2,609 matches
-
intestin este influențată și de contracția pereților duodenali. Alimentele care stimulează puternic golirea veziculei biliare sunt gălbenușul de ou, smântâna, untdelemnul; substanțele care determină evacuarea veziculei biliare prin contracția colecistului și relaxarea sfincterului Oddi se numesc colagoge. Rolul sistemului nervos vegetativ este redus în cazul secreției biliare. Nu există dovezi ale existenței unor nervi secretori de bilă. Dacă inervația aferentă a ficatului crește ușor fluxul biliar și dacă excitarea pneumogastricului amplifică puțin secreția, iar excitarea splanhnicului o inhibă, acestea au loc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în funcție de diverși factori (timp, orarul meselor). II.4.10. REGLAREA INGESTIEI DE ALIMENTE În condiții de sănătate, există un echilibru perfect între nevoile organismului în substanțe alimentare și aportul acestora, echilibru reglat pe cale neuro-umorală, cu participare atât somatică, cât și vegetativă. Aportul alimentar este controlat de un mecanism pondero-static de scurtă și de lungă durată. Mecanismul de scurtă durată asigură controlul ingestiei de hrană cu ocazia fiecărui prânz, prin intermediul cuplului foame-sațietate. Mecanismul de lungă durată asigură echilibrul dintre depunerea de rezerve
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Efectele stimulării simpatice sunt diferite în funcție de intensitatea stimulării. În cazul unor stimuli moderați (1-1,5 Hz) se produce constricția arteriolei eferente și creșterea diurezei, în timp ce excitațiile intense realizează vasoconstricția și a arteriolei aferente și diminuarea filtratului glomerular (Furchgott, 1967). Influențe vegetative simpatice asupra funcțiilor rinchiului produc și diversele reacții reflexe viscero-renale generatoare de efecte vasomotorii locale cu consecințe volemice și osmolare de diferite grade. Experimental excitarea pediculului renal provoacă vasoconstricție și scăderea debitului venos al rinichiului, iar secționarea lui produce vasodilatație
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bază suferă anumite ajustări în funcție de modificările ce apar la nivelul nefronului. Reglarea secreției de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular se realizează prin intermediul mai multor factori: - fluxul sanguin renal; - variațiile sodiului plasmatic și urinar; - volumul sanguin total; - modulații ale activității nervoase vegetative. Studiile privind implicațiile funcționale ale sistemului renină-angiotensină au fost efectuate mai ales prin injectarea principiului activ - angiotensină II. În urma acestor cercetări s-a ajuns la concluzia că angiotensina are două acțiuni principale, efect vasoconstrictor și aldosterono-eliberator. Impedimentele ivite atunci când s-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
puternică substanță vasoconstrictoare cunoscută. Efectul său constrictor întrece până la 40-100 de ori acțiunea noradrenalinei. Efectul cardio-vascular al angiotensinei se realizează atât prin mecanism direct de acțiune asupra acestor structuri, cât și prin efect indirect, mediat pe cale reflexă de sistemul nervos vegetativ. Polipeptidul acționează predominant la nivelul arteriolelor, în teritoriul precapilar, determinând creșterea rezistenței periferice și scăderea fluxului sanguin în teritoriul respectiv. Acțiunea vasoconstrictoare este mai puternică în teritoriul splanhnic, piele și rinichi decât la nivelul vaselor din mușchi, creier și inimă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a preconizat testul Kaplan-Silah, în diagnosticul diferențial al hipertensiunii arteriale. Sistemul simpatico-adrenergic eliberator de catecolamine este stimulat de angiotensină atât la nivel periferic, cât și prin mecanism central, prin intermediul ariei postrema. Efecte stimulatoare similare sunt descrise și în cazul ganglionilor vegetativi și al medulosuprarenalei. Numeroase date au demonstrat că angiotensina II prezintă efecte aldosteron-eliberatoare directe. Între secreția de renină și aldosteron există relații de directă proporționalitate. Efectul respectiv apare la doze inferioare celor presoare, așa încât unii autori atribuie angiotensinei rol de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de modificări degenerative tubulare, care pot merge până la necroza tubului distal. Denervarea provoacă efecte inverse, reprezentate de poliurie, hiperclorurie și hipoazoturie, care dispar în următoarele săptămâni. Adeseori, după 3-5 luni de la denervare, funcțiile renale se alterează progresiv, evidențiind rolul inervației vegetative în menținerea troficității și funcționalității rinichilor. Un loc nu mai puțin important în reglarea nervoasă a funcțiilor renale revine influențelor reflexe interoceptive cu punct de plecare vascular, respirator, digestiv sau genital. În timp ce excitarea interoceptorilor gastrici provoacă diureză neuroreflexă, distensia vezicii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
uretra posterioară. Sfincterul extern este inervat de fibrele nervului rușinos intern, care are rolul de a crește tonusul acestuia, așa încât face posibilă rezistența la presiunea intravezicală de până la 70 cm3 apă (fig. 131). Deci, aparatul musculos vezico-sfincterian, controlat de inervația vegetativă, face din actul micțiunii un act reflex. Componenta neuro-reflexă predomină la copil, care, până la vârsta de un an și jumătate, nu-și poate controla micțiunea. După această perioadă se adaugă și componenta voluntară, care face din actul micțiunii un proces
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
urinei, cunoscute sub numele de enurezis, și se datoresc tulburării actului neuro-reflex sau de coordonare centrală a reflexului de micțiune, manifestat prin micțiuni nocturne involuntare. II.5.11. CONTROLUL REFLEXULUI DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului reflex medular. Reflexul de micțiune este declanșat prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al micțiunii are la bază circuitul polineuronal supraspinal produs de creșterea progresivă a presiunii intravezicale și stimularea fibrelor aferente mielinice de tip A-delta de la nivelul vezicii. Activitatea aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și vegetative la centrul reflex medular al micțiunii de la nivelul măduvii sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este deci sub controlul reflexului medular sacrat parasimpatic, întregit de circuitul nervos
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cortizon), pielea este considerată organ neuroimunoendocrin. II.7. REGLAREA GLANDELOR ENDOCRINE Ion HAULICĂ, Walther BILD Ca teritorii secretoare de substanțe hormonale deversate în sânge și transportate la distanță de teritoriul secretor, glandele endocrine participă alături de mediatorii chimici ai sistemului nervos vegetativ, cataboliții și principalii ioni la reglarea sau modularea principalelor funcții somato-vegetative și comportamentale ale organismului. Autoreglarea activității secretorii a glandelor cu secreție internă se realizează atât de către efectul propriei lor activități prin relații de tip feedback, cât și de către inervația
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cataboliții și principalii ioni la reglarea sau modularea principalelor funcții somato-vegetative și comportamentale ale organismului. Autoreglarea activității secretorii a glandelor cu secreție internă se realizează atât de către efectul propriei lor activități prin relații de tip feedback, cât și de către inervația vegetativă simpatico-parasimpatică. Tipic din acest punct de vedere este cazul hipofizei situată la baza creierului sub hipotalamus în șaua turcească a sfenoidului. Poziția anatomică a hipofizei în imediata vecinătate a hipotalamusului nu este o simplă curiozitate embriologică. Hipofiza îndeplinește, după cum se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sub hipotalamus în șaua turcească a sfenoidului. Poziția anatomică a hipofizei în imediata vecinătate a hipotalamusului nu este o simplă curiozitate embriologică. Hipofiza îndeplinește, după cum se știe, atât rol de organ efector al hipotalamusului considerat veritabil „creier neurosecretor al vieții vegetative”, cât și de glandă endocrină reglatoare a activității secretorii a suprarenalei, tiroidei și gonadelor pe de o parte și a diurezei, motilității uterine și secreției lactate pe de alta. Formată din doi lobi cu structură și funcții diferite, hipofiza este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
precursor al catecolaminelor cerebrale. La rândul lor, hormonii retrohipofizari (ADH, OXT) sunt sintetizați în hipotalamus de către nucleii paraventricular și supraoptic și doar depozitați în hipofiza posterioară. Fiind emanație a sistemului nervos diencefalic, hipofiza posterioară întregește funcția de creier al vieții vegetative a hipotalamusului cu cea de structură glandulară efectoare. În timp ce tractusul hipotalamo-hipofizar asigură deplasarea produșilor de neurosecreție hipotalamică la hipofiza posterioară, circulația portală hipofizară realizează atât transportul și controlul umoral hipotalamic asupra secreției hormonale adenohipofizare, cât și autoreglarea activității secretorii a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de hormoni sexoizi sunt implicate mai mult în disfuncțiile corticosuprarenaliene de tipul sindromului adrenogenital decât în reglările normale, fiziologice. II.7.4.4. Reglarea glandei medulosuprarenale Glanda medulosuprarenală ca principal component atât al sistemului endocrin cât și al sistemului nervos vegetativ deține un loc aparte în reglările neuro-endocrino-metabolice. Celulele cromafine ale țesutului glandular medulosuprarenal posedă capacitatea de a sintetiza și elibera în sângele circulant trei hormoni: adrenalină, noradrenalină și dopamină denumiți generic catecolamine. Dintre cele trei catecolamine, adrenalina este de proveniență
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
catecolaminici este stimulată atât prin relații intercentrale directe, de către stările de încordare neuro-psihică, anxietate, emoții sau durere, cât și neuro-reflex, de către anoxie, hemoragii, traumatisme, hipoglicemie, expunere la frig, efort fizic și alte solicitări stresante. Descărcările hormonale medulosuprarenale însoțesc creșterea tonusului vegetativ simpatic, potențând și prelungind în timp efectele activării nervoase simpatico-adrenergice. La producerea reacțiilor adrenergice integrate participă și factorii umorali activatori ai secreției de catecolamine, cum sunt acetilcolina, ionii de potasiu, histamina, bioxidul de carbon și cataboliții acizi, în general. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
insulinosecreția, simpaticul acționează în sens inhibitor. La rândul lor, vagii transmit impulsuri activante de la nivelul centrilor insulinosecretori din nucleul ventro-lateral al hipotalamusului. Reglarea nervoasă centrală, deși nu este indispensabilă, asigură secreția „psihică” de insulină. Ca factori umorali ai reglării nervoase vegetative, participă acetilcolina în sens activator și catecolaminele în sens inhibitor, prin intermediul receptorilor alfa-adrenergici, IP3 și calciului și a beta-receptorilor adrenergici prin cAMP. II.7.7.2. Glucagonul Glucagonul este cel de al doilea hormon pancreatic ce participă la reglarea echilibrului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
apare mai evidentă la animalele cu diabet aloxanic, decât la cele pancreatectomizate, datorită persistenței celulelor alfa secretoare de hormon hiperglicemiant. Componenta umorală a autoreglării secreției de glucagon este întregită, ca și în cazul insulinei, de veriga nervoasă, reprezentată de inervația vegetativă simpatico-parasimpatică a pancreasului. Simpaticul este glucagonosecretor, iar vagul inhibă secreția alfa-insulară de glucagon. La rândul lor, cele două tipuri de fibre vegetative sunt sub controlul centrilor glicoreglatori din hipotalamus, care vor fi discutați ulterior. II.7.7.3. Somatostatinul Somatostatinul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a autoreglării secreției de glucagon este întregită, ca și în cazul insulinei, de veriga nervoasă, reprezentată de inervația vegetativă simpatico-parasimpatică a pancreasului. Simpaticul este glucagonosecretor, iar vagul inhibă secreția alfa-insulară de glucagon. La rândul lor, cele două tipuri de fibre vegetative sunt sub controlul centrilor glicoreglatori din hipotalamus, care vor fi discutați ulterior. II.7.7.3. Somatostatinul Somatostatinul este secretat de celulele delta din insulele Langerhans. Ca și somatostatinul hipotalamic, este un polipeptid format din 14 aminoacizi, cu durată de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
7.8.6. Reproducerea ca fenomen biologic complex de înmulțire și perpetuare a speciei se realizează cu participarea obligatorie a gonadelor mascule și femele, a căror secreție internă asigură dezvoltarea și funcțiile diferențiate ale organelor genitale anexe, reglate pe cale neuroumorală vegetativă. Deși este dominată de complexul hipofizogonadal, reproducerea presupune, de fapt, mecanisme neurohormonale mult mai complexe, la care contribuie atât hipotalamusul, ca loc de formare a releasing-factorilor adenohipofizari, cât și centrii reflexelor vegetative spinale de erecție, ejaculare, expulsie etc. Hipotalamusul, supranumit
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
diferențiate ale organelor genitale anexe, reglate pe cale neuroumorală vegetativă. Deși este dominată de complexul hipofizogonadal, reproducerea presupune, de fapt, mecanisme neurohormonale mult mai complexe, la care contribuie atât hipotalamusul, ca loc de formare a releasing-factorilor adenohipofizari, cât și centrii reflexelor vegetative spinale de erecție, ejaculare, expulsie etc. Hipotalamusul, supranumit și creierul vieții vegetative, realizează prin releasing-factori o veritabilă programare a secreției de gonadotrofine hipofizare, cu rol stimulator asupra organelor reproductive primare. Dacă în multe privințe marile funcții ale organismului (circulație, respirație
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de complexul hipofizogonadal, reproducerea presupune, de fapt, mecanisme neurohormonale mult mai complexe, la care contribuie atât hipotalamusul, ca loc de formare a releasing-factorilor adenohipofizari, cât și centrii reflexelor vegetative spinale de erecție, ejaculare, expulsie etc. Hipotalamusul, supranumit și creierul vieții vegetative, realizează prin releasing-factori o veritabilă programare a secreției de gonadotrofine hipofizare, cu rol stimulator asupra organelor reproductive primare. Dacă în multe privințe marile funcții ale organismului (circulație, respirație, digestie, excreție etc.) sunt similare la mamifere, funcția de reproducere prezintă în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în multe privințe marile funcții ale organismului (circulație, respirație, digestie, excreție etc.) sunt similare la mamifere, funcția de reproducere prezintă în cazul speciei umane anumite particularități atât sub aspectul activității secretorii a gonadelor, cât și sub acela al reglării neuroreflexe vegetative și somatice voluntare. Se știe că în timp ce sexul are determinare genetică, caracterele sexuale secundare depind de secreția endocrină și exocrină a ovarelor și testiculelor. Ca și pancreasul, acestea îndeplinesc rol secretor dublu atât exocrin, cât și endocrin. Funcția exocrină a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al treilea ochi) în formațiune neurosecretoare, pineala este inervată în mod predominent de fibrele simpatice ale ganglionului cervical superior. O inervație parasimpatică derivată de la ganglionii otic și sfenopalatin este. de asemenea, prezentă. Inervația glandei pineale deși pare a fi exclusiv vegetativă, prezintă conexiuni nervoase cu formațiunile diencefalice, rinencefalice și mezencefalice învecinate (fig. 148). Acestea fac posibilă participarea pinealei la reacțiile neuroendocrine determinate de complexul hipotalamo-hipofizar pe de o parte și rinencefal pe de alta. Principalul hormon pineal este derivatul indolic al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrale și periferice, ca și prezența adenilatciclazei în sinaptozomii acestora pledează pentru calitatea de neurotransmițător a acestuia. Funcția mediatoare a VIP din anumite terminații nervoase ar aparține unei categorii de fibre diferite de cele colinergice și adrenergice, și anume inervației vegetative purinergice (Burnstock, 1972) sau peptidergice (Bishop, 1977). II.8.3.4. Peptidul gastric inhibitor (GIP) Aparține polipeptidelor glucagonice și a fost izolat și purificat de către Brown și Dryburgh în 1971. GIP este format din 43 de aminoacizi, iar, din aceștia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]