorbi de autoritate de solidaritate. „O autoritate deontică este o autoritate de solidaritate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și căută, în zonă, o florărie. Oferta era generoasă, dar nimic din ce i-ar fi plăcut și lui, și lui Brâncuși. Dorea ceva simplu, nu orhidee, nu crini imperiali, nu trandafiri din Ecuador fără miros, nu... Ochi, într-un vas, o floare a soarelui. Plăti și, cu harta în mână, merse direct la maestru. Nu era un mormânt sofisticat, avea un mic monument, o placă și cam atât. Aprinse o candelă, puse floarea alături. Cârcotaș cum era, se gândi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
arătă palmele încă pătate în 5 culori. Seara s-a prelungit în voie bună și a doua zi îi așteptau noi surprize. Dimineață, Petre aducându-și aminte de copilăria sa, i-a invitat pe toți afară, așteptându-i cu un vas cu apă proaspătă, un ou roșu , un ban de argint și un "ștergar". Așa apucase el dimineața primei zile de Paști în copilărie și se bucura să-i învețe și pe copiii lui să respecte tradițiile. Și-au înmuiat palmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ajută și la dezvoltarea serviciului turistic. V.S. 3.3. MICA INDUSTRIE Funcția industrială și de colectare depozitare a comunei Lespezi este mai mult de domeniul trecutului. Fabrica de sticlă a fost distrusă, s-a renunțat la fabricarea cărămizilor, teracotei și vaselor de ceramică. După 1990 sau desființat Baza de recepție a cerealelor, Depozitul final de lemn, Balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, așezate în incinta stației C.F.R. Lespezi, S.M.A. și o serie de magazine și ateliere ale Cooperativei Lespezi. Actualmente
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cânepă sau bostan (dovleac), pisată în chiuă sau mașină de măcinat cafea. Sămânța bătută se înmoaie în apă caldă, se trece prin sită și se fierbe la foc mic până se „urdește”, după care se alege. Se adună într-un vas, se adaugă zahăr și arome și se întinde în straturi alternative peste turtele foarte subțiri, coapte pe plită, care, în prealabil, au fost muiate în zeama rămasă de la julfă. Cu aceste turte numite și „Pelincile Maicii Domnului” se așteaptă preotul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a trăsnetelor și a bolilor). - Moșii sunt cunoscutele sâmbete ale morților, când cei trecuți în lumea veșnică sunt pomeniți în biserici, sunt bociți sau jeliți la cimitir. Pentru sufletul lor se aprinde o lumânare și se împarte mâncare, apă, băutură, vase și colăcei. - Sfintele Paște: - Postul Mare; - Duminica Floriilor, când salcia sfințită se pune la icoană; - Săptămâna Patimilor (Mare) - denii;Participarea la Prohodul Domnului (în Vinerea Mare); - Învierea Domnului Iisus Hristos, păstrarea lumânării, bucate tradiționale: ouă roșii, pască, cozonac, miel; - Participarea la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
totul a fost dat peste cap în învălmășeala care a rezultat, totul a fost dezmembrat, dezarticulat, nimic din alcătuirea inițială nu a mai rămas intact, sufletele mutilate și-au găsit alte învelișuri, capetele alte trupuri, trupurile alte membre - tot atîtea vase stricate și cîrpite la întîmplare prin fluxul de energie declanșat de Creator. De unde nepotrivirile, contradicțiile, disparitățile din interiorul acelorași ființe ca și între ele. În Banchetul lui Platon există un mit oarecum asemănător. Se spune că odinioară oamenii erau hermafrodiți
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
să pară) și ceea ce este se cască un abis. Și cît timp, cîtă răbdare, cîte uluiri, cîte straturi de vorbe, fapte și întîmplări suprapuse, cîte decepții și chiar suferințe sînt necesare pînă să recunoști ce se ascunde îndărătul chipului, al vasului făcut din bucățelele puse cap la cap și lipite din întîmplare de Creatorul nostru grăbit, și despre care fuseseși înclinat să crezi că formează un ansamblu unitar! În romanele lui Aldous Huxley și Camil Petrescu, între alții, există multe personaje
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
trecere înfăptuită, care lasă mărturii. În care pulsează, neoprite, ritmurile, încă o dată tinere, ale firii: Vezi, vinul tânăr 'și-amintește'n Mai/ Din fund de beciuri, c'a sorbit arșița/ Pe când era o plantă clara'n plai/ Și fierbe'n vas când înflorește vița.// Tăriile iubirii'nchise'n noi/ Apasă cercul care le sugrumă,/ Când veștile sosesc pân' la butoi/ De dincolo de hrubele de humă." (Inscripție). Nu e de învins, această vînzolire a materiei. Viața, chiar și aceea a statuilor, ține
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
lucruri banale, artizanale, care s-ar potrivi în diverse colțuri ale noii mele case pe care încă o mai decorez. Am descoperit o etajeră ce părea de sute de ani, un ceas de perete pictat de mâna unui artist, niște vase de ceramică... Am plătit cu o filă de cec, după ce am prezentat pașaportul și buletinul, căci așa mi-a cerut vânzătoarea. Și-a notat tacticos toate datele. Am plecat să aduc mașina mai aproape, căci împachetate erau multe și grele
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
transa și moartea. Trăirile sunt figurate prin mișcările dansatorilor și muzicienilor (care participă la jocul de scenă în straiele lor sumbre, de păsări funerare), prin sunete, costume, lumini și câteva obiecte cu încărcătură simbolică (scaunele, pomul vieții, ouăle renașterii, câteva vase și șterguri rituale). Ele contrastează sau se topesc una într-alta transgresându-și granițele fluide. Omul și Moartea - odihnă către care omul se îndreaptă prin zbucium și durere - iată care sunt, cred eu, personajele spectacolului: unul vizibil, încarnat de cei
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
mai groaznic să moară de glonț sau de sete? Dar era atât de speriată că nu putea să ia nici o hotărâre. Dacă bărbații aceia plecau cu cele două mașini, șansele ei de supraviețuire erau minime. S-a gândit disperată la vasul cu apă infectă rămas în infernul oazei. Dar când a auzit iar prin preajmă vocile iritate ale urmăritorilor ei, s-a gândit că era preferabil să îndure cele mai cumplite efecte ale setei decât să cadă în mâinile lor. Își
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
n-aveam să ies înainte de căderea nopții, din următoarea cauză: dacă aș fi ieșit era semn rău, semn că m-ar fi prins. Așa stând lucrurile, m-am aranjat cât am putut mai bine și, deși nu știam pe ce vas mă aflam, doar prost să fi fost să nu-mi dau seama că eram în cambuză. Am luat o pară mălăiață și am mușcat din ea, ca să-mi înșel mai curând spaima decât foamea, fredonând în gând un cântec în
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
o imensitate albastră, un balans albastru. Aș minți dacă aș spune că m-am întrebat unde mă aflam, fiindcă, odată trecută toropeala, mi-am amintit imediat tot ce se întâmplase: piața, zarva cu gărzile regale, aproape căderea mea în apă, vasul. Tinerii pot să nu aibă multe calități, dar un cap limpede au întotdeauna. Problema mea era alta: cum să ies de acolo? După câteva minute am înțeles că aveam o problemă încă și mai mare: cum să nu ies de
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
toate amărăciunile deziluziei, Lucian va izbuti, prin întâmplătoare cunoștințe, să se salveze. Romancierul, care a ales exilul în anul 1975 n-a avut inima să-și sacrifice alter-ego-ul. Tragic este finalul nuvelei Fuga în paradis, unde se moare în cala vasului în care se ascunseseră fugarii, iar supraviețuitorul, la capătul puterilor, leșină pe chei, fiind adus de grănicerii egipteni înapoi pe vas. Nuvela este, acum, de un atroce realism și se constituie într-un pandant al Hotarului..., ca un epitaf adus
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
a avut inima să-și sacrifice alter-ego-ul. Tragic este finalul nuvelei Fuga în paradis, unde se moare în cala vasului în care se ascunseseră fugarii, iar supraviețuitorul, la capătul puterilor, leșină pe chei, fiind adus de grănicerii egipteni înapoi pe vas. Nuvela este, acum, de un atroce realism și se constituie într-un pandant al Hotarului..., ca un epitaf adus împrejurării că din fugari mulți au căzut victime tentativei, că riscul fugii a fost extrem, reușita o excepție. Fugarul cunoaște miza
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
cu trîmbița-n mînă / în cinstea maestrului fotbaliștii cu lungi mustăți / au jucat pe alee un meci jubiliar / Poetul cu Muza i-au cîntat din antica liră un imn grandios / copacii din Parcul Montsouri au înflorit a doua oară / iar căpitanul vasului cu zbaturi a ordonat / să se cînte valsul închinat doamnei sale Clemence / iubitul maestru era încă departe/ grăbit să ajungă unde trebuie" (Cînd maestrul Rousseau a plecat unde trebuie).Filmul incipient, lipsit de sonor, se arată a fi, la rîndul
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
tutun și carbid. / lovim puternic din palme; deodată / lumina se stinge și ușile se închid.// Pe pînza ca o batistă uriașă de doliu / apar maimuțe, lei, rinoceri, / admirăm piramidele grave/ și faraonii desgropați din tăceri.// După pauza de zece minute / vasul Titanic se scufundă în ocean / în timp ce orchestra adunată pe punte / suflă din alămuri cu mare élan" (De pe vremea filmului mut ).O copilărie încă neîncheiată în plan interior, dar înfrîntă de impactul dur cu viața, cu aspectul acesteia de hazard, de
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
pe care reușește s-o sustragă membrilor celulei teroriste, încercînd s-o trimită la o stațiune de cercetări (Sanctuarul), unde o grupare de savanți se ocupă de rezolvarea problemei infertilității în cadrul a ceea ce poartă numele elocvent de Proiectul Umanității. Un vas pescăresc, intitulat sugestiv Tommorow, patrulează regulat de-a lungul coastelor și o întîlnire este aranjată pentru ziua următoare. Pentru a ajunge la destinație, Theo trebuie să iasă din spațiul securizat al orașului în no man's land-ul unui război
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
atinge bucatele. Monstrul îi devorează pe cei doi spiriduși gardieni, iar scena amintește de tabloul cu Saturn devorîndu-și progeniturile. Magia pare să funcționeze cel puțin într-un caz: o mandragoră, rădăcina de mătrăgună, așezată sub patul mamei sale, într-un vas cu lapte în care sunt lăsate să cadă trei picături de sînge ameliorează starea sa, liniștind fetusul. Maternitatea se înfățișează copilului în culori sumbre, distorsionată de amenințarea permanentă a lumii din jur, dialogul pe care ea îl întreține cu fratele
Despre fauni şi labirinturi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9868_a_11193]
-
Zamfirescu. Regina ine la mare pre mediul ambiant, cum semnalasem i ? volumele precedente, are o marcat?pasiune horticol?i a decoraiilor interioare. Noteaz? la un moment dat: Vreau "s?mi realizez visele de a avea paradise de flori". ? Șerbia, caut?vase vechi de lut pe care le colecioneaz?pentru gr?inile ei din ar? E mereu interesat?de antichit?i i obiecte de podoab? pistoale vechi, montate ? argint, pumnale, cing?ori de argint, cum poart?femeile muntenegrene. Dragostea de frumos o
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
imagina, cu cele mai ?guste str?i care urc?i coboar?? trepte de piatr?cum n-am mai v?ut niciodat?" Ea caut?peste tot, spuneam, lucrurile i monumentele vechi, ajung?d s?se bucure p??la euforie: "...linia unui vas, a unui zid sf??at, a unei pergole, toate m??c?ț?la fel ca o minunat?privelite impetuoas? dar c?d ambele se combin? atunci este raiul pe p??ț " (s.m.). Regina se relev?că o peisagist? mai ales
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
mărturisire de final, pledoaria unui om vulnerabil, închide această dorință de regulă în frenezie, de neschimbare în roi: "cînd o figură mi se arată alterată de vîrstă, cînd fotoliile nu sînt la locul lor sau încep să șchioapete, cînd un vas de Boemia sau o ceașcă de Limoges crapă simt o strîngere de inimă. Ideea perisabilității tuturor formelor pe care le ia materia mă cutremură, și atunci devin foarte romantic. Aud cu fantazia acustică miliarde de cari rozînd lemnul, văd ca
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
optzeci de zile. De altminteri, cărțile lui Jules Verne trebuie să fi jucat un rol special: lui îi aparține personajul om-de-știință-care-poate-să-rezolve-orice-problemă, fie el inginer (cel mai adesea), fie naturalist. Combinația știință-aventură-destin a fost, cred acum, de o atracție magnetică. Atâtea vase, fire și fibre fine care se caută și se găsesc într-o misterioasă armonie Dar presupun că a trebuit să schimbați proporția, să citiți mai puțin Jules Verne și mai multă anatomie, să zicem. Într-adevăr, cărțile de specialitate nu
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]