943 matches
-
urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se conectează la căile limfatice stângi. Limfa provenită din lobul superior drept - segmentele apical și dorsal (posterior) ajunge în ganglionii hilari (ggl.10), de unde trece în ganglionii paratraheali inferiori (ggl.4R) → ganglionii paratraheali superiori (ggl.2R) → ganglionii cervicali drepți. Segmentul ventral își trimite limfa pe 2 căi diferite, o cale directă, identică cu cea descrisă anterior, și o a doua cale ocolitoare prin ganglionii subcarenali (ggl.7). De la ggl.7 se ajunge la ganglionii pretraheali (ggl.3), iar de aici prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
lungul trunchiului brahiocefalic venos stâng, cu omonimii prevasculari din partea stângă (mediastinali anteriori), iar de aici drenajul limfatic se face către ganglionii scaleni stângi. Drenajul limfatic din segmentul apical inferior și lobul mediu urmează aceleași căi ca și limfa din segmentul ventral. Lobul inferior drept își trimite limfa în ganglionii subcarenali (ggl.7), iar de aici urmează ruta paratraheală dreaptă până în ganglionii scaleni drepți. În partea stângă drenajul limfatic este mai complex, fiind mai interconectat cu cel din partea dreaptă, decât invers. Hata
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Pe această cale drenează limfa din segmentul apical și dorsal, dar și din segmentul apical inferior. A doua rută limfatică pornește din ganglionii paraaortici (ggl.6) și acompaniază nervul frenic stâng până la ganglionii scaleni. Pe aici trece limfa din segmentul ventral și lingulă. Pe marginea externă a axului bronșic stâng naște a treia cale limfatică, urcă la ganglionii paratraheali inferiori stângi (ggl.4L), pentru ca la această stație să se ramifice în două subdiviziuni. Prima ramificație limfatică va merge ascendent către ganglionii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
mediastinali superiori (ggl.1), trecând prin paratraheali superiori (ggl.2L), iar cea de-a doua trece transversal către ganglionii pretraheali (ggl.3), iar de aici la ganglionii paratraheali drepți. Limfa din segmentul apical inferior, dar și din lingulă și segmentul ventral, circulă pe această cale. A patra rută limfatică se află pe marginea internă a axului bronșic stâng, ajungând în ganglionii subcarenali (ggl.7). De aici există trei ramificații limfatice. Prima merge în ganglionii paratraheali drepți inferiori (ggl.4R ), a doua
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Prima sa ramură, artera mediastinală, pentru lobul superior, poate naște intrapericardic în recesul retrocav Allison sau lateral de vena cavă superioară. Tot din segmentul mediastinal al arterei pulmonare drepte mai poate pleca un ram arterial pentru lobul superior drept (artera ventrală mediastinală). La nivelul pediculului pulmonar, artera pulmonară dreaptă ocupă treapta de mijloc, fiind antero-inferior de bronșia primitivă dreaptă și postero-superior fată de vena pulmonară superioară dreaptă. Din segmentul scizural al arterei pulmonare iau naștere ramuri pentru lobul superior drept, lobul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
crosa venei azygos, iar lateral stângă cu artera subclavie, canalul toracic și pleura mediastinală. Sub carenă, esofagul păstrează raportul cu coloana vertebrală până la nivelul vertebrei T6, de unde se deplasează către anterior pentru a intra în hiatusul esofagian, anterior de aortă. Ventral vine în raport cu pericardul, respectiv cu atriul stâng; pe partea dreaptă se află ductul toracic, până la T6, când trece posterior de esofag pentru a se plasa pe partea stângă a coloanei vertebrale; tot pe flancul drept esofagul are raport cu vena
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
reduc, la rinolofide sunt reduse doar la niște lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană și se sudează fiecare la maxilarul corespuzător. Spațiul format pe partea dorsală poartă numele de tăietură nazală, iar cel de pe partea ventrală poartă numele de tăietură prepalatală. Parietalele formează cea mai mare parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
viața chiropterelor. Mușchii urechii medii -tensorul timpanului și al scăriței foarte bine dezvoltați, sunt responsabili de tensiunea lanțului de oscioare care conduce sunetul de la timpan la urechea internă. Cele două organe receptoare - static și auditiv - sunt așezate în partea posteror ventrală a craniului și sunt atât de mari încât la unele specii aproape că se ating între ele pe linia mediană. Ochiul și vederea. Chiropterele sunt animale crepusculare și nocturne. Ele au ochii normal conformați, dar cu unele particularități. La Microchiroptere
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
tragusul bine dezvoltat. Coada subțire, constituie mai mult din jumătatea trunchiului. În cele mai dese cazuri este în întregime concrescută cu uropatagiul însă în unele cazuri terminația cozii (ultimele 1 - 2 vertebre caudale) este liberă. În stare relaxată se răsucește ventral. Blana, de obicei deasă, poate fi de lungime diferită. Colorația este foarte variată: aproape albă, roșcat aprins, neagră, uneori cu pete albicioase. Partea ventrală este mai deschisă la culoare. Culoarea părului este de obicei de două, uneori și de trei
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
unele cazuri terminația cozii (ultimele 1 - 2 vertebre caudale) este liberă. În stare relaxată se răsucește ventral. Blana, de obicei deasă, poate fi de lungime diferită. Colorația este foarte variată: aproape albă, roșcat aprins, neagră, uneori cu pete albicioase. Partea ventrală este mai deschisă la culoare. Culoarea părului este de obicei de două, uneori și de trei nuanțe ( Verspertilio murinus). Genul Myotis (Kaup, 1829) Acest gen include aproximativ 90 de specii, dintre care 10 trăiesc în Europa. Urechile sunt de obicei
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
epitelială primară”, verticală, arcuită. În luna a doua a vieții intrauterine această lamă se divide prin multiplicare în alte două lame: lamă dentară primară, care își continuă activitatea și dă naștere la mugurii dentari distribuiți în două sectoare - un sector ventral, cu 20 de muguri - dinții temporari, și un sector dorsal, cu 6 muguri - molarii permanenți. Celulele epiteliale care realizează legătura cu lama epitelială primitivă se atrofiază și dau naștere gubernacuiumului dentis, formațiune de origine epitelială ce unește mugurele dentar cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
modificări de compoziție chimică în lichidul cu care vin în contact (interstițial sau intracavitar), care în unele cazuri reflectă nemijlocit modificări de la nivel sanguin. Cei mai importanți chemoreceptori centrali implicați în controlul permanent al ventilației sunt cei situați lângă suprafața ventrală a bulbului, în vecinătatea ieșirii nervilor IX și X. Chemoreceptorii centrali răspund la modificări ale concentrației H+ din lichidul extracelular; creșterea concentrației H+ stimulează ventilația, pe când scăderea sa o inhibă. Compoziția lichidului extracelular din jurul receptorului este influențată de lichidul cefalo-rahidian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fost observat șoarecele (Apodemus sylvaticus). Ca adaptări - culori adaptative la Hyla arborea, Rana temporaria, Rana dalmatina, Lacerta viridis, la brotăcel - vezicule adezive la membre; membre scurte cu gheare dispuse lateral la șopârle care se deplasează prin târâre; la șerpi solzi ventrali; la ciocănitoare picior cu 4 degete puternice, cu cioc lung, puternic și ascuțit, aripi scurte, pene tari fără puf. Ecologii au folosit într-o măsură mai mare datele de la celelalte grupe în vederea descrierii biotopului și biocenozei. Au făcut fotografii ale
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
salt: membrele posterioare mai lungi decât cele anterioare - orthoptere ( cosași, lăcuste) , amfibieni (Rana dalmatina, Rana temporaria). deplasare prin mers: membrele scurte, dispuse lateral prevăzute cu gheare - reptile (Lacerta agilis , Lacerta viridis) deplasare prin târâre: cu ajutorul cheților (oligochete) și cu ajutorul solzilor ventrali la reptile ( Natrix natrix) Adaptări la viața arboricolă: la Hyla arborea, la Picus viridis, Dendrocopos major - picior cu patru degete puternice ( două îndreptate anterior și două posterior ), cioc lung, puternic și ascuțit , aripi scurte, pene tari fără puf . Aspectul sezonier
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
corticale implicate în dezvoltarea addicŃiei la droguri (sistemul mezolimbic), precum și activităŃii adrenergice de la nivelul locus ceruleus care joacă un rol important în facilitarea întreruperii fumatului. Bupropionul crește nivelul dopaminei extracelulare în nucleul accumbens și îmbunătăŃește activitatea dopaminergică în aria tegmentală ventrală, prin inhibarea recaptării. Aceste efecte ale medicamentului sunt responsabile de eliminarea dependeŃei de nicotină (352). Administrarea bupropionului trebuie începută în perioada în care pacientul încă fumează și se fixează o dată Ńintă pentru oprirea fumatului, la două săptămâni de la iniŃierea terapiei
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
o lua de la început. Sarcini de efectuat La sfârșitul ședinței, terapeutul îi cere să repete eforturile sale pentru a mânca mai mult și mai variat și să multiplice contactele sociale. Sedința se termină cu o scurtă relaxare cu ajutorul unei respirații ventrale. Gwen pleacă cu lacrimi în ochi. Sedința 14 Trecerea în revistă a sarcinilor Gwen și-a revenit. Ea a mers la cinematograf cu o prietenă, a făcut cumpărături cu mama sa și a reluat legătura cu responsabilii grupului său de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a lui Gwen. Exercițiul cu oglinda Travaliul terapeutic se realizează cu ajutorul „exercițiului siluetelor” care permite conștientizarea distorsiunilor în aprecierea dimensiunilor sale corporale. Gwen înțelege faptul că ea confundă impresiile și percepțiile sale, faimosul „raționament emoțional”. După trei minute de respirație ventrală, Gwen se privește din cap până în picioare, într-o oglindă mare, adoptând o atitudine de meditație în deplină stare de conștiență: ea observă cu atenție, se descrie într-o manieră neutră și detaliată și trăiește reacțiile - emoționale, corporale și cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în neoplazii digestive; icterul colorație galbenă a tegumentelor și mucoaselor în hepatite cronice și ciroză, obstrucții ale căilor biliare; asocieri de semne în ciroză - icter, telangiectazii ale pomeților, buze și limbă carminate - poziția antalgică caracteristică în criza de ulcer - flexia ventrală cu apăsarea mâinii pe abdomen sau poziția ghemuită tulburări ale apetitului: inapetența (lipsa sau diminuarea apetitului în afecțiuni hepatice cronice, neoplazii), anorexia (absența foamei sau apetitului) care poate fi selectivă (tipică este anorexia pentru carne în cancerul gastric), progresivă (neoplasme
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
la rinolofide sunt reduse doar la niște lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană și se sudează fiecare la maxilarul corespuzător. Spațiul format pe partea dorsală poart poartă numele de tăietură nazală, iar cel de pe partea ventrală poartă numele de tăietură prepalatal prepalatală. Parietalele formează cea mai mare p parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
bine dezvoltat. Coada subțire, constituie mai mult din jumătatea trunchiului. În c cele mai dese cazuri este în întregime concrescută cu uropatagiul însă în unele cazuri terminația cozii (ultimele 1 - 2 vertebre caudale) este liberă. În stare relaxată se răsucește ventral. Blana, de obicei deasă, poate fi de lungime diferită. Colorația este foarte variată: aproape albă, roșcat aprins, neagră, uneori cu pete albicioase. Partea ventrală este mai deschisă la culoare. Culoarea părului este de obicei de două, uneori și de trei
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
unele cazuri terminația cozii (ultimele 1 - 2 vertebre caudale) este liberă. În stare relaxată se răsucește ventral. Blana, de obicei deasă, poate fi de lungime diferită. Colorația este foarte variată: aproape albă, roșcat aprins, neagră, uneori cu pete albicioase. Partea ventrală este mai deschisă la culoare. Culoarea părului este de obicei de două, uneori și de trei nuanțe ( Verspertilio murinus). Genul Myotis (Kaup, 1829) Acest gen include aproximativ 90 de specii, dintre care 10 trăiesc în Europa. Urechile sunt de obicei
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
șezând sau decubit dorsal, se efectuează mișcarea de extensie la nivelul genunchiului, având efect principal asupra articulației și asupra musculaturii coapsei, partea anterioară. Revenire în poziție inițială. Obiectiv: Tonifierea cvadricepsului Exercițiul 5. (foto 32) Exercițiu destinat membrelor inferioare. Din decubit ventral, se efectuează mișcarea de flexie la nivelul genunchiului, având efect principal asupra articulației și asupra musculaturii coapsei, partea posterioară. Revenire în poziție inițială. Obiectiv: Tonifierea ischiogambierilor În cazul exercițiilor 4 și 5. (foto 31 și 32), în funcție de poziționarea labei piciorului
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]